62,236 matches
-
repartiție la garnizoana Gataia din județul Timiș, aproape de frontieră cu Iugoslavia, aceasta în plină perioadă a adversității dintre regimurile comuniste român și iugoslav . A ajuns ulterior la unitatea militară 04705 din Iași, oraș unde soția, studentă în ultimul an al Facultății de Medicină Generală, s-a transferat, pentru a putea fi împreună. A fost citat printr-un ordin de zi pe armata pentru reușita refacerii unui tendon rupt la un cal, fapt considerat atunci ca fiind o performantza chirurgicală. În februarie
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
fi împreună. A fost citat printr-un ordin de zi pe armata pentru reușita refacerii unui tendon rupt la un cal, fapt considerat atunci ca fiind o performantza chirurgicală. În februarie 1956, li s-a nascut băiatul, iar după absolvirea facultății, Eleonora a primit o repartiție într-o localitate situată departe de Iași, situație care nu le mai permitea să fie împreună. Pentru a evita acest lucru, Andrei a luat decizia radicală de a demisiona din armată în martie 1957, soția
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
aceluiași an a devenit conducător de doctorat, referent oficial pentru teze de doctorat la Universitățile de Medicină din București, Iași, Cluj, Chișinău și Montpellier (Franța). Anul 1992 i-a adus numirea în funcția de șef al Catedrei de Imunologie la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității Ecologice București. A predat cursul de Imunologie pentru medicii rezidenți cu specialitățile “Laborator Clinic” sau “Alergologie”. În 1996 a devenit cercetător științific principal I. La începutul anilor 2000, împreună cu alți câțiva
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
de doctorat, referent oficial pentru teze de doctorat la Universitățile de Medicină din București, Iași, Cluj, Chișinău și Montpellier (Franța). Anul 1992 i-a adus numirea în funcția de șef al Catedrei de Imunologie la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității Ecologice București. A predat cursul de Imunologie pentru medicii rezidenți cu specialitățile “Laborator Clinic” sau “Alergologie”. În 1996 a devenit cercetător științific principal I. La începutul anilor 2000, împreună cu alți câțiva specialiști s-a opus din
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
Yalta, Istanbul, Tokyo, Stockholm, Budapesta, etc). A publicat mai multe tratate de imunologie, ca unic autor sau în colaborare cu alți specialiști. Dintre acestea, trei au văzut lumina tiparului la Editură “Știință” din Chișinău, devenind manuale de referință pentru studenții Facultății de Medicină din acest oraș.
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
(n. 11 iunie 1950, Căciulatu, Dolj) este un sociolog, editor și publicist român, profesor universitar doctor și conducător de doctorat la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova. În 1969 a absolvit Liceul ”Elenă Cuza” din Craiova și, apoi, în 1973, Facultatea de Filosofie, Specializarea Sociologie a Universității din București. A fost cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S. Nicolăescu-Plopșor
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
iunie 1950, Căciulatu, Dolj) este un sociolog, editor și publicist român, profesor universitar doctor și conducător de doctorat la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova. În 1969 a absolvit Liceul ”Elenă Cuza” din Craiova și, apoi, în 1973, Facultatea de Filosofie, Specializarea Sociologie a Universității din București. A fost cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române din Craiova (1973-1989), redactor principal de carte social-politică la Editură Scrisul Românesc din Craiova (1989-1990) și, concomitent, cadru didactic
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
Craiova, 2006, 216p · "Monografia sociologică în România. Cercetări contemporane", Editura Beladi, Craiova, 2006, 691p · "Monografia sociologică a comunei Breasta Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2007, 204 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2007)," Editură Universitaria, Editura Beladi, Craiova, 2007, 276 p · "Facultatea de Stiinte Socio-Umane (2000-2008)," Editură Universitaria, Craiova, 2008, 484p. · "Facultatea de Științe Sociale (2000-2010)", Editura Universitaria, Craiova, 2010, 284 p · "Principalele probleme sociale ale comunităților rurale din România," Editură Beladi, Craiova, 2010, 303 p. · "Un miracol românesc: Gheorghe Zamfir. Monografie
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
Beladi, Craiova, 2006, 691p · "Monografia sociologică a comunei Breasta Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2007, 204 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2007)," Editură Universitaria, Editura Beladi, Craiova, 2007, 276 p · "Facultatea de Stiinte Socio-Umane (2000-2008)," Editură Universitaria, Craiova, 2008, 484p. · "Facultatea de Științe Sociale (2000-2010)", Editura Universitaria, Craiova, 2010, 284 p · "Principalele probleme sociale ale comunităților rurale din România," Editură Beladi, Craiova, 2010, 303 p. · "Un miracol românesc: Gheorghe Zamfir. Monografie," Editură Beladi, Craiova, 2014, 233 p. C. Antologii · Filosofia culturii
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
(n. 16 noiembrie 1944, Galați) este un filolog român, profesor universitar titular în departamentul de germanistică din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. De asemenea, este director al Centrului de Cercetare și Excelență „Paul Celan” și al Programului de Masterat „Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice”, inițiat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice impreună
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Străine, Universitatea din București. De asemenea, este director al Centrului de Cercetare și Excelență „Paul Celan” și al Programului de Masterat „Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice”, inițiat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice impreună cu alte catedre din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Activitatea sa didactică se bazează pe istoria literaturii germane (iluminism, Sturm und Drang, clasicism, romantism), literatură germană și austriacă contemporană; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca limbi străine rusa și germana. În anul 1963 a susținut examenul de bacalaureat și a devenit licențiat la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București. Începând cu anul 1963, a studiat timp de două semestre la Universitatea din București, iar în anul 1964, a aplicat pentru o bursă a Ministerului Învățământului din România în țări socialiste
