6,208 matches
-
În prima etapă a programului instructivo-educativ, respectiv la sectorul bibliotecă, și au pus la dispoziția copiilor un material didactic variat. Jocurile didactice influențează comportamentul copiilor mai ales prin intermediul regulilor: aceștia Învață conduita civilizată și totodată se realizează o fărâmă de socializare În cadrul grupei. Jocul didactic impune acționarea independentă pentru rezolvarea sarcinilor didactice, putere de autostăpânire, spirit disciplinat, respectarea partenerilor din joc, spirit critic, autocontrol, cultivarea relațiilor pozitive În colectiv și a modului cooperant de relaționare cu colegii. În jocul didactic colectiv
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
și culturale, ideologii, reguli și norme de comportament etc., se schimbă conținutul, intensitatea și structura relațiilor dintre ele. În plus, substanța ultimă a obiectelor de studiu în științele sociale este imposibil de captat: chiar dacă putem să identificăm condiționările culturale, de socializare sau de alt fel în explicarea și predicția comportamentului persoanelor, este imposibil de cuprins întregul lor univers mental și sentimental. După cum imposibilă este, probabil, și detașarea completă a cercetătorului de propriile sale determinări sociale și culturale. Cunoașterea în științele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atribute aleparlamentarilor, care puteau da seama de poziția și de performanța lor politică. Printre acestea au intrat următoarele: profilul intelectual, definit de tipul de studii efectuate (tipul de pregătire de specialitate); centrul universitar unde și-au efectuat studiile, important pentru socializarea adultă și politică; vârsta; traiectoria politică anterioară. Voi folosi analiza de corespondență pentru a arăta cum se structurează Parlamentul (membrii Parlamentului) în funcție de partidul pe care îl reprezintă și centrul universitar unde au absolvit. Voi analiza deci tabelul de contingență dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Configurația categoriilor variabilei „partid” într-un spațiu bidimensional Figura 2. Configurația categoriilor variabilei „centru universitar” într-un spațiu bidimensional Figura 3. Analiza de corespondență dintre „partid” și „centru universitar” pentru Parlamentul României (1996-2000) Configurația variabilelor ne arată similaritatea mediului de socializare (în termeni de centru universitar în care parlamentarii au urmat studiile) dintre UDMR și PUNR. Majoritatea parlamentarilor reprezentând aceste partide și-au făcut studiile la Cluj-Napoca, și este normal ca problema regională pe care o reprezintă minoritatea maghiară în Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
absolvit în alte centre universitare este relativ similară pentru celelalte partide. O interpretare posibilă a dimensiunilor, în funcție de cele observate mai sus, este următoarea. Dimensiunea 1 reprezintă axa regional- central, în termeni de interese politice ale partidelor, parțial ca urmare a socializării adulte în centre universitare cu problematică, interese politice și retorică diferite. Dimensiunea 2 reprezintă axa ideologiei politice, dar, cum aceasta are mai multe componente, descrierea sa în termeni simpli este mai dificilă. În orice caz, la un capăt se află
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
economice sau dreptul, iar acest lucru afectează orientarea sa politică și felul în care apreciază problematica politică (de pildă, retrocedarea proprietăților confiscate de statul comunist, privatizarea și așa mai departe). De asemenea, am introdus vârsta ca variabilă principală în determinarea socializării și a experiențelor politice. O soluție cu două dimensiuni explică aproximativ 66% din inerție (prima dimensiune 37%, cea de a doua dimensiune 29%). Variabilele de supraviețuire politică au contribuit mai ales la prima dimensiune, celelalte contribuie mai ales la cea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
convingerea că sunt stăpânii propriului destin. Concepția despre lume se formează începând cu prima copilărie și se dezvoltă odată cu maturizarea biologică, prin experiențele în contact cu mediul fizic și activitățile din mediul social, prin procesele de dezvoltare cognitivă, învățare socială, socializare. Concepțiile despre lume diferă în funcție de vârsta indivizilor, în concordanță cu dezvoltarea mentală proprie unei anumite vârste. Organizarea socială, un al element și factor de influență al comunicării interculturale este definită ca "maniera în care o cultură se organizează și e
