6,897 matches
-
S. și-a definit viziunea critică și opiniile estetice în textele cuprinse în Pagini de critică literară (I-V, 1968-1977), iar anterior în special în cea dintâi carte a sa, cu același titlu, din 1938. Se pronunță împotriva metodelor istorice, sociologice, biografice, de fapt împotriva oricărei metode, ca fiind incapabile să conchidă asupra originalității spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practică. Relativist, întrucât esența artei ar fi ceva imprecis, iar opera ar avea „un duh inanalizabil”, S. consideră
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
depășise estetica propriu-zis simbolistă), ține să precizeze că Lovinescu, pe urmele abatelui Brémond, își însușise termenul „inefabil poetic”, preluat mai târziu cu insistență de G. Călinescu, și că ideile de bază ale concepției sale, sincronismul și diferențierea, cu o întemeiere sociologică obiectivă, militau pentru modernizare și europenism. Lovinescu deschide o cale regală ca exponent al criticii estetice românești și ca părinte al generației de critici interbelici. Despre aceasta S. se pronunță deseori, realizând, prin caracterizările lui, o memorabilă tipologie artistică, în
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară (1970), Corelația limbă - literatură (1971), Opțiuni și retrospective (1989), Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
timpului de altminteri, o imensă confuzie de valori. Mai suplu gândite, următoarele studii dezbat problemele abordate în concordanță cu evoluția pe plan internațional a esteticii marxiste. În lucrarea E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului (1959), subliniind, din perspectiva marxistă, limitele concepției sociologice și estetice a teoreticianului, T. îi atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și viziunea asupra existenței din operele unor scriitori români și străini, analizează creația lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihai Beniuc sub raport filosofic și sociologic, confruntă gândirea lui Martin Heidegger cu cea a lui Teilhard de Chardin, precum și critica stilistică ori avangarda literară contemporană cu marxismul, discută „cazul Lukács”. Eseistul utilizează un sistem referențial amplu, invocă în sprijinul argumentației idei aparținând celor mai diferite orientări
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
cea a lui Teilhard de Chardin, precum și critica stilistică ori avangarda literară contemporană cu marxismul, discută „cazul Lukács”. Eseistul utilizează un sistem referențial amplu, invocă în sprijinul argumentației idei aparținând celor mai diferite orientări, ca și poziții și curente filosofice, sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre, de la Ludwig Klages la Theodor Adorno, de la Max Scheler la Edmund Husserl, de la Emil Staiger la Roger Garaudy, de la fenomenologie la existențialism, de la marxism la spiritualismul
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
liber etc. Ț. a fost remarcat de la început ca un scriitor care „știe [...] să-și asculte personajele și să le imagineze vorbind” (Mircea Martin). Dar acuitatea observației implică și relieful, pitorescul ori veridicitatea situațiilor și conflictelor imaginate, notabile sub raport sociologic și psihologic. Prozele din ciclul Suburbanele Bucureștilor, apărute împreună cu nuvela Fratele meu geamăn (2002), lărgesc și diversifică galeria personajelor. Aici autorul investighează perioada de tranziție a anilor ’90. Din nou se poate observa că narațiunile constituie, sub mai multe raporturi
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
a doua dezbateri nu încercaseră (sau nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans Morgenthau, sarcina edificării unei teorii raționale a politicii internaționale i se părea necesară, dar imposibilă, iar Raymond Aron contesta ambițiile teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
am trăsături de istoric” (Sainte-Beuve, Otrăvurile mele). *Prizez mai bine, cu o satisfacție nu doar intelectuală, lucrările științifice cu stil fulgurant, cu formulări memorabile. Una dintre acestea, citită recent, e Faillité de l’Université? (Gallimard, collection „Idées”, 1972), un eseu sociologic de Jean Fourastié. Autorul se îndoiește că dincolo de realizările tehnice putem vorbi de „progres”. Nu există - susține el - decît „erori, cruzimi, orori, eșecuri, reușite, sacrificii, devotamente, eroisme, sfințenii, care au constituit dintotdeauna condiția umană”. Mărturisesc faptul că, obișnuit cu teoria
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Marin Preda, nu pe chestiuni literare, ci pe chestiuni legate de nervus rerum, financiare. *Am citit în „Le Monde” despre „Le célibat paysan”, o temă care la noi nu-i încă evidentă, dar sînt sigur că va deveni. Un studiu sociologic a demonstrat că, în mediul rural, celibatul e de trei ori mai mare decît în mediul urban. Care sînt cauzele? Exodul fetelor de agricultori la oraș; condiții de viață și de muncă inferioare orașului; venituri mai mici; în sfîrșit, faptul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sat înainte de colectivizare, de sistematizare, de depopularea sa prin plecarea tineretului la oraș în căutarea unei bucăți de pâine. Cum am amintit deja, Muzeul satului nu este creația regimului comunist: el a fost inaugurat în mai 1936, fiind opera școlii sociologice românești conduse de savantul Dimitrie Gusti, școală sociologică lichidată sistematic de către noii stăpâni ai României postbelice. Când își deschidea porțile, muzeul acesta făcea bilanțul a zece ani de activitate intensă de teren a echipelor lui Gusti. El este deci o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prin plecarea tineretului la oraș în căutarea unei bucăți de pâine. Cum am amintit deja, Muzeul satului nu este creația regimului comunist: el a fost inaugurat în mai 1936, fiind opera școlii sociologice românești conduse de savantul Dimitrie Gusti, școală sociologică lichidată sistematic de către noii stăpâni ai României postbelice. Când își deschidea porțile, muzeul acesta făcea bilanțul a zece ani de activitate intensă de teren a echipelor lui Gusti. El este deci o creație a anilor 20-30, poate cei mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deznodământ previzibil. Pentru a lămuri încă un aspect posibil al morții lui Nicolae Petrașcu vom face apel la studiul lui W. J. Fremouw, Maria de Perezel și Ellis T. (1990) Suicide risk assessment and repons guidelines unde se tratează teoria sociologică a suicidului a lui Gibbs Wilard cu „la loi des phases” - baza studiului echilibrelor psihico-chimice și așa zisul status de incongruitate, în care se susține că un subiect este susceptibil de suicid, dacă, făcând parte dintr-un grup cu norme
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1880-1881, intitulate Fiziografie I și II (6/1989). Din anii 1991 și 1992 se rețin articolul lui Simion Ghiță despre T. Maiorescu și cultura ca formă de viață (3/1991), cel al lui Petre Bărbulescu despre Dimitrie Gusti și școala sociologic monografică din România (9-10/1991), precum și un eseu al lui Vasile Preda, Eugeniu Sperantia și universul valorilor (1-2/1992). Alți colaboratori: Al. Graur, Iorgu Iordan, Edmond Nicolau. D.B.
