8,137 matches
-
spuse el, după o pauză în care realizase ce spusese. —E-n regulă. —Tu ce mai faci? A pus reflectorul grijii lui asupra ei și, dintr-odată, a părut a fi vechiul Dylan. Ea ezită. Ce să spună? Urăsc lumea, urăsc faptul că trăiesc, iau antidepresive, mama a trebuit să îmi pună pastă de dinți pe periuță dimineața și acum, că s-a întors la Cork, nu știu cum voi reuși să mă spăl pe dinți. Sunt bine, spuse ea. El nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
trist. — De fapt, cel mai mult îmi fac griji pentru copii. Sunt atât de nedumeriți, e foarte grav. Dar sunt prea mici pentru a afla toată povestea. Și, oricum, nu ar trebui să îi insting împotriva mamei lor, chiar dacă o urăsc. — Nu o urăști. —O, crede-mă, Ashling, chiar o urăsc. Ashling găsea retorica lui patetică. O ura pe Clodagh doar pentru că o iubea atât de mult. —Poate se rezolvă totul, spuse Ashling, cu speranțe la fel de mari pentru ea, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cel mai mult îmi fac griji pentru copii. Sunt atât de nedumeriți, e foarte grav. Dar sunt prea mici pentru a afla toată povestea. Și, oricum, nu ar trebui să îi insting împotriva mamei lor, chiar dacă o urăsc. — Nu o urăști. —O, crede-mă, Ashling, chiar o urăsc. Ashling găsea retorica lui patetică. O ura pe Clodagh doar pentru că o iubea atât de mult. —Poate se rezolvă totul, spuse Ashling, cu speranțe la fel de mari pentru ea, cât și pentru Dylan. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
copii. Sunt atât de nedumeriți, e foarte grav. Dar sunt prea mici pentru a afla toată povestea. Și, oricum, nu ar trebui să îi insting împotriva mamei lor, chiar dacă o urăsc. — Nu o urăști. —O, crede-mă, Ashling, chiar o urăsc. Ashling găsea retorica lui patetică. O ura pe Clodagh doar pentru că o iubea atât de mult. —Poate se rezolvă totul, spuse Ashling, cu speranțe la fel de mari pentru ea, cât și pentru Dylan. Da. Vom trăi și vom vedea. Ai vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nici o șansă să mă sune... Dintr-odată, Joy schimbă tonul. Părea speriată. —Iisuse Hristoase, nu te superi, nu? Nu m-am gândit nici o secundă... Eu mă gândeam că tu ești cu gândul la Marcus și că știi că eu o urăsc pe Clodagh enorm... Nu mă supăr, insistă Ashling. Sau mă supăr? Sau te superi? se întreba tot biroul. De fapt, chiar nu cred că mă supăr. La începutul lunii decembrie, a apărut un cumpărător pentru apartamentul din Londra al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fum pe urechi, ea trântea și bușea prin casă, îndesând obiectele lui într-un coș de gunoi negru. Nu îi venea să creadă cât de repede se stricase totul. Trecuseră de la a fi obsedați unul de celălalt la a se urî în două săptămâni, alunecând pe o spirală descendentă din momentul în care nu a mai fost vorba doar de sex, ci a intervenit viața reală. Crezuse că îl iubește, dar nu era așa. Era un ticălos plictisitor. Cel mai plictisitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
recunoscu ea încet. —Târfa! — Nu, am făcut. Dar a trecut, adăugă ea. —Dar doar pentru că ai redus totul la faptul că Marcus era nesigur nu înseamnă că vei fi din nou prietenă cu Clodagh, nu? întrebă Joy nervoasă. O să o urăști în continuare, da? Un junghi ascuțit de pierdere a trebuit să apară și să dispară, înainte ca Ashling să poată răspunde. —Bineînțeles. 63tc "63" De Sfântul Valentin, un plic mare și impresionant se strecură, prin cutia de scrisori, în holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acum. Ashling dădu rigid din cap. Acum văd cât de egoistă și cât de obsedată de mine însămi eram și cât de crudă, explică Clodagh. Pedeapsa este că trebuie să trăiesc cu tot răul pe care l-am cauzat. Mă urăsc și nu știu dacă l-ai văzut pe Dylan în ultima vreme, dar e distrus. E atât de furios și deă rece. Ashling era de acord. Nu îi mai plăcea să fie în preajma lui. Știi că l-am rugat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
