6,602 matches
-
apărut - pînă astăzi, cînd te-ai Înfățișat cu o barbă pe care Înainte n-o aveai, pentru a ne spune că ți-ai pierdut memoria, dar că-ți amintești totuși că ai fost bănuit de omor. Mai bine zis, de uciderea unui om care, Însă, e viu. Ce părere ai despre toate astea, domnule Rowe? — Aștept să-mi puneți cătușe la mîini, răspunse Rowe, cu un zîmbet amar. — Prietenul nostru Graves așa ar face, și n-ar fi deloc de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fost bine pentru că așa mi-am amintit că o văzusem cu acel om care nu eram eu. Mi s-a chircit inima. Parcă aveam un abur dureros În burtă. Aburul acela era un alt fel de Krog, unul pe care uciderea nu-l ajuta, pentru că, ucigând, tot nu scăpa de griji. Of, of. Krog era din ce În ce mai Încurcat, iar eu vroiam să adorm. Când a răsărit soarele, mi-am luat inima În dinți și am coborât printre acei copaci care se Întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
celei mai agresive națiuni de pe mapamond. Chiar dacă alegerile sunt ehei, tocmai la doi ani distanță, cetățenii Americii, (care cică sunt chiar cu mult mai aiuriți decât ai noștri), au gustat cu multă poftă din mascarada oferită de trupele SEAL prin uciderea numitului bin Laden, (școlarizat la școala CIA și apoi galonat de americani la gradul de terorist șef, cu acte în regulă). Din 2 mai, nimic nu a mai fost la fel. Nici chiar celebra listă FBI (FBI Most Wanted List
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îngeri, chiar dacă, faustic (sau blagian!), ar putea să clameze: Oprește, clipă! Se resemnează însă, într un amestec straniu de sarcasm și durere, exprimându și, adeseori aforistic, trăirile: Iată, florile tăiate mor, cele rupte se regenerează, prind rădăcini. Moartea e naturală, uciderea, nu; Taina e-n cele ce curg, pentru că are de la început convingerea că e un păpușar undeva care ne joacă zilele ca pe niște răni care se-nchid afară și se deschid înăuntru. O soluție la toate ar putea fi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a lui Hristos, într-o țară creștină, cu un monarh botezat în legea creștină, Carol al II-lea, și cu un patriarh al bisericii ortodoxe și prim minstru, Miron Cristea, decât reconstituirea celei mai mari crime istorice a timpului nostru, uciderea prin ștrangulare a lui Corneliu Zelea Codreanu, Șeful Legiunii Arhanghelului Mihail, Căpitanul nostru, și a camarazilor săi, Nicadorii și Decemvirii, în pădurea Tâncăbești, apoi transportați la Jilava, Fortul 13, unde li se mai dă câte un glonte în tâmple, apoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
se toarnă multe damigene cu vitriol, pângărind chipul uman, chipul lui Hristos Dumnezeu, apoi totul se pecetluiește cu vagoane de beton. Pieptul nostru și sufletul nostru, al legionarilor, nu poate cuprinde imensa jale , iar mintea refuză orice comentariu și concluzie. Uciderea Căpitanului și a camarazilor săi rămâne un asfințit de soare îmbăiat în sânge, o rană unică pururea deschisă. „De-aici înainte, vremea se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
dispariția sa, se pierde neamul românesc. A murit în condițiuni rușinoase pentru istoria noastră, vândut de proprii lui colaboratori și de regele pe care el l-a servit, distant, fără să aibă convingerea unei judecăți drepte și dincolo de mormânt, pentru uciderea tineretului legionar, suflete neprihănite. A stat doi ani în captivitatea Moscovei, dușmanul Crucii, împotriva căruia a luptat, adus apoi în țară și judecat de trădătorii de țară, condamnat la moarte și împușcat la Jilava. A murit, totuși, pe pământul său
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
întâi în închisori, în luptele din munți, în minele de plumb, pe câmpul de luptă al tranșeelor și au dat cele mai multe jertfe întru păstrarea credinței strămoșești. De aceea considerăm că aversiunea și dușmănia împotriva Mișcării Legionare, împinsă până la crimă și ucidere în masă, precum cea a desfrânatului asasin Carol al II-lea, a nefericitului Ion Antonescu, condamnarea la moarte a tineretului și trimiterea pe front în așa zise batalioane de reabilitare, batalioanele morții, apoi îngrozitoarele crime comuniste, este un blestem, nebunie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Unire șiau încheiat veacul prigonind pe legionari, ucigându i în modul cel mai barbar și josnic, degradând chipul uman, trup de om în care s-a întrupat Hristos și a plecat la Dumnezeu din trup de om. Nu spune nimic uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor, a Decemvirilor, strangularea lor prin spate, apoi un glonte în ceafă pentru a simula evadarea și aruncarea „cadavrelor” în adânca groapă peste care s-au turnat multe damigene de vitriol, apoi vagoane de beton