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
univ. dr. Walfried Hartinger. Pe data de 14 octombrie, 1977 a susținut teza de doctorat - ""Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se recunoaște titlul de doctor în filologie în România și obține prin concurs postul de lector universitar la Universitatea din București. Debutează ca lect. univ. dr. la Catedra de
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
anilor 2010-2011, a debutat ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George Guțu este bursier al
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George Guțu este bursier al Ministerului Învățământului din România, al Institutului "Goethe", München, al DAAD, Bonn, al [[Österreich-Kooperation, [[Viena]], al Societății Austriece
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
în istorie. În colegiu a fost campion la dezbateri () în cadrul Societății Philodemice din Georgetown și activitatea sa în domeniul teatrului a fost apreciată. În primul an, a învățat în străinătate, la Universitatea din Fribourg, Elveția. Scalia a studiat dreptul la Facultatea de Drept de la Harvard, unde a fost editor de note pentru "Harvard Law Review". A absolvit Harvard "magna cum laude" în 1960, devenind Sheldon Fellow al Universității Harvard. Această apartenență i-a permis să călătorească în Europa de Vest în anii 1960-1961
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
l-a susținut pe Dunhill, iar poziția a avut câștig de cauză. După înfrângerea lui Ford în fața lui Jimmy Carter, Scalia a lucrat mai multe luni la American Enterprise Institute. Apoi s-a întors în mediul universitar, mutându-se la Facultatea de Drept a Universității din Chicago între 1977 și 1982, deși a petrecut un an și ca profesor vizitator la Stanford Law School. În 1981, a devenit primul cadru didactic consilier al filialei de la nivelul Universității din Chicago a nou
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
a conserva pentru viitoare rele modul de gândire ce a produs sclavia, privilegiile rasiale și ura rasială. În ochii guvernului, aici noi suntem o singură rasă. Cea americană. În cazul ', din 2003, în care era vorba despre preferințele rasiale de la facultatea de drept a , Scalia a ironizat opinia majoritară a Curții că școala are dreptul de a continua să folosească rasa drept factor la admitere pentru a promova diversitatea, și de a crește „înțelegerea interrasială”. Scalia consemna:Acesta nu este, desigur
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
are dreptul de a continua să folosească rasa drept factor la admitere pentru a promova diversitatea, și de a crește „înțelegerea interrasială”. Scalia consemna:Acesta nu este, desigur, un «beneficiu educațional» pe marginea căruia studenții vor primi note la evaluarea Facultății de Drept (lucrează și se joacă frumos cu ceilalți: B+) sau la examenul de admitere în barou (întrebare: Descrieți în cel mult 500 de cuvinte înțelegerea dumneavoastră interrasială). Căci este o lecție de viață mai degrabă decât de drept—în
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
degrabă decât de drept—în esență, aceeași lecție care este dată (sau mai degrabă învățată de, întrucât nu poate fi «predată» în sens obișnuit) celor cu un metru mai scunzi și cu douăzeci de ani mai tineri decât adulții de la Facultatea de Drept a Universității Statului Michigan, în instituții de la grupe de cercetași până la grădinițe publice.Scalia a susținut că legile care fac distincție pe bază de gen trebuie supuse procedurii de ', impunând ca clasificarea după sexe să fie legată substanțial
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
Alin Savu (n. 22 octombrie 1942, Galați) este un fost jucător român de baschet. A absolvit Facultatea de Biologie a Universității din București și Institutul de Educație Fizică și Sport București (actuala Universitate Națională de Educație Fizică și Sport). Alin Savu a fost unul dintre cei mai renumiți baschetbaliști ai generației sale, cariera sa sportivă întinzându-se
Alin Savu (baschetbalist) () [Corola-website/Science/335698_a_337027]
-
regizor). A absolvit liceul la vârsta de 16 ani și a început să studieze inginerie la Universitatea din Pisa. După doi ani a decis că nu îl interesează desenul tehnic, și în 1931 a fost primit în anul III la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din Roma, după ce trecuse un examen cu Enrico Fermi și Franco Rasetti. La 10 noiembrie 1933 a obținut diploma de licență ("laurea") cu nota 110/110 și calificativul "summa cum laude". S-a alăturat
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
1934), apoi studii universitare la Universitatea din București (1934-1938), încheiate cu două licențe, una în filosofie (teză cu prof. Dimitrie Gusti, la Catedra de sociologie) și alta în filologie (specialitate principală - germana, secundară - franceza). I-a avut ca profesori în facultate pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția și Mircea Eliade. În ianuarie 1939 s-a căsătorit cu filozoful și eseistul Mihai Șora, cu care a avut trei copii, Andrei, Sanda și Tom. Cei doi tineri soți au plecat în 1939
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
în România în anul 1948, Mihai Șora nu a mai putut să se întoarcă în Franța, astfel încât soția sa s-a repatriat și ea pentru a-i fi alături. Mariana Șora a lucrat ca asistentă la Catedra de germană a Facultății de Litere și Filozofie din București (1950-1952), fiind destituită în timpul epurărilor politice din 1952. A fost nevoită apoi să lucreze ca lexicograf (colaborând la elaborarea dicționarului german-român din 1957 și a celui român-german din 1963) și traducător. A realizat numeroase
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
, sau iu (n. 22 noiembrie 1919, Cluj - d. 21 martie 1995, Cluj), a fost un profesor universitar, muzicolog și pianist român, rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]