6,807 matches
-
-și căuta fiica se numea lume. De aceea vorbind despre suflet pomenim ades de moarte, unde sufletul nu se stinge, ci doar pentru un timp trece printr-o perioadă de acoperire, vremelnică și fără să-i fie răpit dreptul la veșnicie. În misterele lui Mithra, cele șapte porți prin care sufletele trebuiau să treacă, simbolizând planetele, cerurile paradisului lui Dante, reprezentau drumul parcurs de suflet după moarte. Exact ca în învățăturile Tradiției și ale rosicrucianismului. Primul nous era legea, a totului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul lui un alt codru, o lume paralelă în care pierdut, trăiește reînfrunzirea sufletului într-un alt trup. Eminescian, dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebuie păstrat, o întrezărim, o cunoaștem, dar ca și lui Dumnezeu, nu-i puterm vedea fața și nici pronunța numele. M-atârn de tine poesie/ ca un copil de poala mumii./ Să trec cu tine puntea lumii/ Spre insula de veșnicie 650. Dă-ne, Doamne, mintea să înțelegem dorințele care ne frământă, apa băută din fântâna înțelepciunii Tale, cu rouă prelinsă din mărețul curcubeu ce l-ai întins peste zilele noastre și ne luminează nopțile cu aripile astrelor ce poartă îngerii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vreme spulberate/ În ziua când tu te vei naște,/ Și limba chiar în care sunt rostite/ Va fi pierit atunci și doar un singur/ Crâmpei de manuscript într-un muzeu/ Va chinui pe erudiții vremii,/ Și îngropat în el pe veșnicie/ Dormi-va fără nume gândul meu.// Mă-ndeamnă totuși către tine/ O neclintită năzuință/ Și scriu acest poem zadarnic/ Mânat de strania credință/ Că gândurile noastre înrudite/ Se vor pricepe peste vremi și oameni/ În limba fără țară a visului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necazuri, circumstanțele ce ne-au făcut să reflectăm profund la sensul existenței noastre. Astfel în nivelele superioare ale subconștientului este înregistrată trama fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie. 809 Raționamentul divin este același Ordo ab chao
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie. 809 Raționamentul divin este același Ordo ab chao. Permanent, în noi persistă nu numaiu memoria haosului primordial cât chiar elemente active ce înrâuresc viața noastră, considerate mai alers de religii forțe distructive
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
phantasmata, după cum spunea Platon 820. Și ea poate vorbi, poate într-o limbă surprinsă în spirit, dar ne deschide o lume secretă: Cu vocea ta sub ramuri sunând a părăsire,/ Mi-ai spus: Să ne rămână trecutul nălucire,/ Când clipa veșniciei mi-o dai cu o privire.../ De ce în umbră glasul părea o amintire?821 sau Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,/ Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri,/ Arzând în umbră, piersici de jar, și-albaștri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
le constata neîncrederea. De fapt informația Spiritului cosmic vine adesea prin îngeri, cuante din Lumină, mai ales în Noul Testament. Îngerii sunt mesageri trimiși oamenilor cărora le vorbesc în somn sau chiar în starea de veghe. Sferele îngerești au existat în veșnicie și taina creării lor este știută doar de Dumnezeu. Raiul și Iadul se întrepătrund cu diverse ascensiuni sau coborâri, de la Orfeu și Dante până la Blake și Milton. Blake afirmă că poemele sale i-au fost dictate în somn și nimeni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trăim în Cuvânt, iar acesta dispersat pretutindeni ne face pe noi să vedem opera magna creată de Dumnezeu. Aici, sensul mântuirii își dezvăluie dimensiunea sa supracosmică și supratemporală. Blake: "omul viețuiește prin frăție și dragoste universală. Veșmântul oricărei forme în veșnicie este lumina... iar ea se cheamă libertate. Libertatea este deci lumina omului în veșnicie". Cetatea n-are nevoie de soare, nici de lună, să o lumineze, căci o luminează măreția lui Dumnezeu 855. Să nu uităm că în apocalips Isus