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nemulțumiți de ceea ce se petrecea în țara lui Armand Călinescu și cu Gavrilă Marinescu, apărători principali ai mafiei regale, au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea lui Codreanu. Ei credeau, așa cum de altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că au fost național țărăniști, liberali, socialiști sau comuniști, că eliminarea șefilor Mișcării Legionare va duce la absorbirea legionarilor în cadrul oligarhiei. Ei nu au înțeles că între
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
alegeri erau controlate de guvern atât prin folosirea bâtei cât și prin măsluirea voturilor de către președinții secțiilor de votare, toți magistrați de carieră, dependenți de oligarhie.” (Gândul Vrancei, mai 1931, P. N. L. de sub președinția lui George Brătianu, org. jud. Putna) Uciderea celor 14 s-a făcut din ordinul lui Carol al II-lea și a lui Armand Călinescu. Iată terorismul și teroriștii care au folosit crima ca metodă de guvernare. În aceste asasinate, cum am arătat mai sus și altădată, a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
folosit crima ca metodă de guvernare. În aceste asasinate, cum am arătat mai sus și altădată, a fost implicat întreg guvernul prezidat de Patriarhul țării, întreaga conducere a corpului de jandarmi, care i-a instruit pe asasini cum să execute. Uciderea (crima) a fost favorizată și de toată magistratura militară, care a semnat acel comunicat oficial, precum că cei împușcați, în fapt ștrangulați, au încercat să fugă de sub escortă. Dar s-au comis și alte știute și neștiute crime. Astfel, Victor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
că legătura telefonică fusese tăiată. Kenneth spuse că el pleacă acasă, dar avocatul îi atrase atenția că pe o asemenea vreme nu se putea trece prin mlaștină și că dacă va pleca în momentul acela, va fi primul suspectat de uciderea lui Edward. Le recomandă tuturor să se ducă imediat la culcare și să-și încuie ușile. Fisk spuse: — Ăsta e doar începutul. Va mai urma unul, vă zic eu. — Noapte bună, glumețule spuse Sidney. Kenneth și Sidney urcară la etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
concurența avea un ușor avantaj, mai ales pentru că acesta era aspectul care fusese cel mai mult neglijat de George înainte de a prelua ea conducerea. A descoperit cu uimire că acesta aproape că nu avea nici un fel de experiență personală în uciderea animalelor: o dată l-a găsit plângând fără jenă în timp ce se căznea să lichideze o vacă bolnavă de mastită. Barosul care trebuia să lovească mijlocul craniului se abătuse mult de la țintă și strivise ochiul animalului. În timp ce acesta se zvârcolea de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în învățământ cu jumătate de normă. N-a fost pensionarea pe care și-o plănuiseră. Nu există îndoială în mintea mea că stresul provocat de această situație a contribuit la infarctul lui. Înseamnă asta că Thomas a fost complice la uciderea tatălui meu? Decembrie 1990 x Am pierdut șirul dăților când Fiona și cu mine ne-am pus în cap să ne culcăm împreună în următoarele săptămâni: deși un purist ar disputa probabil interpretarea exactă a expresiei „a se culca“. Procedura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dacă la început l-a ispitit gândul evitării acestei „complicații”, ba chiar nu a ezitat să-i spună și iubitei sale, fără a bănui ce proporții poate lua în sufletul ei o astfel de „propunere”. Cum îndrăznește să-i sugereze uciderea unei ființe care crește din carnea ei și îi umple întreaga ființă? Nu-și dă seama că o îndeamnă spre un act ce se numește „omor”? Profesorul a încercat o eschivă: nu s-a gândit decât la binele ei etc.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
desprinse de lângă cal, atacând capa - Manuel, care o luase la fugă Într-o parte ținând capa larg deschisă, se opri, balansându-se pe călcâie, și Îl Întoarse pe taur scurt, cu fața spre Zurito. „Campagnero și-a câștigat respectul pentru uciderea unui rosinante.“, scrise criticul de la El Heraldo. „A bătut fierul cât e cald și a arătat că În mod cert nu este un iubitor de cai. Veteranul Zurito a scos de la naftalină unele din trucurile sale mai vechi cu lancea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
