8,206 matches
-
stat cu picioarele în apă rece, lângă echipa lui Moiceanu. Cu timpul, isprăvile administrative deveneau povești duioase, topite pe fundul cănilor și-al memoriei. Nimeni nu se-oprea din povestit, vecinii se încurajau și râdeau afectuos, ca o mare familie sinceră, pe cale de dispariție. Colectivul mai ciocnea un păhărel, luminile rămâneau aprinse multă vreme în sufrageria lui tanti Aldea. Ne simțeam bine, complici, încărcați de-optimism. Dacă te nimereai ultimul, tanti Aldea își sufleca mânecile capotului și se-apuca să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imediat după căsătorie numele soției sale și în ce scop? De asemenea, fiica mea a fost întrebată în ce calitate l-a cunoscut tatăl ei pe tovarășul Nicolae Ceaușescu? În încheiere, tovarășul Rusescu i-a adresat fiicei mele cele mai sincere felicitări pentru nașterea băiatului. Scena s-a desfășurat în prezența unui martor: sora medicală Nadoleanu Mara, care se afla în salon. Ulterior, aceasta a refuzat să confirme faptele menționate mai sus. În privința celor de mai sus, menționez următoarele aspecte: 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zâmbit ea, încruntându-se la Cezar. „Pe-oricare.“, a zis Mihnea. „Un film simplu, comercial. De-ăla să nu ne punem întrebări.“ „Scuzați-l, e-un mitocan.“, am completat eu. Cezar s-a așezat cuminte la loc, rânjind blând și sincer. „Și mai aduceți trei beri, vă rog.“ Ospătărița s-a îndepărtat, fără să șteargă masa. „Că-cățea!“, a șuierat Cezar, doar pentru el. Am dat pe gât ultimele resturi de bere și-am recuperat niște cipsuri de la masa vecină. Tocmai se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
parte a baricadei cu opinia editorialistului, apropiindu-i prin utilizarea unei formule directe de adresare: "Dumneavoastră știți?". Întrebarea de mai sus este un exemplu de utilizare performativă a resurselor ambiguității limbajului, putând fi interpretată în două feluri: 1. ca întrebare sinceră, caz în care răspunsul dat, pozitiv sau negativ, te pune în situația acceptării sau neacceptării tezelor articolului; 2. ca întrebare retorică, în condițiile în care nu există exemple la îndemână de administrare în spirit pomanagerial a resurselor de către Traian Băsescu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Contractul de comunicare specific presupune înțelegerea faptului că editorialul nu este o știre (chiar dacă pornește de la aceasta), ci o luare de poziție, o opinie subiectivă a autorului, de obicei o persoană cu autoritate publică. Acesta constă în prezentarea unei opinii sincere, argumentate și acceptabile despre o situație de interes public. Așadar, studiul condițiilor de producere a evidențiat diversitatea factorilor care intervin în procesul de realizare a discursului jurnalistic. Numărul instituțiilor implicate, specificitatea suportului, diversitatea actorilor și genurilor discursive determină o vulnerabilitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Năstase, la rubrica Editorial din Jurnalul Național. Dar Adrian Năstase nu este jurnalist, nu face parte din corpul redacțional al ziarului. Textele nu pot fi luate ca exprimând poziția ziarului. În plus, ceea ce publică în ziar nu este o opinie sinceră, dezinteresată, despre evenimente publice. Năstase este primordial un om politic care se exprimă și prin intermediul textelor jurnalistice. Manipularea apare prin acest joc de roluri care transferă spre opiniile politice ale lui Adrian Năstase aura și exigențele editorialului. Nu este interzis
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
putea continua. Ambiguitatea de statut a acestora (scriu în calitate de jurnaliști, oameni politici, analiști sau profesori universitari?), dublată de publicarea materialelor sub genul editorial induc în eroare, manipulează cititorii, plasați sub obișnuitul contract de comunicare al genului editorial opinie acceptabilă, argumentată, sinceră, dezinteresată a unui jurnalist. Contractul de comunicare în cadrul genului editorial se poate încălca prin abandonarea uneia dintre componentele esențiale ale acestuia. Astfel, se poate abandona acceptabilitatea opiniei jurnalistului, transformându-se editorialul într-un material de science fiction, de obicei prin intermediul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
