7,557 matches
-
și marile stele de piatră, ca și ornamentațiile fațadelor construcțiilor. Pictura sub formă de fresce s-a păstrat puțin, dar descoperirea camerelor pictate ale templului din Bonampak oferă un documentar al societății mayașe și o dovadă a talentului pictorilor maiași. Sculpturile, picturile și codexurile îi arată pe zeii maiași cu un curios amestec de trăsături umane și animaliere. Zeii cerului, ai pământului și din lumea subterană erau „hrăniți” cu sânge de animale și de oameni sacrificați. Credincioșii își provocau răni pe
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
Galeria Națională, ce are în componență lucrările celor mai buni pictori români (Ion Andreescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu...) și Galeria de Artă Europeană. Galeria de Artă Europeană a luat ființă la data de 20 iunie 1951 și include sculptură, pictură și artă decorativă (covoare, goblenuri, mobilier, ceramică, broderii) din secolul al XIV-lea și până în secolul al XX-lea. Prin aplicarea principiilor moderne de muzeistică la un nivel științific elevat precum și prin valoarea exponatelor, această galerie a devenit din ce în ce mai
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
ale membrilor familiilor boierești și câteva peisaje. La etajul II lucrările sunt expuse în 11 săli. În "prima sală" sunt expuse opere ale artiștilor școlii românești moderne: Theodor Aman, Gheorghe Tăttărescu, Sava Henția, Mișu Popp, Constantin Stahi, etc. și ale sculpturilor Carl Storck și Vladimir Hegel. În "Sala II" sunt expuse lucrările maeștrilor artei românești moderne Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu. În "Sala III" sunt expuse lucrările artiștilor din perioada 1900: Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Cecilia Cuțescu Storck, etc. În "Sala
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
Sala III" sunt expuse lucrările artiștilor din perioada 1900: Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Cecilia Cuțescu Storck, etc. În "Sala IV" sunt expuse lucrările artiștilor de la începutul secolului XX: Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu etc. În "Sala V" sunt expuse sculpturile lui Dimitrie Paciurea. În "Sala VI" sunt expuse operele avangardei românești: Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, etc. În "Sala VII" pot fi văzute operele lui Constantin Brâncuși. În "Sala VIII" sunt expuse lucrările artiștilor plastici din perioada 1920-1930: Ion
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
se află în București, pe strada C. A. Rosetti. Cuprinde o colecție memorială de pictură, grafică și sculptură, precum și ustensile de lucru și alte obiecte aparținând pictorului și graficianului Theodor Aman (1831-1891). Muzeul „Theodor Aman” funcționează ca atare de la deschiderea sa, în 1908, în locuința pictorului, un edificiu inedit în peisajul arhitectonic al celei de-a doua jumătăți
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
aspect cantitativ (33 de lucrări), tratează teme diverse, unele inedite, altele prezente și în pictură, gravură sau desen. Cu excepția unui bust al Pepicăi Aman, al bustului lui Mihai Viteazul și al unui cap de femeie modelat în ceară sau plastilină, sculptura ține mai mult de latura decorativă și se regăsește la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel: „"1. Un dulap de stejar în stil gotic (sculptat 1865); 2. Un dulap mai mic cu două base-reliefuri reprezentând sculptura
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
sculptura ține mai mult de latura decorativă și se regăsește la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel: „"1. Un dulap de stejar în stil gotic (sculptat 1865); 2. Un dulap mai mic cu două base-reliefuri reprezentând sculptura și pictura; 3. Un dulap pe patru piciore cu încuetura secretă cu base-reliefuri reprezentând două femei nude; 4. O masă de stejar sculptată și gravată. Pe față sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
O masă de stejar sculptată și gravată. Pe față sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor și Psyhia sculptați pe față; 7. Un lavabou cu oglindă și sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uși cu două canaturi. Pe care sunt ciopliți Titien, Rembrandt, Veronese și Raphael"”. Ustensilele de lucru - presa pentru gravură adusă de la Paris în 1872, bancuri de lucru, dăltițe, ace de gravură, palete, cutii și
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează și astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru și pot fi recunoscute în pânzele lui. Alături de alte obiecte personale, toate alcătuiesc colecția de peste o mie de piese a muzeului. Sculpturile de pe fațada muzeului — fosta casă a pictorului Theodor Aman — sunt lucrate chiar de artist și îi înfățișează pe Michelangelo și pe Leonardo. În sălile muzeului sunt expuse lucrări ale lui Aman: portrete, tablouri istorice, gravuri, mobile sculptate de artist.
