6,856 matches
-
Aceasta din urmă devine mai periculoasă În măsura În care crește vizibil cadența schimbărilor. Firma se confruntă cu următoarele dileme: a) dacă așteaptă să crească certitudinea, riscă să fie surprinsă de o criză; b) dacă se mulțumește cu informațiile disponibile, acestea sunt prea vagi pentru a declanșa manevre strategice definitive. În toate cazurile se pune problema reacției progresive la semnalele slabe. Așa cum un tenisman Începe să se mobilizeze Înainte de a cunoaște traiectoria, viteza și efectul mingii adversarului, firma va proceda la o pregătire, axată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unui transfer de know-how sau condițiile de ieșire din alianță. Concluziitc "Concluzii" În perspectiva globalizăii, concepția actorilor devine mai globală - prin urmare, noțiunea de structură se estompează. A conduce Înseamnă a interveni tot mai mult pe un „obiect” cu contururi vagi, a decide În situații complexe și incerte, a face să colaboreze indivizi cu sensibilități, competențe și obiective ce pot fi diferite, chiar antagonice. În cele din urmă, ceea ce contează nu sunt modalitățile de utilizare a competențelor, ci produsul acțiunii colective
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
cu nihilismul ludic al situării față de literatură, întâlnit la grupările suprarealiste. În spatele formei lichide a poemelor, se lasă ghicită o încordare existențială extremă; spațiul în care ele semnifică este unul tensionat simbolic de proximitatea morții, măștile ei, vizibile sau foarte vagi, alcătuind în mare parte decorul. O selecție edificatoare din lirica lui C. au realizat, în traducere românească, Nina Cassian și Petre Solomon, în volumul Versuri (1973), antologând poeme din Mohn und Gedächtnis [Mac și memorie], Von Schwelle zu Schwelle [Din
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
noaptea cuvintelor (1977), În fața luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și cotloanele sunt irizate, astfel încât nostalgia este vagă, resemnarea calmă și tristețea senină. Cărțile care urmează, perfect omogene și nemodificând major imaginea unei poete exaltate de natură, aduc câteva elemente noi: melancolia în contemplarea trecerii timpului, spaima și neliniștea provocate de un progres tehnic ce sufocă natura și
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
trece consilier juridic, apoi șef de serviciu în Ministerul Învățământului, până la pensionare (1967). A debutat în 1924, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic” (semnând A. Lucaci), și editorial cu volumul Vitralii (1967). Poeziile sale confesive, relativ meșteșugite, cu o vagă tentă ironică ce atenuează oarecum imagismul și intimismul gratuit, stau sub zodii multiple, reținând atenția prin voința de plasticitate și vitalismul de sorginte țărănească. Sunt învederate o certă aptitudine a dialogului și o indiscutabilă voință de comunicare („Nimic nu pot
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
Zămislirea și rodul - acesta ni-i rostul prin care umblăm peste gloria trecerii”, iar cuvântul-cheie este „melancolie” („vastă”, „tainică”). Dăinuim (1976) cuprinde poezii ce se vor patriotice, dar prin supralicitare devin doar versificări patriotarde în manieră vetust pașoptistă. Se rețin vagi înfiorări nostalgice după Satul copilăriei, după Mama, câte o Carte către tata și una adresată lui Eminescu tânăr. Plachetele ce au urmat, Solia (1980), Portretul focului (1983), Mic tratat de melancolie (1984), Peisaj de vânătoare (1987), fără a schimba profilul
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează notația cotidiană și ironică, voit prozaică, antipastelistă și antiidilică a poeților din grupul de la „Albatros” (Geo
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Născut în 1904 în Susquehanna, Pennsylvania, Burrhus Frederic Skinner a fost educat la Hamilton College, obținând un bacalaureat în literatura engleză. După câteva încercări eșuate de a scrie proză, Skinner s-a orientat spre psihologie, deși avea „ideea cea mai vagă despre ceea ce însemna aceasta”. S-a dus la Universitatea Harvard pentru studii de psihologie; acolo a întâlnit un mentor de excepție; sub îndrumarea profesorului Edwin G. Boring, care i-a propus reflecției o teză, Skinner a fost învestit cu titlurile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
condițiile experimentului, dar nimic nu ne împiedică să putem descoperi astfel de legi dacă abandonăm controversele și ne dedicăm determinării acestor legi - considerau Miller și Dollard. La momentul scrierii cărții lui Miller și Dollard, limitele erau stabilite de principiul cam vag, dar general, că o întărire diferențială poate determina organismele să învețe să răspundă la un aspect particular al mulțimii de indicii potențiale cu un tip particular de potențial răspuns. În general, mediul înconjurător pare să întărească răspunsul la obiecte prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
kind of school). Maslow admite însă că și matematica poate fi frumoasă și la fel de productivă în experiențe culminante; există profesori de matematică ce s-au dedicat revelării acestui fapt. Maslow amintește că el însuși nu a avut nici cea mai vagă idee despre matematică, drept și estetică până la treizeci de ani, când a citit câteva cărți despre aceste domenii. La fel și istoria sau antropologia (în sensul învățării altei culturi), antropologia socială, paleontologia sau studiul științei pot fi producătoare de experiențe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat prin modul de desfășurare, ci prin felul în care atinge obiectivele pe care și le propune. De aceea, dintre avantajele didactice ale acestei tehnici evidențiem următoarele: - apropie participanții de lucrul într-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evidență. O elegantă descriptivitate caracterizează manieră de a recenza a lui G., conferindu-i meritul unei atitudini obiective. Scrisul sau este de un intelectualism rafinat, ironic și emancipat, înclinat cu intermitențe, dar fără exces, și către corelări mai generale, cu vagi ecouri lirice și uneori chiar metafizice. Foarte semnificativă pentru preferințele criticului este și selecția numelor care îl interesează. El se îndreaptă mai ales către scriitorii intelectualiști și problematici, iar în privința criticilor, desi diversitatea și numărul lor sunt mai mari, arată
