65,481 matches
-
auzit de capriciile, "migrenele" și "indispozițiile" ei. Nu s-au văzut gesturile, nici măcar privirile descoperind statutul de vedetă. Toate acestea nu au existat. Dar au existat, și rămân fixate în memoria iubitorilor de operă, în memoria audio-video, în cronicile publicate acasă și pe cele cinci continente cuvintele admirative despre vocea mlădioasă, catifelată a sopranei Maria Slătinaru Nistor. O voce oglindind fiorul iubirii, delicatețea, neliniștea, disperarea, culmile deznădejdii. O voce care nu a atins niciodată nuanțele stridenței. Jocul scenic al Mariei Slătinaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a evada. Spunea Răzvan Vasilescu de curând, înainte de premiera filmului "Ana", că "Alexa Visarion nu navighează niciodată pe lângă țărm, caută depărtările." Da, a fost tot timpul nevoia de a mă..., de a fugi de ceva imediat, de a fugi de acasă. A.V. Ați fugit și de acasă... A.V. Am fugit... A.V. Înseamnă că ați fost deschis spre aventură... A.V. Da, sunt atras și acum de aventură. Din păcate, aventura pe care o simt acum are și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înainte de premiera filmului "Ana", că "Alexa Visarion nu navighează niciodată pe lângă țărm, caută depărtările." Da, a fost tot timpul nevoia de a mă..., de a fugi de ceva imediat, de a fugi de acasă. A.V. Ați fugit și de acasă... A.V. Am fugit... A.V. Înseamnă că ați fost deschis spre aventură... A.V. Da, sunt atras și acum de aventură. Din păcate, aventura pe care o simt acum are și o finalitate. Aventura continuă, dar eu nu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
m-au chemat americanii. E adevărat că Statele Unite sunt o țară cu totul specială, pentru că te acceptă și te integrează. Am un băiat regizor, Felix Alexa, și un băiat artist vizual, Cristian Alexa, directorul unei galerii din New York. Se simte acasă și acolo. A vândut de curând la Londra, pentru galeria sa, tablouri în valoare de 1.500.000 de dolari. Mi-a spus "fac marketing în America cu experiența din România!", ciudat nu? A.V. Ați realizat, ca regizor, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de operă completă. Nu mai este important doar cum cânți, ci și felul cum îți îmbraci personajul. Cred că e corect, pentru că dacă te duci la un spectacol de operă, vrei să și vezi, nu e doar cum ai asculta acasă un disc, înregistrat în studio, cu toate pasajele repetate până ies cum trebuie. A.V. Condiție cu atât mai importantă în cazul spectacolelor înregistrate video, sau montate special pentru a fi publicate pe dvd. R.D. Așa este. Deci, experiența din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fiecare îmbătrânește, este o lege că, la un moment dat, cineva trebuie să vină cu o energie nouă, proaspătă, și este foarte important. Dar, ceea ce noi am fost norocoși să avem, a fost ceea ce se numește cei șapte ani de acasă, care ne obligau să avem un respect adevărat pentru înaintașii noștri. Învățam de la ei, și apoi mergeam împotriva lor dar învățam. A.V. Liviu Ciulei era un regizor pe care să-l respecți, dar împotriva căruia să te revolți? A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un prieten intim al lui Liviu Ciulei) pe care nu o împărtășea cu mulți, pentru că nu era o persoană publică, după ani și ani de zile trăiți în America, după ce a devenit celebru în lumea întreagă, simțea că la el acasă este o nouă generație de actori care nu-l mai respectă, care nu-l mai înțeleg, care nu mai comunică cu el. Ruptura între generații se făcuse. Asta este destul de trist. Deci, ideea aceasta de respect, care, din ce în ce mai mult lipsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
alt suport. Deci, acești spectatori care vin să vadă un mare actor, vin să se simtă bine, sunt invitați la spectacolele mele, dar sunt invitați să se aștepte să fie surprinși. Pentru că la sfârșitul serii, le garantez că vor pleca acasă și vor avea despre ce vorbi. A.V. Dacă sunteți un adept al surprizei, al noului, cum vă considerați montările când rămân mult timp în repertoriul unui anumit teatru, sau când le vedeți pe un dvd? Le considerați deja exponate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și unitățile organizației Todt, au acționat ca la ele acasă, încălcând prin exces înțelegerea formală dintre părți și, implicit, suveranitatea României. Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această intenție s-a suprapus în mod nefericit cu măsurile ordonate de Marele Stat Major
