62,120 matches
-
dificultăți în detectarea formațiilor care zburau la mai mult de 25.000 de picioare (7,6 km) și nu putea oferi informații despre numărul aparatelor aflate în zbor. De asemenea, doar operatorii cu experiență puteau să identifice corect după câteva minute direcția de deplasare a formațiilor care zburau în zigzag. Stațiile radar urmăreau în majoritatea cazurilor spațiul aerian de deasupra mării, doar câteva fiind destinate și detectării avioanelor care se deplasau deasupra insulelor britanice. identificare și urmărirea avioanelor care intraseră deja
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de artilerie AA se aflau în jurul orașelor-port Dover, Folkestone, Harwich, Ipswich, Portsmouth și Southampton. Împotriva țintelor aeriene care zburau la joasă altitudine, britanicii foloseau tunul automat Bofors 40 mm, care avea o cadență de 120 de poiectile 1 kg pe minut. Totuși, britanicii nu dispuneau de suficiente astfel de arme. De exemplu, pentru apărarea aeroporturilor RAF Kenley și Biggin Hill, apărarea antiaeriană ar fi avut nevoie de un număr dublu de tunuri automate, față de cele pe care le aveau în dotare
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de tunuri automate, față de cele pe care le aveau în dotare. Pentru acoperirea necesarului de tunuri antiaerine pentru înălțimi mici erau folosite piese de artilerie de 3 inch, vechi din 1918. Acestea erau capabile să tragă doar 15 proiectile pe minut. Pe 18 august, pentru apărarea antiaeriană a aeroportului Kenley a fost folosit și un sistem neobișnuit de apărare antiaeriană - parașutele cu cabluri. Pe latura de nord a aeroportului se aflau instalații de lansare cu rachete a unor cabluri cu parașute
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
aparatele de zbor. Atacul bombardierelo Do 17 urma să fie parte a unei mișcări duble de învăluire a aeroportului. Avioanele Ju 88s din II./ KG 76 urmau să bombardeze în picaj clădirile și hangarele la început de la mare altitudine. Cinci minute mai târziu, 27 de bombardiere Do 17 din I./KG 76 și II./ KG 76 urmau să execute un bombardament-covor de la mare altitudine pentru distrugerea pistelor și a terenurilor adiacente și scoaterea din luptă a apării terestre. "9 Staffel" KG
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
condiții au făcut ca bombardierele Do 17 din I./KG 76 și III./ KG 76 le-au depășit pe Ju 88 din III./ KG 76 Ju 88. Bombardierele Ju 88 trebuiau, conform planului, să atace cu un avans de cinci minute. Toate aceste disfuncționalități aveau să ducă la consecințe serioase pentru "9 Staffel" KG 76. În acest timp, 40 de avioane de vânătoare din III./JG 26 și JG 3 traversau strâmtoarea Dover urmărind curățarea căii de atac pentru bombardiere. În spatele
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
RAF care zburau în formație „V”. Avioanele Hurricane ale escadrilei 501 zburau în spirale largi, piloții străduindu-se să ajungă la înălțimea de zbor ordonată. Avioanele RAF au fost atacate de Schöpfel, patru dintre ele fiind doborâte în numai două minute. Trei piloți britanici au fost răniți (Donald McKay, Kenneth Lee și F. Kozlowski) și un al patrulea ucis (J.W Bland). După ce Schöpfel s-a îndepărtat, ceilalți camarazi ai săi s-au angajat în lupte individuale cu piloții RAF, fără
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Bombardierele conduse de Roth ajunseseră la doar 6 mile (9,6 km) de obiectiv. Zborul la joasă înălțime a formației lui Joachim Roth a fost extrem de precis. Roth a reușit să își conducă formația până la o distanță de doar două minute de ținte fără să fie interceptat, zburând peste un teren inamic necunoscut, strict pe ruta planificată și conform graficului de zbor. Când au ajuns în apropierea aeroportului, piloții lui Roth au descoperit că nu se vedeau incendii sau semne ale
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
s-au retras spre estul aeroportului pentru ca să atace bombardierele în timp ce acestea încercau să ia înălțime după încheierea bombardamentului. În plin bombardament, doi piloți britanici de Hurricane din escadrila 615 au reușit să decoleze și să ia înalțime. La doar câteva minute de la începerea atacului, toate bombardierele Dornier erau atacate. Bombardierul pilotat de Johannes Petersen a zburat la o înălțime mai mare decât restul formației. A fost lovit și a luat foc, dar a continuat să zboare. Günter Unger a țintit un
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