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se referă la instituțiile formale ale acesteia, ci mai ales la istoria ei, deoarece istoria oricărei comunități stă la originea valorilor ei, a idealurilor, comportamentelor. Spre exemplu, în cultura mexicană este valorizată "vorbirea", în parte ca urmare a modalității de socializare caracteristice acesteia, prin intermediul activităților comerciale, încă din vechea istorie, aztecă, a Mexicului. Cu privire la istoria evreiască actuală, istoricul C. Van Doren (apud Samovar, Porter, 2003) afirmă: "Istoria iudaismului și a evreilor este o poveste lungă și complicată, plină de sânge și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de viața profesională, sănătatea și relațiile cu ceilalți. Ce reprezintă diferențele de sex? Diferențele de sex sunt diferențele biologice, înnăscute, care există între femei și bărbați. Ce reprezintă diferențele de gen? Diferențele de gen sunt acele diferențe dobândite, adăugate prin socializare, care se înregistrează mai ales la nivel de comportament, de expresivitate emoțională, de abilități cognitive. Ele sunt cele mai complexe. Genul este construit și interpretat social, el se modifică în funcție de cultură, perioadă de timp, context. Ce sunt stereotipurile de gen
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
numără și: 1. atitudinile preconcepute ale ofertantului locului de muncă față de angajarea femeilor, pe care le consideră, în unele cazuri, forță de muncă inferioară; 2. preferința angajatorului, care este de regulă bărbat, pentru lucrători de sex masculin din considerente de socializare sau solidaritate bărbatească, dorind să lucreze mai mult cu un colectiv de bărbați, decât cu un grup de femei sau crezând că un conducător bărbat este mai eficient; 3. previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabilă a candidatului femeie, întrucât prestația
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau bărbați), ale colegilor, subordonaților și șefilor direcți. Teoria biologică pleacă de la premisa că leadership-ul este determinat genetic, înnăscut la bărbați și deci inaccesibil femeilor. O altă teorie, care pornește de la conceptul de rol de gen (gender role) recunoaște rolul socializării și explorează rolurile specifice genului ca determinanți ai leadership-ului. O a treia perspectivă implică identificarea altor factori care ar putea face diferența: atitudinile femeilor față de leadership, încrederea femeii în sine, experiența anterioară și stilul predominant masculin al organizației. Avem tendința
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
apariția primelor monumente literare scrise în limbă națională, cu scopuri de edificare spirituală dar și cu un efect de consolidare culturală în limitele unui stat particular. Alfabetizarea și școlarizarea maselor însoțesc această naționalizare culturală, făcînd-o accesibilă tuturor. Mai mult, această socializare dusă sub impulsul puterii temporare se efectuează pentru a-și stăpîni mai bine efectele, în per-spectiva unei ostilități aproape maniheiste față de "superstiția" romană, și prin asimilarea brațului său înarmat reprezentat prin puterile catolice care erau țările Habsburgilor și apoi Franța
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prin școală, și care mai apoi se realiza printr-o manieră difuză în cadrul societății în general, printr-o serie de modalități care toate se bazau, în esență, pe cuvîntul scris. Dar, a conveni că modernitatea provine din acest mecanism de socializare în masă nu ne autorizează să concludem că ea n-a avut antecedente preindustriale, că n-a făcut altceva decît să se subordoneze industrializării. Și mai puțin încă putem considera că industrializarea a dat naștere, în mod indirect, naționalismului. În
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca și serviciul militar, iar angajamentul cetățenesc constituie doar un model pe care elita îl oferă educării morale a maselor.185 În Italia, pe de altă parte, după unificarea din 1860, puternica rețea școlară asociată Bisericii concurează efortul statului de socializare națională și chiar se opune acestuia. La fel și în Belgia, deși într-o mai mică măsură, identitățile lingvistice, ideologice și confesionale nu vor ceda niciodată în fața "belgizării". Însă, aproape peste tot în Europa, școala, înrolarea obligatorie și educația naționalistă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
