62,236 matches
-
absolvit în anul 1983. 1983-1984 stagiul militar la U.M.01841, parașutiști din Caracal jud. Olt 1984-1985 Student la institutul de Mine Petroșani 1989-1993 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de stiinte Economice, specializarea finanțe contabilitate ( ff ) 2004-2005 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de științe Politice, Administrative și ale comunicării master științe Administrative 2006-2007 Școală de studii Academice Post universitare "Ovidiu Șincai" București, Master în Management Politic 2007 Universitatea națională de apărare "Carol I" Colegiul Național de Apărare curs postuniversitar specializarea Securitate și
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
din nou judecat și deportat în anii 1953-1955 cu alți membri ai Hashomer Hatzair. A fost bătut și torturat în sediile securității din Timișoara și Oradea și deținut în închisoarea Jilava. Cu toate vicisitudinile a reușit să termine studii la Facultatea de biologie ale Universității „Constantin Parhon” din București. După eliberarea din închisoare până în 1959 i s-a permis să lucreze în calitatea de curator al nevertebratelor la Muzeul de științe naturale „Grigore Antipa”. În 1960 Francisc Pór a emigrat în
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
șiiți nu au voie să predea materii sau teme religioase, care constituie jumătate din cursurile desfășurate în învățământul secundar. Șiiții nu pot deveni directori de școli. Unii șiiți ajung profesori universitari, dar adesea sunt supuși hărțuielilor din partea studenților și a facultății. Șiiții sunt descalificați ca martori în instanțele de judecată, deoarece suniții saudiți acuză practica șiită „Taqiyya”- permisiunea de a minți atunci când sunt speriați sau sunt în fața unui risc considerabil de persecuție. Șiiții nu pot servi ca judecători în instanțele inferioare
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
pe care îl reia, pentru aproximativ o lună de zile, în mai 2012. Între anii 2009-2010 este numit Manager al Spitalului Clinic Județean Oradea. În perioada 05.05.2008 - 10.02.2012 deține funcția de Prodecan al Universității din Oradea, Facultatea de Medicină și Farmacie. Din 1998 până în prezent a exercitat o serie de funcții și activități în domeniul didactic și al cercetării științifice în cadrul acestei instituții, astfel: 2008 - prezent - conferențiar universitar, 01.01.2005-01.03.2008 secretar științific, 2002-2008 șef
Florian Dorel Bodog () [Corola-website/Science/335137_a_336466]
-
ales, neîndeplinind condițiile stipulate de articolul 2 al legii sinodale din 1872, care preciza că "„pentru a fi ridicat la demnitatea de mitropolit sau episcop, candidații vor trebui să posede titlul de licențiat sau de doctor în teologie, de la o facultate de teologie ortodoxă”", ministrul Take Ionescu a propus, iar guvernul și parlamentul a aprobat abrogarea respectivei prevederi legale. Prin aceste manevre politicianiste și în disprețul legii, conducerea politică de stat a reușit practic să își aducă biserica în subordine. "„Îndoită
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
(n. 14 februarie 1931, Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț) este un eseist, estetician și teoretician român. A urmat liceul la Arad, până în 1951, apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, absolvită în 1954, și Facultatea de Filologie a Universității din București (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de este-tică la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a fost rector între 1970 și 1976. A debutat în ziarul
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
județul Ialomița - d. 13 decembrie 1987, Sibiu) a fost un scriitor român. Fiul lui Constantin Acsinteanu, dulgher, și al Elenei (n. Costache Luca), țărancă, a urmat școala primară în satul natal, apoi liceul la București, Călărași și Odorhei. A urmat Facultatea de Litere și Drept la București și Cernăuți. A debutat în revista "Ritmul vremii". A colaborat la "Falanga", "Universul literar", "Gândirea", "Vremea", "Convorbiri literare", "Clipa", "Universul", "Dimineața", "Cultura poporului", "Țara noastră", "Ecoul", "Orizonturi". A condus revista "Pan" și a fost
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
dreptul, iar mezinul Victor, exmatriculat din Școala Militară din București în urma unui incident disciplinar, a fost înscris la Școala Militară de Cavalerie de la Ypres (Belgia). În toamna anului 1875 Take Ionescu a plecat la Paris, unde s-a înscris la Facultatea de Drept. La Paris a locuit timp de 6 ani în Cartierul Latin, pe strada Bonaparte nr 72. Acolo a legat prietenii de-o viață cu viitoare personalități ale societății românești, cum ar fi: Grigore Andronescu, Constantin C. Arion, Constantin