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
Război și pace" după Lev Tolstoi de Alfred Neumann, Erwin Piseator și Guntram Prüfer și "Portretul" de Al.Voitin. În cursul verii pictează la Tuzla. 1964 - Participa la Bienala de scenografie din București. 1965 - Expune la Salonul de pictură și sculptură al municipiului București și deschide prima expoziție personală de atelier în incinta Muzeului Gheorghe Tattarescu din strada Domnită Anastasia nr.7 - catalog cu texte de Nestor Ignat și de Mișu Weinberg . Vară pictează la Sighișoara. 1966 - Realizează decorurile la piesă
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Iarovici, fost coleg la "Filmul Popular" este unul dintre obișnuiții acestei oaze de creație. În perioada decembrie 1969 - februarie 1970 participa la expoziția de grup "Art roumain contemporain" la Galeria Baccache în orașul Beirut. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Proiectează costumele pentru piesă "Strigoii" de Ibsen. În timpul verii pictează în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă "Contrapuncte" de Paul Everac
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă "Contrapuncte" de Paul Everac. Deschide o expozitie personală la Galeria Simeza. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București și la expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în regia lui Liviu Ciulei. Pictează în Sibiu
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
1971 - Participa la salonul pictorilor și sculptorilor din București organizat la Ateneul Român. 1972 - Face scenografia la spectacolele "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 1973 - Deschide o expozitie personală de pictură la Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf cu decorurile pentru piesă
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf cu decorurile pentru piesă "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Călătorește în Cehoslovacia. 1975 - Participa cu lucrări la expoziția "12 pictori români", organizată la Hamburg. Pictează la Mediaș și Bazna. 1976 - Deschide o expozitie personală la Galeria "Căminul Artei" . Catalogul expoziției conține texte critice de Dan Grigorescu
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Participa la Salonul Republican de Pictură și la o expoziție de artă românească organizată la Tokio. Deschide o amplă expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București" - catalog semnat de Dan Grigorescu. 1980 - Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Pictează la Covasna. 1981 - 1982 Pictează la Covasna, Azuga și Bistrița-Năsăud. 1983 - Expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București". Catalogul expoziției are texte de poetul și jurnalistul Radu Cârneci și muzeograful Gheorghe Cosma. 1984 - Deschide
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
ai părinților săi: 3 băieți și 4 fete. La vârsta de 13 ani intră ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hâncu, unde rămâne până în 1938. Este trimis apoi la Mănăstirea Căldărușani vreme de 2 ani pentru a face ucenicia în sculptură bisericească. Se întoarce în 1940 acasă și găsește locul pustiit de ocupația sovietică. A luptat pe front la Timișoara și apoi în Ungaria. Este veteran de război al Armatei Române. După război urmează cursurile Școlii de Cântăreți (4 ani) la
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
ar fi cea originală de la Mănăstirea Nicula. Sub ea se află statuile a doi sfinți ai Ordinului Iezuit: Sf. Francisc și Sf. Ignațiu, statui aduse în 1726 din Viena. Amvonul, operă a lui Anton Schuchbauer, este decorat la exterior cu sculpturile în relief ale celor patru evangheliști, iar în spațiul dintre amvon și coroana acestuia se află un basorelief cu cei mai importanți sfinți ai iezuiților. Pe coroana amvonului este o reprezentare a Sf. Mihail. Sub clădirea bisericii se află o
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
un basorelief înalt de , aflat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova, România. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, și este sculptat într-o stâncă. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Omul de afaceri și istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în perioada 1994 - 2004. este înalt de 55 m și lat de 25 m. Locul
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
piatră din Europa. Omul de afaceri și istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în perioada 1994 - 2004. este înalt de 55 m și lat de 25 m. Locul realizării sculpturii este în apropiere de orașul Orșova, în zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stâng al Dunării, acolo unde adâncimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri. Câteva dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: Ideea construirii acestui basorelief
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
i-a aparținut omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan, un istoric amator, și a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpiniști să îl termine, realizarea lui costându-l pe Drăgan, în final, peste un milion de dolari. În comparație cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpiniști, chipul regelui Decebal s-a desfășurat pe timp de zece ani și 12 persoane au lucrat la realizarea
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
au lucrat la realizarea lui. Executarea acestei lucrări s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se află această cea mai mare sculptură în piatră din Europa, se poate ajunge doar pe apă, cu barca. Pentru modelarea stâncii s-a folosit peste o tonă de dinamită. Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
Bolyai) și fiu (János Bolyai), celebrii matematicieni, György Aranka, inițiatorul și secretarul Societății Filologice din Târgu-Mureș, iluminist, filolog, promotor al ideii de colaborare între intelectualii români, maghiari și sași din Transilvania și figuri din opera Bánk bán lui Ferenc Erkel. Sculpturile sunt realizate de Ede Kallós, cel care este și autorul frizei superioare reprezentând portretele în basorelief a șase personalități culturale, cărturari, oameni de știință, filosofi, literați ai secolului XIX (Elek Dósa, Sámuel Teleki, Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Mentovich, István
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
era dispus în partea de sud, la fel și clădirea mănăstirii aferente. În turn este dispus un clopot uriaș, iar în 1640 este realizat mobilierul interior. Pupitrul hexagonal din piatră pictată cu intarsii de alabastru este considerat o capodoperă a sculpturii transilvănene de secol XVII. Este realizat de către meșterii sibieni Elias Nicolai și Benedikt Mueck în 1646 și pictat de Regeni Asztalos Janos. Pe spațiile dintre pilonii lăcașului sunt dispuse bănci realizate de meșteri din Bistrița și Sibiu. În aprilie 1647
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
cărui Almanah a apărut în 1912. În 1918 s-a alăturat grupării "Abstrakte Gruppe der Sturm", în cadrul căreia a avut o expoziție personală, la Berlin. Prima expoziție personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la București, unde expune pictură, sculptură și linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanța de a expune lucrări în stil expresionist. Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
murit la vârsta de 54 de ani, pe 13 martie 1996, în timpul unei operații pe cord deschis în urma unui infarct, și a fost îngropat la Cimitirul Powązki din Varșovia. Mormântul său se află pe prestigioasa parcelă 23 și are o sculptură reprezentând degetele a două mâini, între care se află un spațiu dreptunghiular: clasica vedere ca printr-o cameră de filmat. Mica sculptură din marmură neagră se află pe un piedestal ceva mai înalt de un metru. Placa pe care sunt
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]