66,018 matches
-
noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul înălțării privirii și gândului spre imensitatea perenă a bolții cerești. În tradiția marelui stil al descrierii în care contemplatorul se implică, ilustrat de A.I. Odobescu și V. Pârvan, fulgeră sub aparențe marile teme biblice: căderea omului
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
pește..., imaginile și metaforele se înșiruie încă în versuri libere, cenzurate totuși de o meditație sistematizatoare, ce conturează portretul unui poet damnat, conștient de limitele sale (Căzut din Rai). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis precum scena, răsturnat între cerul albastru și apa care îl reflectă, uneori văzut chiar ca „un măr între două ferestre”. Dar și mai obsedantă pentru el este ireversibilitatea timpului, pierduta Euridice, spre care nu poți întoarce privirea decât pedepsit de amintire: „Păstrez șuvița ta de
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea A. Diaconu, Dan Jumara, Vasile Schipor. Ritmicitatea anunțată, de
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
poetul caută purificarea, prin „fișele” sale „clinice” înregistrează sordidul și abjecțiile lumii, rămânând însă un inocent. „Vagabondul” ucide obscenul făcând dintr-un banal centru de panificație un fel de axis mundi. El este pe rând „haiduc”, sinucigaș privind „frânghia de la cer”, cerșetor așteptând în gări trenuri care nu vin, patetic neobacovian în anii ’90, „babuin turmentat” în căutarea somnului pierdut ș.a.m.d. Iconoclast și duios, revanșard și sfidător, insomniac și rebel, I. este un poet reprezentativ al generației sale. SCRIERI
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are în sumar reportaje al căror scop este întreținerea cultului pentru Avram Iancu, chipul revoluționarului conturându-se din relatarea unor întâlniri cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe spada Iancului (2002
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Timișoara, 1982; Cantonul galben, Timișoara, 1983; Când caii dorm în picioare, Timișoara, 1987; Tangou la Piave, București, 1990; Stănuica, Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor, Timișoara, 1997; Octavian Goga și mesianismul, Timișoara, 1998 ; Domnul Eminescu sosește iarna, Timișoara, 2000; Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac), Timișoara, 2000; Peregrin prin Siberia,Timișoara, 2001; Cântece de pe spada Iancului, Timișoara, 2002; Orfeu s-
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă intimitate și de temperată fervoare psalmică. Lumea ca o rană se hrănește și se salvează nu prin îndoială, nici prin jefuirea cerului, ci prin umilința împărtășirii din aceeași suferință. Fiindcă imaginea Cuvântului rătăcitor, ostenit, ocrotitor, răstignit și înviat nu este, în cele din urmă, decât umbra însoțitoare a conștiinței proprii. Așa încât aventura mereu repetată spre un „dincolo veșnic” amintește într-un fel
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o deosebită capacitate alegorică de a însufleți ideile. Pentru el, cartea reprezintă modelul și mijlocul de îndreptare morală după litera și arhetipul
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
discursului poetic: „...ar trebui să țin o mână pe răsăritul/ soarelui și alta pe apusul lui și să-i spun/ Zguduitorului: «lasă-mă să atârn așa în ștreangul/ măreției tale și cu creionul în gură să scriu cuvinte/ mari pe cerul vostru astfel încât și cei din casa mea/ să poată citi cu ușurință ceea ce uneori nici cu/ prețul vieții nu au putut desluși»./ și i-am mai spus Zguduitorului să-mi ia poezia dar să-mi/ lase mintea întreagă ca să pot
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
deținut de voi/ poate fi mielul/ sau granița extremă/ a monologului// adevărata metafizică/ poezia” (A șasea zi străină). În altă parte, în volumul Johann (1993), se poate citi: „ha și ay, mâine va fi ziua/ în care cuvântul va înlocui cerul”. Este deseori citată, fiind considerată - pe drept cuvânt - reprezentativă, Scrisoare deschisă, aflată în deschiderea volumului Cerul și ochii lui oblici (1996): „să-ți spun ție în această noapte/ ție care stai la picioarele mele/ că sexul meu despre care atâția
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
zi străină). În altă parte, în volumul Johann (1993), se poate citi: „ha și ay, mâine va fi ziua/ în care cuvântul va înlocui cerul”. Este deseori citată, fiind considerată - pe drept cuvânt - reprezentativă, Scrisoare deschisă, aflată în deschiderea volumului Cerul și ochii lui oblici (1996): „să-ți spun ție în această noapte/ ție care stai la picioarele mele/ că sexul meu despre care atâția ani/ și erau ani de luptă ai vorbit/ ca despre o pierdere definitivă/ că rana aceea
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
viață și poezie aș renunța/ la cea din urmă ca la banii/ pe care îi dau cerșetorului/ de pe treptele catedralei.” SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed. și pref. Nicolae Țone, București, 2001; Liderul zidit în lapte, Constanța, 2003
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi ani mai târziu, Scară la cer (1940) marchează apogeul creației sale; versurile sunt pline de substanță, tonul mai bărbătesc. „Nu mă îndoaie vântul, nu mă pleacă viața”, „Simt în adânc puterea năzdrăvană” sunt versuri care arată o schimbare a viziunii. Chiar atitudinea față de țărani se schimbă
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