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
l'enfant naturel dans la législation romaine”". În luna mai 1881 a susținut examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". Teza a fost declarată de consiliul profesoral al facultății "„Thèse retenu"”, mențiune acordată doar lucrărilor cele mai bune. După o iubire platonică pentru o doamnă mai învârstă din înalta societate bucureșteană, în vara anului 1879 Take Ionescu o cunoaște pe viitoarea sa soție, la un concert de binefacere la
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
născut în familia învățătorului Ion și Maria Popescu. Urmează cursurile Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, unde se remarcă că un elev excepțional, cu talent la matematică și literatura. Se înscrie în 1932 în paralel la cursurile Universității din București, Facultatea de Stiinte, secția de Matematică și ale Școlii Politehnice din București. În timpul studenției este premiat la concursul național „Tinerimea Română”, 1938. Între anii 1936-1938 urmează Școală de Ofițeri de Artilerie din Craiova. În 1938 este avansat că sublocotenent și repartizat
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
Academia Militare. Se consacră tot mai mult matematicii din această perioadă, incepand să editeze primele lucrări bine primite în țară și străinătate: „Retrospectivă Matematică”, 2 volume, „Matematici aplicate”, „Matematică de vacanță”, „Probleme antrenante”, „Caleidoscop matematic”, etc. După exemplul profesorului de la Facultatea de Matematică, Ion Barbu (Dan Barbilian), a îmbinat în mod fericit matematică cu literatura. Publică „Flori și ispite”, „Ostași ai libertăți”i, „Cadențe libere”, „Poemul vieții” etc. În urmă relaxării politice de la sfârșitul anilor 1960, organizează un cerc literar, transformat
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
și Adevăr”. Este fiul lui Andrei și Anna Nastase, născut pe data de 6 august 1975, în satul Mândrești, raionul Telenești. Din anul 1982 până în anul 1992 a invatat la școala din Mândrești, din 1992 până în 1993 a studiat la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, România, iar din 1993 până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 1997 până în 2000, activează ca procuror, din 2000 până în 2002
Andrei Năstase () [Corola-website/Science/335220_a_336549]
-
raionul Telenești. Din anul 1982 până în anul 1992 a invatat la școala din Mândrești, din 1992 până în 1993 a studiat la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, România, iar din 1993 până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 1997 până în 2000, activează ca procuror, din 2000 până în 2002 în calitate de vice-director al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane. Are licență de avocat din 15 noiembrie 2002. Are în gestiune mai multe
Andrei Năstase () [Corola-website/Science/335220_a_336549]
-
a regimului comunist. S-a născut la 1 noiembrie 1884 în comuna Băcani, județul Tutova, din părinți agricultori. Tatăl sau avea propria gospodărie în localitatea Valea Căldării, comuna Crâng. Urmează cursurile Liceului Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad iar apoi cursurile Facultății de Drept din București, absolvind în 1907. Ca student, a făcut parte din conducerea Uniunii Studenților Români. Se înscrie în Ordinul Avocaților din județul Tutova activând ca avocat până în anul 1947. A ocupat și funcția de decan al Baroului Tutova
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
care atrag după sine o puternică campanie de denigrare în presa campanie inițiată de Ziarul Financiar printr-o răstălmăcirea incorectă a afirmațiilor făcute în cadrul unei întâlniri informale cu presa. Ø 2002 - 2010 Doctorat în Economie Academia de Studii Economice, București, Facultatea de Finanțe și Bănci, Teza: "Mecanisme pentru asigurarea stabilității financiare la nivel internațional" Ø Martie-Aprilie 2012 "Finanțe pentru macroeconomiști" Institutul FMI, Washington, DC Ø Septembrie-Noiembrie, 2004 "Politici economice și programare financiară" Institutul FMI, Washington, DC Ø 2003-2006 Masterat, Specializarea: Politici
Anca Paliu Dragu () [Corola-website/Science/335186_a_336515]
-
aplicată" Joint Vienna Institute, Viena, Austria Disertație: "Conducerea politicii monetare pe fondul lipsei disciplinei financiare" Apreciere: Scrisoare de excelență Ø Septembrie-noiembrie, 1997 "Curs introductiv de economie de piață aplicată și analiza financiară" Joint Vienna Institute și CERGE, Praga Ø 1991-1996 Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate Academia de Studii Economice, București Specializare: Finanțe - Bănci Licență în Economie, Specializare: Finanțe - Bănci Titlu: Economist Ø Analiza macroeconomică, politici economice, coordonarea politicilor, programare financiară și prognoză Ø Modele de creștere economică Ø Guvernanță economică