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost deportați din Basarabia și întrebuințați ca mână de lucru la lucrări de orice fel fără a fi purtat arme, vor fi triați de M.U. la revenirea în Basarabia și împărțiți în: a) nevinovați, care vor fi lăsați acasă; b) suspecți, care vor fi lăsați acasă, însă vor fi dați în supravegherea jandarmilor; c) vinovați, care vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. Vinovăția lor se stabilește cu ajutorul celorlalți din grup. B. Evreii din Basarabia Vor fi triați și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca mână de lucru la lucrări de orice fel fără a fi purtat arme, vor fi triați de M.U. la revenirea în Basarabia și împărțiți în: a) nevinovați, care vor fi lăsați acasă; b) suspecți, care vor fi lăsați acasă, însă vor fi dați în supravegherea jandarmilor; c) vinovați, care vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. Vinovăția lor se stabilește cu ajutorul celorlalți din grup. B. Evreii din Basarabia Vor fi triați și împărțiți în: a) vinovați, pentru diferite fapte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
autorităților civile și unităților militare care au cerut evrei la lucru. Această indulgență s'a putut manifesta prin: acordarea de permisii și concedii pentru interese personale; obținerea favoarei de a avea o funcțiune ușoară, gospodărească care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clandestin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care permitea plimbări chiar până acasă, sub motive de aprovizionări; acordarea permisiilor de sărbătorile evreiești; acordarea de învoiri pe timp mai mult sau mai puțin limitat, în mod clandestin, adică, a ține un om prezent dar în realitate să fie acasă la el. Aceste cazuri s'au putut petrece în special la autorități și întreprinderi și chiar la unități militare, care întrebuințează în afară de funcționarii lor proprii și evrei în lucrări de birou, sau la lucru în ateliere. De asemenea, la lucrările
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin aplicarea Instrucțiunilor Generale Nr. 31.200/1941 a Marelui Cartier General. 2). Această îndreptare a produs eliberarea multor evrei, care de fapt nu trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s'a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerului Economiei Naționale, care nu puteau fi puse la îndoială nici de C.R. nici de Comand. Teritorial, nici de Marele Cartier General. A fost un caz la un județ, unde un evreu fabricant de mături a trebuit să fie lăsat acasă, în urma intervenției celor 50 lucrători români care își pierdeau pâinea zilnică dacă evreul își închidea fabrica de mături. VI. PROPUNERI: 1). Întreaga chestiune de muncă de interes obștesc trebuie pregătită și organizată din nou, astfel ca, fără a face ceva
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să plece toți până la unul și să plece așa cum au venit, lăsând în urmă toate bogățiile ce le-au strâns în această țară. Momentul plecării evreilor trebuie însă să coincidă cu un moment de liniște în țară, să fie românii acasă, iar în țară cât mai puțini străini, pentru ca golurile ce se vor ivi, să fie completate numai cu români. Plecarea lor însă nu trebuie să întârzie, este un moment istoric, ce trebuie prins, căci numai scăpându-ne de evrei, vom
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obștesc a evreilor va continua astfel: Începând dela 1 Aprilie 1942, în detașamente organizate și încadrate numai cu evreii ce nu au plătit taxa de scutire până la acea dată; În orașele din care evreii fac parte, având voe a locui acasă, munca va continua după data de 7 Ianuarie 1942, conform ordinelor anterioare, pentru nevoile armatei, autorităților publice și instituțiilor de stat. b) Toate scutirile de muncă aprobate până în prezent pentru nevoile economice, accelerarea împrumutului la care subscriu evreii, etc., se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cunoștința cercurilor teritoriale prin state nominale, pentru facerea mutațiilor. 