titlul La ceasul de taină. SCRIERI: Flori de spin, București, 1931; Virgil Carianopol, București, 1933; Un ocean, o frunte în exil, București, 1934; Scrisori către plante, București, 1936; Carte pentru domnițe, București, 1937; Frunzișul toamnei mele, București, 1938; Scară la cer, București, 1940; Poeme de pe front, București, 1942; Versuri, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Cântece de amurg, București, 1969; Cântece românești, București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973; Lirice, Craiova, 1973; Scriitori care au devenit amintiri, I, București
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
oltenești, Craiova, 1977; Lumini pentru dragostea mea, București, 1978, Viorile vârstei, pref. Al. Piru, București, 1978; Peisaj românesc, București, 1979; Copilul cu inima de aur, București, 1980; Copilul și Țara, București, 1981; Cântec la plecarea verii, București, 1981; Scară la cer, pref. C. Stănescu, București, 1983; Cântece pentru mama, București, 1984; La ceasul de taină, îngr. și pref. Virginia Carianopol, cuvânt înainte Sultana Craia, București, 1997. Repere bibliografice: Mihail Ilovici, „Virgil Carianopol”, „Timpul nostru”, 1934, 5; Sebastian, Jurnal, 216-218; Perpessicius, Opere
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
1936, 1585; Nicolae Roșu, Doi poeți, CRE, 1937, 3342; Șerban Cioculescu, Serghei Esenin și lirica noastră tânără, RFR, 1937, 9; Ovidiu Papadima, „Carte pentru domnițe”, G, 1938, 2; Vintilă Horia, „Frunzișul toamnei mele”, G, 1939, 2; Vladimir Streinu, „Scară la cer”, VR, 1940, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 940-941; Constantinescu, Scrieri, II, 186-189, 190-193, 194-198; I. Caraion, „Poeme de pe front”, CAP, 1943, 2164; I. Negoițescu, Virgil Carianopol, F, 1967, 11; Piru, Panorama, 90-92; Papadima, Scriitorii, 274-277; Martin
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
fel de fluid care estompează contururile, un fel de abur noțional”, ce prelungea starea de așteptare până la sublim, fântâna arteziană devenind astfel, în viziunea lirică a lui C., o formă de sondare a misterului cosmic: „Azvârle-ți plânsul fin/ În cerul viu și zi-mi/ De râsetele din / Înalt și limpezimi./ O, linii clare, liră,/ Arpegiu argintiu/ De jocul tău zglobiu/ Tăcerea mea se miră// Ce voci subpământene/ Te-au ispitit în noapte/ Să-neci în somn și lene/ Comoara ta
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
și fervoare față de care atitudinea umană corespunzătoare e cea de adorație contemplativă” (Radu Enescu). Principiu cosmic, instituitor de armonie, erosul tinde, platonian, la refacerea unului originar (androgin), deci la transgresarea contrariilor, dar și a corporalității, spre spiritual: „Iubirea-i axul cerurilor toate / În mari nuntiri cu muzici peste poate / Un semn al ei și lumi cu lumi se-adună: / idei dansează hăurile tună / stele-n ghirlande leagănă-se roate / iubirea-i axul cerurilor toate”; iubirea e „topiri de trup în ardere
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
și a corporalității, spre spiritual: „Iubirea-i axul cerurilor toate / În mari nuntiri cu muzici peste poate / Un semn al ei și lumi cu lumi se-adună: / idei dansează hăurile tună / stele-n ghirlande leagănă-se roate / iubirea-i axul cerurilor toate”; iubirea e „topiri de trup în ardere de tot”. Poetul e un alt Pygmalion, dar și invers, o creație a femeii iubite („se iscă-n mine ceea ce tu iști”). În această fază a predominării erosului, modelul suveran este Petrarca
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
răzbat ecouri ale moralei și teologiei creștine. Materialul narativ este organizat formal pe schema „întrebare și răspuns”, iar conținutul se apropie de apocalipsele apocrife. Numărul 12 nu este ales întâmplător, simbolica lui oferind posibilități diferite de interpretare. Stâlpul ce unește cerul de pământ, luna și soarele ce fug de pe cer, calul cu două capete, dintre care unul vorbește omenește, pietrele nestemate topite de focul din cer, toate aceste imagini nu au o funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
este organizat formal pe schema „întrebare și răspuns”, iar conținutul se apropie de apocalipsele apocrife. Numărul 12 nu este ales întâmplător, simbolica lui oferind posibilități diferite de interpretare. Stâlpul ce unește cerul de pământ, luna și soarele ce fug de pe cer, calul cu două capete, dintre care unul vorbește omenește, pietrele nestemate topite de focul din cer, toate aceste imagini nu au o funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și arhaică, notată de copiști, mărește farmecul straniu al tâlcurilor
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
12 nu este ales întâmplător, simbolica lui oferind posibilități diferite de interpretare. Stâlpul ce unește cerul de pământ, luna și soarele ce fug de pe cer, calul cu două capete, dintre care unul vorbește omenește, pietrele nestemate topite de focul din cer, toate aceste imagini nu au o funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și arhaică, notată de copiști, mărește farmecul straniu al tâlcurilor cu vădite trimiteri eschatologice. Ediții: Cele mai vechi cărți populare în literatura română. VIII. Cărți populare
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
indefinit care trăiește pe deasupra paginilor.” Considerându-l pe C. „promotor (și poate cel dintâi) al balcanismului literar”, tot Călinescu avansa ideea așezării lui în „grupa suprarealiștilor”: „Afinitățile lui cu Edgar Poe, grija de autenticitate, cu înlăturarea oricărei invenții, coloarea de cer înroșit, învălmășeala onirică, coborârea la elementul inefabil ancestral alătură pe scriitor de I. Vinea, de I. Barbu, în genere de poeții fondului obscur.” În roman, cei trei crai, Pașadia, Pantazi și Pirgu, fac parte din boema Bucureștiului de odinioară. Noaptea
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]