decât unelte din piatră. Mayașii aveau abilitatea de a prezice cu exactitate eclipsele, precum și deplasările planetelor, fără să fi cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie și nici nu aveau vreo unitate de timp minimală ca ora sau minutul. Măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de triangulație și pe măsurarea umbrelor. Prin repetarea calculelor, prin „statistică”, prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Sistemul
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
se trage o dată la opt zile. Mecanismul, aflat la o înălțime de 40 de metri, care acționează ceasul este unul simplu cu bătaie la fiecare oră fixă. Bătaia se realizează cu ajutorul unui clopot. De fiecare dată când se împlinește un minut, o elice existentă și încorporată în mecanism, care este pe bază de aer, se învârte. Pendulul orologiului are o greutate de 20 de kilograme. Orologiul bisericii fortificate din Rotbav era îngrijit pro bono de către un singur om, care se ocupă
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
macinată, 30 ml. apă la temperatura de 88-92° C, presiune maximă 9 atm și 25 de secunde timpul de extracție. -ul trebuie să aibă crema de culoare maro închis, groasă de 2-3 mm și să se păstreze timp de 2 minute. Istoria cafelei espresso este aceeași cu istoria aparatului care o produce, espressorul. Primul aparat de preparat espresso a fost construit și brevetat în anul 1884 de către italianul Angelo Moriondo din Torino. Metoda pentru prepararea rapidă a cafelei a fost realizată
Espresso () [Corola-website/Science/333147_a_334476]
-
muncile cele mai dure”, „în batalioane disciplinare”. În reacție, mai multe organizații neguvernamentale au cerut demisia lui Cioroianu pentru această remarcă considerată scandaloasă. Chiar și președintele Traian Băsescu a criticat această afirmație, spunând că „trebuia sa demisioneze in al doilea minut”. Ulterior Cioroianu și-a cerut scuze, în mod public, pentru aceste afirmații. Primii patru romi expulzați din Italia au fost expulzați în primele zile din noiembrie 2007. Prin măsura prezentată în luna octombrie 2007 de ministrul de Interne, Giuliano Amato
Romulus Nicolae Mailat () [Corola-website/Science/333084_a_334413]
-
Vaughn, Paul Giamatti, Ludacris și Kevin Spacey. Frederick (Vaughn), fratele mai nesuferit al Moșului (Giamatti), este obligat să se mute la Polul Nord. Filmul începe în Europa Evului Mediu în momentul în care o femeie dă naștere unui copil. La câteva minute de la naștere, copilul începe să spună: "Ho, ho, ho!". Mama Claus (Kathy Bates) îl cheamă pe fiul ei, Frederick (Vince Vaughn), să îl vadă pe noul său frate, pe care mama s-a decis să-l numească Nicholas (Paul Giamatti
Fratele lui Moș Crăciun () [Corola-website/Science/333160_a_334489]
-
1 în Marea Britanie în prima săptămână, fiind depășit peste o săptămână de "Busola de aur". Filmul a fost lansat pe DVD și Blu-ray la 24 noiembrie 2008 în Marea Britanie și la 25 noiembrie 2008 în Statele Unite. Discurile includ 25 de minute de scene șterse și un comentariu audio al regizorului David Dobkin. Varianta pe Blu-ray include un videoclip HD, "Ludacrismas" al lui Ludacris și, de asemenea, un disc bonus intitulat "Fred Claus: Race to Save Christmas"..
Fratele lui Moș Crăciun () [Corola-website/Science/333160_a_334489]
-
conducerea. Japonezii au tras cu archebuzele spre coreeni dar ni i-au putut nimeri deoarece erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la mal dar au fost urmărite și încercuite din nou de panokseon-uri. În câteva ore, flota
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
mari"". Întregul videoclip are 18 secunde. ""Los Angeles Times"" afirmă: "" Primul videoclip încărcat pe YouTube a jucat un rol fundamental în viața oamenilor, care de atunci au intrat într-o eră de aur a creării materialelor video de aproximativ un minut."" În martie 2014, videoclipul a avut peste 15 milioane de vizualizări și pește 97.000 de comentarii. În anul 2013 descrierea clipului a fost actualizată în semn de protest pe Google+ și au fost adăugate două adnotări videoclipului. În luna
Eu la grădina zoologică () [Corola-website/Science/333201_a_334530]
-
plan cinematografic și o dată în domeniul muzical. Prima ecranizare, regizată de Evgheni Cerviakov, a fost realizată în 1930 de studioul sovietic Lenfilm, după un scenariu scris de Evgheni Cerviakov, Dmitri Tolmacev și Natan Zarhi. Durata filmului este de 94 de minute. Rolul principal a fost interpretat de Ivan Ciuvelev (Andrei Starțov), care demonstrează un limbaj artistic considerabil, mergând mult dincolo de imaginea creată în filmul său de debut. În alte roluri apar Bernhard Goetzke (maiorul von Schönau), Ghennadi Miciurin (inginerul Kurt) și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Rusă și se concentrează pe luptele purtate în timpul Războiului Civil din Rusia. Tensiunea dramatică a acțiunii poate fi reconstruită cu dificultate din moment ce două role (3 și 5) s-au pierdut, iar pelicula păstrată are o durată de doar 73 de minute; una dintre cele două role pierdute prezenta povestea de dragoste a lui Starțov, care ar fi slăbit tăria de caracter a personajului. Filmul conține numeroase clișee artistice (declamații teatrale ale artiștilor, aristocrați cu fețe machiate) tipice acelei perioade a istoriei