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
magna creată de Dumnezeu. Aici, sensul mântuirii își dezvăluie dimensiunea sa supracosmică și supratemporală. Blake: "omul viețuiește prin frăție și dragoste universală. Veșmântul oricărei forme în veșnicie este lumina... iar ea se cheamă libertate. Libertatea este deci lumina omului în veșnicie". Cetatea n-are nevoie de soare, nici de lună, să o lumineze, căci o luminează măreția lui Dumnezeu 855. Să nu uităm că în apocalips Isus este Steaua luminoasă a dimineții 856 Mereu există o contradicție între a fi treaz
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necazuri, circumstanțele ce ne-au făcut să reflectăm profund la sensul existenței noastre. Astfel în nivelele superioare ale subconștientului este înregistrată trama fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie 879. Raționamentul divin este același Ordo ab chao
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie 879. Raționamentul divin este același Ordo ab chao. Permanent, în noi persistă nu numaiu memoria haosului primordial cât chiar elemente active ce înrâuresc viața noastră, considerate mai alers de religii forțe distructive
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin fapte și gânduri, unduiri de lumini și sunete cuprinse în Cuvânt. Nici măcar izgonirea din rai, răul, păcatul nu au declanșat haosul în Cuvânt, ci continuarea creației dipă planul divin, în cea mai perfectă ordine. În creație, " Timpul e mila veșniciei; fără a timpului iuțime,/ care e cel mai iute din toate câte sunt, toate-ar fi fost durere veșnică"892 și trecând de șansa de a fi rămas în haos iată devenirea întru armonie: Apoi toți cei din Marea Veșnicie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
veșniciei; fără a timpului iuțime,/ care e cel mai iute din toate câte sunt, toate-ar fi fost durere veșnică"892 și trecând de șansa de a fi rămas în haos iată devenirea întru armonie: Apoi toți cei din Marea Veșnicie se întâlniră la Sfatul Domnului sub chipul unui Om, Însuși Isus, pe muntele Galaad și Hermon, pe al contracției hotar ca să-l creeze pe Omul cel căzut... ..... și Omul începu să se trezească din așternutul morții... Și Duhul Sfânt coboară
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
contracției hotar ca să-l creeze pe Omul cel căzut... ..... și Omul începu să se trezească din așternutul morții... Și Duhul Sfânt coboară într-o deschidere ontologică ce nu pare absolută, desprinzându-se prin inflexiune temporală de conștiința cosmică, deci din veșnicie. Pierderea limbajului în distorsiunile temporale par a fi sincopele pe care atât poetul cât omul și obișnuit le realizează în viața zilnică. Conștiințele omenirii par create în secret în timpul de dinaintea genezei. Nu există conștiință în afara libertății. Ea înflorește, se deschide
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebuie păstrat, o întrezărim, o cunoaștem, dar ca și lui Dumnezeu, nu-i puterm vedea fața și nici pronunța numele. "M-atârn de tine poesie/ ca un copil de poala mumii./ Să trec cu tine puntea lumii/ Spre insula de veșnicie"934. Dă-ne, Doamne, mintea să înțelegem dorințele care ne frământă, apa băută din fântâna înțelepciunii Tale, cu rouă prelinsă din mărețul curcubeu ce l-ai întins peste zilele noastre și ne luminează nopțile cu aripile astrelor ce poartă îngerii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să obțină inițierea prin renaștere, cu drept la o nouă viață, la un nou avatar. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-și căuta fiica se numea lume. De aceea vorbind despre suflet pomenim ades de moarte, unde sufletul nu se stinge, ci doar pentru un timp trece printr-o perioadă de acoperire, vremelnică și fără să-i fie răpit dreptul la veșnicie. În misterele lui Mithra, cele șapte porți prin care sufletele trebuiau să treacă, simbolizând planetele, cerurile paradisului lui Dante, reprezentau drumul parcurs de suflet după moarte. Exact ca în învățăturile Tradiției și ale rosicrucianismului. În alchimie imaginea soarelui se dedublează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noi, de fapt, există tot ce poate îndreptăți sufletul să se erijeze în ochiul hărăzit să vadă lumina. Și trebuie să recunoaștem că mulți nu sunt în stare să realizeze o legătură între imaginile divine și propriul lor suflet. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, - Și tu ne faci pe toți nebuni 1138. Arhetipul legat de conștiință prin explorarea inconștientului confruntă individul cu opoziția profundă a materiei umane, făcând posibilă o experiență cu totul nemijlocită a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oameni. Și poetul cere divinului puterea de a transmite, nu prin cuvântul și limba adamică, sacră pe care o receptase, ci prin cea naturală, omenească prin care ne-nțelegem cu toții de la Babel încoace: Lumină-n veci, ce-ntreci cu-o veșnicie umanul gând, dă-mi duhului puțin din cum și cât mi te-arătaseși mie! dă limbii mele-atâta foc divin să pot lăsa din gloria-ți fără fine măcar și-un strop acelora ce vin. Căci și puțin în minte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și comunică stări ale minții ce sunt greu de exprimat prin cuvinte. Cine-ar putea gândi o umbră din falii pline de văpăi ce ard ofranda devenirii noastre? Ci lacrimi dintre stele, întunecimea surdă coboară în adâncuri efemere plutind în veșnicia curbă un cântec nerostit de astre, un vers ce n-a fost spus de niciun bard1163. Împărăția umbrelor devine prin Cartea lui Enoh un spațiu în care se poate readuce la starea nediferențiată toate formele creației. Prăpastia plină de flăcări
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
catâr te duci... te duci... Ferice de tine-n zăpușeala în care se cabrează neliniștile toate și cauzele lor; când duhul ce abia de mai însuflețește trupul merge fără narcotic, și nu-și poate călăuzi dobitocul spre Anzii occidentali ai Veșniciei 1173. Construcțiile metafizice ale lui Aristotel diferă de numeroasele doctrine existente azi. În general, însă, metafizica nu postulează o zeitate externă cu atribute umane. Dumnezeu este o manifestare a minții, a conștienței universale care se poate confunda cu Conștiența Cosmică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poeții sunt printre cei care se lasă absorbiți de suspendarea acestei realități. 32. Conexiunile tainice sau alegoriile prin care am încercat să trecem în viețile noastre Mii și mii de ani / Nu ne-ar ajunge / Să spunem / Mica fărâmă de veșnicie 1255 (tr. a). Aș vrea să închei această culegere de eseuri amintind de cele câteva gânduri pe care marii poeți, mistici aleși de Dumnezeu să ne aducă întreaga lui învățătură și din care noi am înțeles doar fragmente, numind-o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mieros se arătase bădița Vasile câteodată... La o asemenea controversă am asistat personal chiar la înmormântarea celui care a fost Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, pentru fapte de arme în primul război mondial. Ieșind din curtea celui care pleca în veșnicie, m-a întrebat colegul Ghiță Cepoiu din Roman, distins 397 Titlul exact al lucrării: Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași - Contribuții la istoria învățământului românesc, 125 de ani (1855 1980), redactor coordonator, Prof. Vasile Uglea, Ed. „Litera”, București, 1981. 319
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Milord, adăpostită în holul Bibliotecii universitare din București, pe care am vizitat-o prin 1974 1975, mi-a făcut o deosebită impresie și am auzit multe cuvinte de laudă ale celor prezenți în sală. Astăzi, pictorul a plecat în lumea veșniciei. 339 5 P. Neamț, 7 noemb. 1972 Stimate Domnule Dimitriu, Întâi te rog să nu mă consideri prea distant față de mata, chiar dacă sunt la o vârstă destul de înaintată și am avut ocupațiunea pe care o cunoști, și tratează-mă cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]