13. Deosebirea dintre detașamentele locale și cele exterioare constă în faptul că evreii din primele detașamente lucrează în localitatea de domiciliu sau în apropiere, luând ambele mese sau numai masa deseară acasă și dorm în familie, pe când cei din detașamentele exterioare lucrează în alte localități, unde au administrație separată sau prin grija cercurilor teritoriale. 14. Aplicarea sancțiunii cu trimiterea în Transnistria se ordonă de către Marele Stat Major, în urma cererilor adresate de către corpurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Această stare de lucruri se datorește faptului că așa au fost trimiși de către Cercurile Teritoriale respective și că Comunitățile evreiești nu vor să le completeze efectele de care au nevoie, crezând că prin aceasta ne va forța a-i trimite acasă. Secția VI-a propune ca Cercurile Teritoriale care au evrei în aceste condițiuni să facă toate intervențiile către Comunități spre a le trimite efectele, sau în caz că nu poate obține efecte dela comunități, să trimită alți evrei din cei bine îmbrăcați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se sustrage dela muncă, Corpul 5 Teritorial propune: 1. Evreii care prezintă acte legale sau susțin că sunt mușcați de câini turbați, să fie tratați la Institute Antirabice în alte localități decât acelea de domiciliu, împiedicându-i astfel să rămână acasă. 2. Acei care declară că sunt bolnavi, atât la venire cât și la plecare, în sau din concediu, și cari în urma vizitei medicale sunt găsiți sănătoși, să nu mai beneficieze de concediu în viitor. 3. Medicul evreu al detașamentului, care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar restul clasați după cum se vede în situația anexă. Din efectivul de mai sus, se poate organiza subunități de 100-50 și 20 evrei după cerere. V. Hrana evreilor în detașamente. Potrivit instrucțiunilor, evreii ce prestează muncă în localitate iau masa acasă la ei și prestează numai 7 ore de lucru pe zi. Cei ce lucrează în apropiere de garnizoană, la 5-10 km, iau masa de la prânz, prin grija Comunității și prestează tot 7 ore de lucru pe zi, restul timpului sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Institutului Cultural Român), Andrei Simuț, Literatura traumei (Editura Casa Cărții de Știință), și Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc (Editura Cartea Românească). » Premiul special al redactorilor va fi acordat lui N.C. Munteanu pentru volumul Ultimii șapte ani de-acasă. Un ziarist în dosarele Securității, o ediție îngrijită și adnotată de Doina Jela, apărută la Editura Curtea Veche. » Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premilor revistei. Veronica D. Niculescu TIFF la Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cazi și hai râzi la tati. Și ce? Și nimic. Doar că trioul e din Constanța, că se află într-un scurt concediu, că doamna are sora profesoară aici, măritată bine, după un master la Coimbra, că se simt ca acasă. Pe Raul și Fernando îi vedeți în fotografia de pe net, dar conversația noastră n-o puteți auzi. Cum nu auziți nici ce hard porno românesc îi recită cu veselie un cântăreț ambulant portughez-portughez lui Robert, imediat după episodul constănțean, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
muncitorii de la Porțelanul, pe vremea când furau împreună mai bine de jumate din producție, de ajunseserăm să ne montăm modelul Nereida în loc de vas WC. Acum se întâmplă același lucru cu vazele lui Nemțoi. Eu nu ajung extraordinar de des pe-acasă, dar m-a împins naiba taman acum, în mijlocul acestui imens exercițiu de logistică și autoritate din partea Consiliului Local. Doi gardieni publici m-au oprit în fața unei baricade rutiere. Mi-au zis că nu pot accede cu mașina în urbe, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
clasice: eu sunt Andreea... Glumești cred! Eu nu sunt Andreea, nu sunt o fată și nici nu sunt confuză în privinta asta. Andreea este doar o tipă ce își pierde timpul privind oameni de pe stradă în timp ce merge la școală sau acasă, ea nu face nimic ieșit din comun, îi place ciocolata și este o prietena bună, dar totuși nu este prietena mea, sunt multe lucruri care ne duc la kilometri întregi depărtere una de cealaltă. Andreei i-ar plăcea să vadă
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92927]