recunoscând asta. — Probabil oricine ar fi fost în locul lui ar fi fost același lucru. Dar tu l-ai ales pe prietenul meu. Pentru că nu mă respecți deloc, ajunse Ashling în mijlocul problemei. Rușinată, Clodagh recunoscu. Nu destul. Lucru pentru care mă urăsc. Mi-am petrecut ultimele luni urându-mă și simțindu-mă vinovată pentru asta. Aș renunța la sânul meu stâng ca tu să mă ierți. După o pauză lungă, Ashling oftă greoi. —Te iert. Adică, cine sunt eu să te judec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fost în locul lui ar fi fost același lucru. Dar tu l-ai ales pe prietenul meu. Pentru că nu mă respecți deloc, ajunse Ashling în mijlocul problemei. Rușinată, Clodagh recunoscu. Nu destul. Lucru pentru care mă urăsc. Mi-am petrecut ultimele luni urându-mă și simțindu-mă vinovată pentru asta. Aș renunța la sânul meu stâng ca tu să mă ierți. După o pauză lungă, Ashling oftă greoi. —Te iert. Adică, cine sunt eu să te judec? Nici eu nu am trăit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu mai avea rost. —Bine, șopti ea. Mai bine plec, chiar îmi pare rău și voiam să știi astaă Pa. Când s-a ridicat, și-a dat seama că tremura. Lucrurile nu merseseră așa cum spera ea. Ultimele luni fuseseră foarte urâte pentru Clodagh. Nu doar pentru că era o mamă singură, ci pentru că realizase în ce fel se comportase. Remușcarea era un nou sentiment pentru ea și își imaginase că, dacă împărtășea ceea ce realizase despre egoismul său și insista că îi părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
recăsători cu Oliver era absurdă dar seducătoare. Extrem de seducătoare - pentru o fracțiune de secundă, după care a revenit la realitate. —Nu îți amintești cât de oribil era? întrebă ea brusc. Spre final ne certam tot timpul și eram nefericiți. Mă urai pe mine și îmi urai slujba. — Așa este, recunoscu el. Dar trebuie să îmi asum și eu o parte din responsabilitate. Eram prea pretențios. Când te-ai răzgândit în privința copilului, trebuia să te fi ascultat. Știu că ai încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dar seducătoare. Extrem de seducătoare - pentru o fracțiune de secundă, după care a revenit la realitate. —Nu îți amintești cât de oribil era? întrebă ea brusc. Spre final ne certam tot timpul și eram nefericiți. Mă urai pe mine și îmi urai slujba. — Așa este, recunoscu el. Dar trebuie să îmi asum și eu o parte din responsabilitate. Eram prea pretențios. Când te-ai răzgândit în privința copilului, trebuia să te fi ascultat. Știu că ai încercat să îmi spui, iubita, dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
adaptez destul de ușor; de curând am schimbat școala, dar mi-am făcut destul de repede noi prieteni. Îmi place să fiu diferită, de exemplu prefer să port blugi și tricouri sau haine sport decât fustițe sau rochițe. Ador culoarea albastră și urăsc rozul! Cu toate acestea, nu sunt o fire băiețoasă, sunt doar o sportivă serioasă! Sunt săritoare și protectoare; îmi place să-i ajut pe copiii mai mici atunci când sunt necăjiti de colegi. Sunt sensibilă și, atunci când cineva drag mie este
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
ca mine. Poate sunt mai repezită câteodată și nu întotdeauna îmi ies toate așa cum aș dori, dar mă străduiesc să fac totul cât mai bine. Mai spun câte o minciună din când în când, dar doar pentru ami salva pielea. Urăsc pârâcioșii, violența și lingușitorii. Sunt o optimistă și încerc să mă bucur de tot ce mi-a oferit viața. Am o soră mai mică, pe care o iubesc mult. Avem jucării foarte multe și întodeauna mă joc cu ele împreună cu
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
jucării foarte multe și întodeauna mă joc cu ele împreună cu sora mea. Îmi place să recit, să cânt și să dansez alături de ea. Eu prefer hainele sport, îmi plac pantalonii mai mult decât fustele. Iubesc tricourile mov și portocalii, dar urăsc puloverele. Anotimpurile mele preferate sunt primăvara pentru florile ei, vara pentru că merg la mare și iarna, care mă atrage cu jocurile în zăpadă. Toamna nu îmi place pentru că este înnorat, plouă mult și nu pot ieși afară. Floarea mea preferată
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