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
își alege ca eroi opt soldați, trimiși în munți la un punct de observație strategic și încartiruiți într-un fost hotel de lux. La început totul pare miraculos, de unde și starea lor de euforie, apoi, treptat, se insinuează starea de vagă teamă, și în final, de adevărată teroare. Fiindcă cei opt nu sunt nici pe departe favorizații sorții, ci, dimpotrivă, condamnați la moarte, dar nu prin trimiterea în prima linie, ci, mult mai perfid, prin plasarea lor într-o zonă „de
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
sunt, de asemenea, interpretările contextuale și evaluările nuanțate pe care le avansează Schifirneț asupra unor probleme delicate și controversate. Ultimele trei capitole sunt dedicate unei abordări sistematice și rezumative, prin care autorul încearcă să pună ordine în accepțiunile atât de vagi ale conceptelor de formă și fond, pentru a degaja, în final, un model teoretic explicativ al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau în cazul în care agresorul e cunoscut victimei, înlănțuirea poate cuprinde: la început: gâdilarea prea intensă a copilului său alte jocuri care facilitează atingerea, la început accidental, a copilului în zona sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se în joacă. ulterior, apar fanteziile sexuale ale agresorului, având ca subiect copilul. Acestea sporesc tensiunea sexuală a agresorului și îl determină să caute rezolvarea prin obținerea favorurilor sexuale ale copilului. apoi șantajarea copilului, coruperea, mituirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cultură a genialității a fost silită să excludă din sfera resurselor literare formele sociale ale practicilor lingvistice (conversația, pălăvrăgeala, chiar și înțelegerea) și ocaziile lor de exercitare (întâlnirea, centralitatea, capitala), asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre alte moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a acestei mutații a fost descentrarea practicilor spontaneității. Prin dispariția sociabilității din orizontul geniului, s-a produs o "explozie" a formelor productive, a numărului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
denumit în alt moment distribuția simultană de idei și forme, indiferent de frontiere culturale sau de delimitări disciplinare. Evident, suntem aici la un pas de trădarea noțiunii foucaldiene de arhivă care s-a constituit tocmai prin denunțarea unei asemenea reprezentări vagi a circulației de idei. Literatura pune în evidență limitele modelului de analiză propus de Ann Jefferson: pentru a fixa uzajul geniului în domeniul literar nu e eficientă o disociere a seriilor discursive. În mod evident, literatura nu are monopol asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
veniră spre a împresura Troia? Homer îl numește Agamemnon, de la agin (duc) și aga, duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele adevărat ce se cuvenea să aibă. [...] Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și model de bun uzaj al limbii, întemeietor al unei dinastii de scriitori, el are un "gen". Dar pentru mulți alți autori vizați de Heliade Rădulescu acest lucru e imposibil. De pildă, "genul" lui Daniel Scavinschi, autor minor cu operă vagă, e mult mai greu de determinat. Ceea ce nu îl oprește pe Heliade Rădulescu să îl treacă prin toate torturile antonomazei, inclusiv prin proba pluralului aplicat prenumelui. Iar aceasta e caracteristica tuturor "listelor" cu nume proprii la plural. În enumerările lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un ziar sau pe un plic. Orice cultură putea să dețină un asemenea artefact. E democratizarea ultimă a formelor de producere a obiectelor prețioase. Îți trebuie patru sute de ani de literatură ca să ai un Mallarmé dar ajung câțiva ani de vagă instituționalizare a statului ca să ai un Cap de bour. Prima marcă poștală din lume a fost tipărită în Anglia, dar cele mai valoroase provin din țări mici, entități statale precare și culturi cvasi-anonime. Pe plicul în fața căruia se extaziază expertul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ancorarea lor în capacitatea creatoare a unui teritoriu. E o diferență importantă față de celelalte uzaje ale monumentalului pe care le-a cunoscut secolul al XVIII-lea. În reprezentarea epopeilor naționale și a surselor lor folclorice, plasarea locală părea mai degrabă vagă și fictivă: monumentul era legat de un popor mitic care trimitea la o stare ancestrală și nesituabilă a comunității. Asimilarea practicilor de inventariere instituie în câmpul monumentalizării o legătură strânsă cu terenul și cu explorarea lui și, implicit, cu o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă validare a producției folclorice românești, ci mai degrabă de un proces
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alegerea unei slujbe. Meseria nu mai e șansa de a-și servi patria, ci un mijloc de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
extern, era vorba să ne apărăm neatinse granițele rămânând ca un lucru secundar gospodăria internă. ...Cu vremea scăpăm și de acest nelipsit amestec al străinilor, politica ia un caracter intern. Ecoul mișcărilor politice, sociale din Apus ajunge - fără îndoială destul de vag, și pe la noi. Se restabilesc la 1822 domniile pământene; întâmplarea face ca pe tronul Moldovei să se suie un Domn, ieșit dintr-o neînsemnată mlădiță boierească, Ioniță Sandu Sturza - democrat, mai mult din sentiment decât din convingere. Venit la cârmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]