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
fie și un buletin informativ al Astrei, prin rubrici speciale consacrate problemelor acesteia: adunările Astrei, programul despărțămintelor, activitatea secțiilor literar-științifice, istoricul asociației; multe dintre ele sunt trecute în revistă la rubricile de cronică „literară”, „științifică”, „a ideilor”, „plastică”, „culturală”, „demografică”, „sociologică”, „istorică”, „teatrală” și la „Buletin, însemnări, revista revistelor, note”. În plan literar, publicația s-a orientat cu precădere spre promovarea talentelor transilvănene tinere din poezie, proză, teatru, eseu, gruparea de aici fiind reprezentativă pentru această nouă infuzie de valori. În
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
consideră că Homans nu prezintă o concepție reală cu privire la societate, excepție făcând definirea acesteia drept agregarea comportamentului individual; b) a doua constă În faptul că Homans trata drept „dat” contextul social În care erau poziționați actorii sociali. Măsurătorile de tip sociologic realizate la nivelul structurii sunt integrabile conceptului de variabilă structurală. Accentul pus pe relații, pe modelele (patternurile) stabile de relații presupune un set de metode și concepte de tip analitic diferit de setul de metode (statistice) de analiză a datelor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), interferează în mod substanțial domeniul istoriei literare. Activitatea în
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), interferează în mod substanțial domeniul istoriei literare. Activitatea în care s-a remarcat cu precădere, prin nu puține realizări de referință, este cea de editor, căruia i se
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), interferează în mod substanțial domeniul istoriei literare. Activitatea în care s-a remarcat cu precădere, prin nu puține realizări de referință, este cea de editor, căruia i se datorează recuperarea asiduă, în premieră, și
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
revistei „Criterion” (1990), D. a inaugurat readucerea în circuitul public a unor publicații ocultate sau ignorate înainte de 1989. SCRIERI: C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, București, 2000; Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu), București, 2000; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, I, București, 2000; Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București 2001; Istoria limbajului filosofic românesc, București, 2002. Ediții: „Criterion. Revistă de arte, litere și filosofie”, București, 1990; Emil Cioran, Singurătate și destin, pref. autorului, București, 1991
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
readucerea în circuitul public a unor publicații ocultate sau ignorate înainte de 1989. SCRIERI: C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, București, 2000; Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu), București, 2000; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, I, București, 2000; Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București 2001; Istoria limbajului filosofic românesc, București, 2002. Ediții: „Criterion. Revistă de arte, litere și filosofie”, București, 1990; Emil Cioran, Singurătate și destin, pref. autorului, București, 1991; Mircea Vulcănescu, Logos și eros, pref.
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Dimensiunea românească a existenței, pref. edit., București, 1991, Ultimul cuvânt, București, 1992, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Prolegomene sociologice la satul românesc, pref. edit, București, 1997, Conjuncturi internaționale. Cronici externe, pref. edit., București, 1998, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, pref. edit, București, 1998, De la Nae Ionescu la Criterion, București, 2003; Mihail Antoniade, Încercare asupra superficialității, pref. edit., București
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Prolegomene sociologice la satul românesc, pref. edit, București, 1997, Conjuncturi internaționale. Cronici externe, pref. edit., București, 1998, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, pref. edit, București, 1998, De la Nae Ionescu la Criterion, București, 2003; Mihail Antoniade, Încercare asupra superficialității, pref. edit., București, 1992; Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, București, 1992 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu), Introducere la bunătatea
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
scurt, clar dar fără o anume metodă elementele esteticii romantice: geniul creator, liber, arta ca exercițiu dezinteresat, liber și el, frumosul ca scop În sine și, astfel, separarea crescîndă a artei „Înalte” de societate și de public. Apoi, din perspectivă sociologică: artistul trece din solda unui mecena În cea a publicului - liber - din care Își ia un anumit segment, conform mai multor calcule și variabile: o altă eliberare a literartaturii... În sfîrșit, pornind de la Vico, trecînd prin Baudelaire, Todorov urmărește distincția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lille, deși adresată studenților, nu trebuie trecută cu vederea de iubitorii, frustrați sau nu, ai literaturii franceze. Deși procustian ca dimensiune - din păcate - volumul propune o radiografie didactică a secolului XX literar francez În ceea ce privește proza. Reperele teoretice, epistemologice sau antropologice (sociologice) nu sînt prea bogate, cum săracă este Încercarea, obligatorie Îndefinitiv, de contextualizare a literaturii franceze prin aducerea ei la “numitorul comun” al secolului XX. În scurta introducere, autorul crede că specificitatea romanului ultimei sute de ani se regăsește În “interogațiile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]