răul absolut și cauza problemelor din prezent Germania și aliatul său, Antonescu; pe de altă parte, toate relele pot fi reparate, poporul român poate fi "liber" și "fericit" într-un stat "neatârnat, puternic, înfloritor", printr-o politică de "strânsă și sinceră prietenie cu Uniunea Sovietică", legătură de altfel justificată, având în vedere atât "actul de mărinimie și dreptate al armistițiului", cât și ajutorul primit de la Armata Roșie: "Ajutorul pe care l-am primit prin lupta victorioasă a armatelor Națiunilor Unite și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să deschidă ochii tuturor românilor. Poporul român își poate elibera țara, va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, va putea să trăiască liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor, numai făcând o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică" (Scânteia, 1944, Nr. 1). Identificăm aici și o falsă dilemă, atunci când se prezintă alternativele "sau o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică", sau ceea ce ar putea urma dacă nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor, numai făcând o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică" (Scânteia, 1944, Nr. 1). Identificăm aici și o falsă dilemă, atunci când se prezintă alternativele "sau o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică", sau ceea ce ar putea urma dacă nu se adoptă o astfel de politică: "poporul român nu își poate elibera țara, nu va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
alți tovarăși atât de cunoscuți clasei muncitoare". (Scânteia, 1944, nr. 21) De asemenea, se impune organizarea acestora într-un partid, iar pentru acest lucru se pot găsi argumente de tipul: "Pentru ridicarea țării noastre ruinate de războiul fascist, pentru îndeplinirea sinceră a condițiilor armistițiului, pentru apărarea intereselor poporului român și a Națiunilor Unite, pentru un viitor strălucit pentru țara noastră, pentru o Românie independentă și democratică trebuie și se va forma Frontul Național Democrat." (Scânteia, 1944, nr. 3) Se utilizează des
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
reală garanție pentru menținerea cursului tradițional al politicei externe române [...]“179. Se afirma că noutatea ar consta în “recâștigarea unei libertăți de mișcare care însă nu schimbă nimic din fundamentul politicii externe române ... Va urma o mai intensivă și mai sinceră colaborare cu vecinul iugoslav, o îmbunătățire a relațiunilor cu Polonia, poate o ușoară distanțare față de Cehoslovacia, și o pronunțată distanțare față de Rusia Sovietică. De asemenea România se va strădui să refacă vechile legături cu Italia, iar pe cele față de Reich-ul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Herald” sublinia că demiterea lui Titulescu “este un gest important, cu toate asigurările guvernului că politica sa va continua neschimbată”. În continuare se preciza faptul că mișcarea filogermană a crescut “continuu” în România, iar Franța a pierdut pe “cel mai sincer, cel mai demn aliat“ din Balcani. Era respinsă explicația dată de guvernanții români potrivit căreia Titulescu fusese înlocuit deoarece “era necesară constituirea unui guvern compus numai din membrii partidului liberal iar Titulescu nu era membru al acestui partid”. Ziarul considera
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997, p. 335. 71 68 Considerăm că ministrul de externe român a greșit văzând în Uniunea Sovietică garantul independenței și integrității României. Stalin a dorit neântrerupt recucerirea Basarabiei. Un exemplu în acest sens
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontesă, București, Editura Enciclopedică, 1996. Lucrări generale: 1. Chiper Ioan, România și Germania nazistă. Relațiile româno-germane între comandamente politice și interese economice (ianuarie 1933 martie 1938Ă, București, Editura Elion, 2000. 2. Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997. 94 84 3. Idem, 1941. Hitler , Stalin și România, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. 4. Durandin Catherine, Istoria Românilor, Iași, Editura Institutul European, 1998. 5. Ekrem Mehmet Ali, Relațiile româno - turce între