admiră tații combatanți, ard de dorința de-a împătăși riscurile masacrului iar femeile nu îndrăznesc să se opună. Astfel se vor făuri noile mituri ale Statului-Națiune, într-un amestec de le-gende eroice și găinării obișnuite. Înaugurat în Franța, prototipul acestei socializări războinice va cuprinde cea mai mare parte a țărilor europene, con-strînse să adopte noul dispozitiv. Cu toate acestea, teribila sa notorietate nu împiedică reluarea unor vechi practici ca, de exemplu, la 11 iulie 1792, cînd adunarea legislativă declară "Patria în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături În munți, precum și ale celor care i-au Întîlnit Întîmplător În acea perioadă. De la Început este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai importanți pentru apariția și emergența diferențelor individuale relativ stabile. Chiar dacă psihologii admit o influență relativă a factorilor genetici în dezvoltarea agresivității, psihologii sociali privilegiază rolul factorilor psihosociali și de mediu pentru a explica comportamentul agresiv al oamenilor. Locurile de socializare ale copilului (familia, școala, mijloacele media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rolul factorilor psihosociali și de mediu pentru a explica comportamentul agresiv al oamenilor. Locurile de socializare ale copilului (familia, școala, mijloacele media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiune fizică decât femeile este, în general, admisă, dar cercetătorii n-au căzut încă de acord asupra modalităților de explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arată că diferența între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența crimelor non violente a scăzut. Unii cercetători explică această diminuare a diferențelor prin schimbările socio-economice ce au modificat relația femeii cu lumea socială din afara familiei. * Explicații legate de diferitele forme de socializare Unii cercetători n-au vrut să admită ipoteza prin care se afirmă rolul hormonilor în manifestarea agresivității la oameni. Continuând să susțină caracterul predominant al factorilor socio-cognitivi, acești cercetători refuză categoric să recunoască cauza hormonală a agresivității. Pentru a demonstra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
eficient de a-i controla pe ceilalți. Archer și Parker (1996) au studiat diferitele reprezentări sociale induse de variabila de sex la copii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că diferențele specifice între bărbați și femei dictate de diferitele forme de socializare apar la vârste foarte mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în acest caz diferența între fete și băieți. La adolescenții mai mari agresivitatea indirectă (de relaționare) este cea care pare să fie determinantă, această formă presupunând cunoașterea efectivă a unor tactici și strategii ce nu pot fi folosite decât dacă socializarea cu rolul de sex a atins un anumit nivel. Analiza factorială a comportamentului subiecților de 15 ani arată implicarea a patru factori: agresivitatea fizică directă, agresivitatea verbală directă, agresivitatea indirectă și retragerea non agresivă. Băieții manifestă o mai mare agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asociate violenței crește probabilitatea agresivității prin intermediul unui proces de amorsare (activare datorată unei amorse). În opinia lui Eron și a colegilor săi (Eron, Banta, Walder și Laulichet, 1961 citat de Eron, 1994), comportamentele agresive se învață cu ajutorul unor agenți de socializare (părinții, semenii, profesorii). Acești agenți, considerați modele de referință, pot întări sau inhiba anumite comportamente. Învățarea prin observație se poate realiza de asemenea atunci când copilul se află în fața unor modele agresive mediatizate. Argumentul avansat pentru explicarea învățării, apariției și păstrării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adesea din cauza faptului că ei înșiși au fost supuși unor tratamente asemănătoare. Părinții sunt cei care ar trebui să-i ofere copilului răspunsuri la toate întrebările pe care și le pune, constituindu-se în veritabile modele pentru acesta. Doar o socializare pozitivă îi mai poate permite copilului să facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la toate întrebările pe care și le pune, constituindu-se în veritabile modele pentru acesta. Doar o socializare pozitivă îi mai poate permite copilului să facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996), nu doar la dezvoltarea sentimentului de indiferență față de ceilalți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]