e cea mai bună. - Nu judec deocamdată doctrina, ci modul de aplicare și consecințele acesteia. Pentru ce e nevoie de teroare, mă Întreb, de temnițe, de Închisori, de execuții, cele mai multe - sute de mii - chiar fără judecată. Răfuiala directă cu supușii, uciderea sau Înspăimîntarea acestora. În aceste cazuri tribunalele au fost ocolite, tocmai pentru că oamenii erau vădit nevinovați, iar reacția puterii odioasă. De ce a fost și este Încă nevoie de toate acestea? - Uiți că mijloacele fac parte din doctrină. GÎndește-te la legile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
într-o învălmășeală de glasuri, îi explicară că acum Julius Civilis se afla dincolo de pădurile acelea, mai aproape de Rhenus, la multe zile și nopți de mers. La puțin timp după ce se întorsese liber de la Roma, fusese acuzat că participase la uciderea guvernatorului Germaniei Inferior, dar reușise să-și dovedească nevinovăția și se întorsese la ai lui. Deodată, Tarosh dădu drumul lăncii și îl apucă pe Valerius de braț. Îl examină lung, din cap până-n picioare. Îi observă silueta zveltă sub veșmântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fost ars împreună cu cratițele lui de lionezi, în timpul revoltei lui Vindix. Se pare că era de partea lui Vindix și, prin urmare, a lui Galba... Dacă memoria nu mă înșală, tu nu ești de partea lui Galba, prietene. Iar în uciderea unor susținători ai lui Galba, fie ei și bucătari, a fost și mâna ta - zâmbi Valens. Greșesc cumva? Vitellius ridică din umeri. — Oricum ar fi, nu l-am avut în slujba mea pe tată, așa că mă mulțumesc cu fiul... care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
piatră, cu brațele încrucișate peste chipul său, pentru ca nimeni să nu i-l vadă. Veneau bărbați, femei, copii, pentru că vestea morții Velundei se răspândise cu repeziciune; le părea rău că preoteasa fusese omorâtă și că Valerius Galul era acuzat de uciderea ei. Îi aduseră un vas cu jăratic, să nu-i fie frig, niște paie, ca să nu doarmă pe piatră, și mâncare, să-și astâmpere foamea. Valerius nu se mișca deloc. Un centurion se aplecă deasupra lui și îl atinse, temându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fusese ales imperator. Cel care își pierdea scutul în luptă se spânzura, pedepsindu-se singur pentru rușinea îndurată. Cei vinovați de fapte nedemne - de minciună, în primul rând, și de furt - erau aruncați în mlaștini, să fie acoperiți de noroi. Uciderea unei preotese era însă o crimă teribilă - atât de teribilă, încât în triburile germanice, inclusiv în cel al batavilor, nu se cunoștea pedeapsa pentru ea. În popoarele germanice și celte, precum și în toate popoarele barbare care venerau femeile ca ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zise Hector sec. Obrajii lui Vitellius se dezumflară deodată. — Nu m-au ales... Cum așa? Își scoase din gură bucata de carne pe care o mesteca și o lăsă să cadă pe tavă, înmărmurit. — Aseară, medicul ne-a spus despre uciderea lui Galba, răspunse Hector. A aflat vestea în Pannonia, când un mesager le-a povestit legatului legiunii și tribunilor ce s-a întâmplat. Hangiul sorbea fiecare cuvânt. Hector povesti că, la calendele lui ianuarie, când Galba depunea din nou jurământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
trădare. — Așa deci, Galba e mort. Otho... Dacă am înțeles bine, Otho a pus să fie ucis... Întotdeauna m-am temut că șarpele ăla e avid de putere, zise Vitellius. Din istorisirea lui Hector, mai află că Otho poruncise și uciderea lui Piso, iar pe la asfințit se dusese mai întâi în Senat, apoi pe Palatinus. — Otho... L-au ales împărat pe Otho! izbucni Vitellius, consternat. Pe el, nu pe mine! Și doar știau că fusesem deja... — El e împărat la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
înainte să-și continue călătoria spre Alpes și spre Roma. La urma urmei, soldații lui se mulțumeau să se încaiere, să fure și să violeze femei; nu era nici o supărare că împăratul nu-i pedepsea. Împăratul era bun... Nu poruncise uciderea nimănui și plătea cantitățile imense de alimente pe care le cumpăra de la țărani și de la neguțători. Valerius asculta distrat, continuând să stea pe marginea fântânii. Își ținea mâna pe traista aflată lângă el. Îi era indiferent dacă se găsea acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]