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997, p. 335. 71 68 Considerăm că ministrul de externe român a greșit văzând în Uniunea Sovietică garantul independenței și integrității României. Stalin a dorit neântrerupt recucerirea Basarabiei. Un exemplu în acest sens
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontesă, București, Editura Enciclopedică, 1996. Lucrări generale: 1. Chiper Ioan, România și Germania nazistă. Relațiile româno-germane între comandamente politice și interese economice (ianuarie 1933 martie 1938Ă, București, Editura Elion, 2000. 2. Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997. 94 84 3. Idem, 1941. Hitler , Stalin și România, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. 4. Durandin Catherine, Istoria Românilor, Iași, Editura Institutul European, 1998. 5. Ekrem Mehmet Ali, Relațiile româno - turce între
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc sponsorizat statal este, fără îndoială, unirea principatelor danubiene din 1859. Prin aceasta, revendicarea naționalistă a programului revoluționar al pașoptismului își găsește o primă materializare. Cascada de reforme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar de periodizare își găsește adepți și în câmpul istoricilor care nu fac parte din clubul autorilor de manuale. În acest sens, F. Constantiniu (2011) optează în lucrarea sa neconvențional intitulată O istorie sinceră a poporului român, dar tradițională prin structură și substanță pentru același șablon de partiționare: istorie veche; istorie medievală; istorie modernă; istorie contemporană. Continuitatea sistemului epocal-cronologic de periodizare a trecutului românesc este acompaniată însă de o serie de modificări substanțiale, prezente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea, I., Király, I. și Radosav, D. (1995). Fond secret. Fond "S" special
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aproape nu-mi e deloc rudă sau îmi e de atât de departe, încât, zău, nu m-am mirat câtuși de puțin că atunci n-am primit răspuns acolo. Ați cheltuit degeaba banii cu francarea. Hm... măcar sunteți inocent și sincer, calități demne de toată lauda!... Hm... Dar pe generalul Epancin îl știm, și-l știm pentru că e o persoană cunoscută de toată lumea; și pe răposatul domn Pavlișcev, care v-a ținut pe socoteala lui în Elveția, l-am cunoscut, rogu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
calități deosebite, îi plăcea să apară mai degrabă înfăptuitor al ideilor altora, decât o persoană care-și e sieși stăpână, manifestându-se ca un om „devotat fără a fi măgulitor“6 și - ca să vezi cum sunt timpurile! - chiar rus și sincer. În ce privește acest ultim atribut, trecuse chiar prin câteva nostime întâmplări anecdotice; însă generalul nu-și pierdea cumpătul nici în cazul celor mai amuzante, mai anecdotice întâmplări; în plus, avea noroc, chiar și la cărți, și juca pe sume foarte mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sufletul lui Ganea se petrecea ceva deosebit în timp ce punea această întrebare. Era ca și cum în creier i s-ar fi aprins o idee nouă și neobișnuită care începuse să-i licărească nerăbdătoare în ochi. Iar generalul, care se alarmase la modul sincer și naiv, se uita și el pieziș la prinț, însă parcă nu aștepta mare lucru de la răspunsul acestuia. Nu știu cum să vă spun, zise prințul, dar mi s-a părut că are multă patimă în el și că această patimă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru că aceasta este impresia pe care mi-ați făcut-o. Însă, întrucât acum portmoneul vă e gol, pentru începutul începutului, permiteți-mi să vă ofer aceste douăzeci și cinci de ruble. Firește, ne vom socoti și, dacă sunteți un om atât de sincer și cordial, cum păreți în vorbe, nu pot apărea nici un fel de dificultăți între noi. Căci, dacă mă interesez atât de mult de dumneavoastră, o fac cu un scop anumit, pe care-l veți afla mai târziu. Vedeți cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]