frâng oasele. — Du, Dwight? Du? mă întrebă. Atunci mi-am dat seama că făcuse iar un atac cerebral și uitase din nou limba engleză. Am încercat să-mi amintesc niște expresii nemțești, dar n-am reușit. Când eram mic, îl uram atât de mult, încât m-am forțat să uit limba pe care mi-o băgase în cap. — Wo ist Greta? Wo Mutti? L-am luat pe după umeri. — Mama a murit. Ai fost prea zgârcit ca să-i cumperi băutură de contrabandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la o parte. — Să nu-mi spui că înțelegi, fiindcă o să-ți spun ce face situația și mai nasoală. Laurie a fost ucisă. Un degenerat a sugrumat-o sau a ciopârțit-o. Și în timp ce murea, îmi treceau prin cap lucruri urâte despre ea. O uram, fiindcă tata o considera o prințesă, iar pe mine mă considera un derbedeu. Mi-am imaginat-o pe sora mea tăiată întocmai ca leșul ăla de azi-dimineață și am făcut bancuri pe tema asta cât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nu-mi spui că înțelegi, fiindcă o să-ți spun ce face situația și mai nasoală. Laurie a fost ucisă. Un degenerat a sugrumat-o sau a ciopârțit-o. Și în timp ce murea, îmi treceau prin cap lucruri urâte despre ea. O uram, fiindcă tata o considera o prințesă, iar pe mine mă considera un derbedeu. Mi-am imaginat-o pe sora mea tăiată întocmai ca leșul ăla de azi-dimineață și am făcut bancuri pe tema asta cât am fost cu ștoarfa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în care te autoironizai cu dinții. Felul în care îți fentai adversarul, ca să nu fii lovit. Apoi ai intrat în poliție și Lee mi-a povestit c-a auzit că i-ai trădat pe prietenii tăi japonezi. Nu te-am urât, informația te-a făcut mai real în ochii mei. Chestia cu șmecherașii mexicani a avut același efect. Erai eroul meu de basm, numai că basmul era adevărat, aflam din când în când una, alta. Apoi a urmat meciul și, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-o ultima oară? — Azi-dimineață. I-am spus că am sunat la poliție și că va veni cineva să ne pună întrebări în legătură cu Betty. Am greșit? — N-aveați de unde să știți. Și vă mulțumesc. Marjorie îmi zâmbi și m-am trezit urându-i în sinea mea o cât mai grabnică ieșire din depravata lume a filmului. Mi-am păstrat pentru mine urarea, i-am zâmbit la rândul meu, apoi am ieșit. Bill Koenig stătea în picioare pe verandă, cu mâinile încrucișate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că încerca să mă facă să mă simt neînsemnat, fiindcă eu n-am luptat în linia-ntâi. — A pomenit vreun nume? — Nu, doar grade. Maiorul Cutărescu, căpitanul Icsulescu... de parcă ar fi trebuit să-mi fie rușine că sunt caporal. — Ai urât-o din cauza asta? — Nu! Nu-mi atribuiți ce n-am spus! Millard se întinse și se așeză. — După a doua întâlnire, când ai mai văzut-o pe Betty? Manley oftă și își sprijini fruntea de masă. — V-am spus toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care fug toate femeile, la asta te gândeai. Pentru toate astea a trebuit să plătească Betty. Nu-i așa? Lui Manley îi picura în poală sânge și salivă. Nu, șopti el. Vă rog. Dumnezeu mi-e martor, nu! — Dumnezeu îi urăște pe mincinoși, replică Sears și lovi în masă de trei ori: Trosc! Trosc! Trosc! Manley lăsă bărbia în piept și începu să suspine. Sears îngenunche lângă scaunul lui. — Spune-mi cum a urlat Betty. Spune-mi cum te-a implorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pistolului. Apoi Madeleine îmi apăru goală în pat - iar desenul surorii mai mici fu dat uitării. Într-o secundă eram gol și eu, iar în două secunde eram lângă fetița de bani gata. Ea murmură ceva de genul: — Nu-mi urî familia. Nu-s chiar așa de răi. Am redus-o la tăcere cu un sărut apăsat. Ea îmi răspunse la fel. Limbile și buzele noastre se jucară până când ne-am văzut nevoiți să luăm o pauză, ca să ne recăpătăm suflul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
copia filmului de bunăvoie? Pe gratis? Lorna își plecă privirea. — M-am culcat cu el și cu prietenii lui. — Atunci poți să-l descrii mai bine? — Era gras și avea o puțulică mică, mică. Și el, și prietenii lui erau urâți. Millard îi făcu lui Harry un semn spre ușă. Harry ieși în vârful picioarelor. — Păi, noi o să-ncercăm să nu apară nimic în ziare și vom distruge filmul, o asigură Millard. O ultimă întrebare înainte să te ia asistenta socială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]