Anca Paliu Dragu () [Corola-website/Science/335186_a_336515]
-
Basarabiei. S-a născut pe 1 octombrie 1949 în satul Cușelăuca din raionul Șoldănești (pe atunci județul Soroca), RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
pe atunci județul Soroca), RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei, iar apoi, timp de trei ani (1975-1978), a făcut doctorantura
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
profesoară nu i se potrivește și citind un anunț în "Informația Bucureștiului" despre faptul că se recrutau fete între 18-35 de ani pentru a fi pregătite să devină șoferi de camion, s-a decis contrar voinței părinților, să renunțe la facultate și a devenit elevă a școlii de șoferi profesioniști a ITB. Cu greu acceptată, a reușit să-și ia permisul de conducere pe 15 iunie 1966 și a obținut dreptul de a conduce autoturisme în 1968. În contextul epocii comuniste
Barbara Panco () [Corola-website/Science/335229_a_336558]
-
1981. Medalia „Comenius” (Praga), Premiul „Mihai Eminescu” (Drobeta Turnu Severin), Distinguished Guest of Indian Council of Cultural Relations, Cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, Medalia revistei «Sămănătorul Tismana». Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învățământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, București (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic București (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Națională „I.C. Petrescu” (din 1988); profesor asociat, Universitatea din Oradea; conferențiar, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, actualmente
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Palestina - Eretz Israel. În cele din urmă a fost nevoit sa ramana încă în România, într-o vreme în care mișcarea sionista a fost scoasă în afara legii de către comuniști în anul 1949. El a studiat un timp filologia germană la facultatea care și ea a fost închisă foarte curând și a lucrat mai mulți ani că muncitor și apoi ca tehnician controlor de calitate la o întreprindere metalurgică.În paralel el a scris poezii în limba germană. În vremea activității sioniste
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
fost „secretar al Patriarhiei din Constantinopol”, considerat fiind, deopotrivă, „ctitor al orașului Tulcea”, împreună cu Husni Bey, „guvernator de regiune”, deopotrivă, și ctitor al bisericii Mănăstirii Cocoș, județul Tulcea.] 1900: absolvent al primei promoții a Liceului de Băieți din Tulcea 1901-1904: Facultatea de Litere, Universitatea București 1904: Licența în Litere, Universitatea București 1902-1905: asistent și secretar al Muzeului Național de Antichități, București 1904-1905: profesor suplinitor de Limba Latină, la Liceul <Sf. Sava> din București 1905-1909: Sorbona, Facultatea de Litere, titlul de doctor
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
de Băieți din Tulcea 1901-1904: Facultatea de Litere, Universitatea București 1904: Licența în Litere, Universitatea București 1902-1905: asistent și secretar al Muzeului Național de Antichități, București 1904-1905: profesor suplinitor de Limba Latină, la Liceul <Sf. Sava> din București 1905-1909: Sorbona, Facultatea de Litere, titlul de doctor în litere. Concomitent, frecventează și: L'École pratique des hautes études (între doi și șase ani), Școala de Belle-Arte (patru ani), Școala Muzeului Luvru (un an), La Collège de France (circa trei ani) 28 ianuarie
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
cultural „Literatură și Arte”) 1910 și 1911: repetitor la Școala de Limbi Orientale din Paris 1912-1913: lector de limba română la „École des Langues Orientales” din Paris 1.09.1913-5.11.1937: profesor titular la Catedra de Arheologie și Antichități, Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea Mihăileană Iași 1.07.1916-5.11.1937: fondator și director al Muzeului de Antichități Iași; O. Tafrali, „precursor al muzeologiei contemporane, exponatele micului său muzeu fiind astfel nucleul în jurul căruia s-a format Muzeul de
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
al Academiei Hellenice din Atena (numit prin decret prezidențial) Membru al Association pour l' encouragement des Études Grecques en France Membru de onoare al Societății Numismiticii Române 26 mai1936: membru corespondent al Academiei Române 1 iulie 1936-5 nov. 1937: Decan al Facultății de Litere și Filosofie, Universitatea Iași Locul și data morții: Iași, 5 noiembrie 1937, ora 10 Odihnește întru vecie, la Cimitirul „Eternitatea”, Parcela 14/I, rând 3 Detalii: Livia Ciupercă - . Uitare-n neuitare (Editura StudIS, 2015, 425 pagini)
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]