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
și cu subiecte promițătoare”. Cea de-a doua ecranizare, regizată de Aleksandr Zarhi, a fost realizată în 1973 ca o coproducție URSS-RDG (Mosfilm - DEFA Berlin), după un scenariu scris de Aleksandr Zarhi și Vladimir Valuțki. Durata filmului este de 128 minute. Rolurile principale au fost interpretate de Igor Starîghin (Andrei Starțov), Barbara Brylska (Marie Urbach), Irina Pecernikova (Rita Starțova), Winfried Glatzeder (Kurt Wann) și Friedrich Wilhelm Junge (markgraful). Compozitorul sovietic Lev Knipper a scris în 1931 o operă după romanul "Orașul
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
în timpul examenului. La copil, o anestezie generală poate fi necesară. Se disting trei tipuri de ERG, electroretinograme în câmp total (ERG flash), pattern-electroretinograma (p-ERG) și electroretinograma multifocală (mf-ERG): În medie un examen dureză cam între 30 și 45 de minute. Este un flash cu o durată inferioară a 5 ms, în care nivelul fluxului luminos este cuprins între 1,5 și 3 cd·s·m. Stimulările luminoase se fac în interiorul unei cupole de Ganzfeld (stimulare în câmp total), ceea ce permite
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
5 și 3 cd·s·m. Stimulările luminoase se fac în interiorul unei cupole de Ganzfeld (stimulare în câmp total), ceea ce permite obținerea unei iluminări uniforme a retinei. Înregistrarea este realizată pe pupile dilatate. Subiectul este adaptat la întuneric 20 de minute pentru ca adaptarea retinelor sale să fie stabilă. Această durată este optimă pentru subiecții cu vârste sub cincizeci de ani; pentru cei în vârstă de la 50 la 80 de ani, adaptarea ar trebui să fie mai lungă, de la 25 la 30
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
adaptarea retinelor sale să fie stabilă. Această durată este optimă pentru subiecții cu vârste sub cincizeci de ani; pentru cei în vârstă de la 50 la 80 de ani, adaptarea ar trebui să fie mai lungă, de la 25 la 30 de minute. La sfârșitul perioadei de adaptare manipulatorul pune electrozii la o iluminare de slabă putere, pentru a nu se modifica adaptarea retinei subiectului. Măsurarea se face prin electrozi activi. Trei tipuri pot fi utilizate: În afară de electrozi activi, electrozi de referință sunt
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
de puternică intensitate, despărțite de câte două secunde de pauză pentru a nu se dezadapta retina la întuneric. Protocolul ERG la copilul de peste 4 ani: este vorba de același protocol ca și la adult. Durează ceva mai puțin de 10 minute, ERG practicat cu electrozi corneeni sub anestezie locală în ambianță diurnă și pupilele dilatate (diametrul mai mare sau egal cu 6 mm), sub cupolă de Ganzfeld. Un traseu este obținut, electroretinograma. Acest traseu permite să se analizeze răspunsurile scotopice și
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
înțelegeri a sarcinii. În plus, subiectul trebuie să stea nemișcat, iar atenția sa trebuie să fie mobilizată în timpul prelevării datelor (15 până la 30 de secunde la o prelevare). Aceste prelevări sunt multiple, iar durata înregistrării totale este de circa 10 minute. Acest examen este, prin urmare, dificil de pus în practică la pacienți necooperanți sau la cei care au o fixare a privirii instabilă (maculopatii, de exemplu). În aceste cazuri, se obțin amplitudini ale răspunsurilor locale de același ordin ca și
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
mari de carne pe care le înghit de-a întregul datorită articulațiilor mobile ale mandibulei, a craniului flexibil și a stomacului expandabil. Saliva roșie de sânge ajută la lubrifierea hranei spre interior deși acet proces poate dura până la 20 de minute, au fost raportate cazuri în care varanii lovesc cadavrul sau partea cadavrului ce doresc sa o inghită de copaci pentru a grăbi procesul deglutiției. Pentru a evita sufocarea pe timpul inghițirii, varanii respiră printr-un orificiu plasat sub limbă. După ce consumă
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]