64,222 matches
-
A absolvit facultatea de mecanică și matematică a Universității Lomonosov din Moscova în anul 1934. A lucrat la catedra de teorie a funcțiilor a Universității din Ecaterinoslav (Dnepropetrovsk), Ucraina, la Institutul de ingineri feroviari din același oraș, la Institutul industrial din Novocerkassk și la Institutul energetic din Ivanovo. Participant la războiul al doilea mondial. Rănit la Balaton. Doctor în fizică și
Vladimir Conduraru () [Corola-website/Science/313304_a_314633]
-
P. Huntington în 1996. Samuel Phillips Huntington este profesor la Harvard și un analist politic care a obținut notorietatea internațională prin lucrarea “ și refacerea ordinii mondiale” (1996), în care susține teza unei noi ordini mondiale, instaurată la sfârșitul Războiului Rece. Teoria propusă de acesta, a fost formulată pentru prima oară în 1993, în “Foreign Affairs”, unde a publicat un articol intitulat “Ciocnirea civilizațiilor?”. Articolul era o reacție la cartea lui Francis Fukuyama, “Sfârșitul istoriei și ultimul om” (1992). În 1996, el
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
acesta, a fost formulată pentru prima oară în 1993, în “Foreign Affairs”, unde a publicat un articol intitulat “Ciocnirea civilizațiilor?”. Articolul era o reacție la cartea lui Francis Fukuyama, “Sfârșitul istoriei și ultimul om” (1992). În 1996, el își dezvoltă teoria în lucrarea “Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”. În România, lucrarea a apărut la editura Antet, într-o traducere realizată de Radu Carp și prefațată de Iulia Motoc. Huntington pleacă în lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
1996, el își dezvoltă teoria în lucrarea “Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”. În România, lucrarea a apărut la editura Antet, într-o traducere realizată de Radu Carp și prefațată de Iulia Motoc. Huntington pleacă în lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale, în perioada de după Războiul Rece. Unii dintre autorii acestor teorii susțineau că drepturile omului, democrația și capitalismul au devenit singura alternativă ideologică pentru națiunile contemporane. Astfel, Francis Fukuyama argumenta că lumea a atins “sfârșitul istoriei”. Huntington
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
România, lucrarea a apărut la editura Antet, într-o traducere realizată de Radu Carp și prefațată de Iulia Motoc. Huntington pleacă în lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale, în perioada de după Războiul Rece. Unii dintre autorii acestor teorii susțineau că drepturile omului, democrația și capitalismul au devenit singura alternativă ideologică pentru națiunile contemporane. Astfel, Francis Fukuyama argumenta că lumea a atins “sfârșitul istoriei”. Huntington crede în schimb că în timp ce epoca ideologiilor a apus, lumea s-a întors la
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
tradiții religioase. Huntington, fost consilier politic a lui Clinton, argumentează că oamenii politici trebuie să țină cont de această situație în special când intervin în problemele interne ale altor țări. În cele cinci părți ale cărții sale el dezvoltă această teorie: Partea I: Susține ideea conform căreia pentru prima oară în istorie, politica globală a devenit atât multipolară cât și multicivilizaționala; modernizarea este prezentată distinct față de occidentalizare și ea nu produce nici o universalizare a civilizației si nici o occidentalizare a acesteia. Partea
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
la ciocnirea dintre civilizația musulmana și cea occidentală. Aceasta va fi cel mai sângeros conflict al secolului al XXI-lea. Astfel atacurile de la 11 septembrie 2001 și acțiunile ulterioare din Afganistan si Irak au fost văzute ca o dovadă a teoriei lui Huntington. În accepțiunea lui Huntington, conflictele dintre civilizații pot avea doua forme: “conflicte de-a lungul liniei de contact” și “conflicte între state-nucleu”. Primul tip de conflict se desfașoară la nivel local și are loc între state cu granița
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
devenit democrații, iar Vestul însuși a fost dominat de dictaturăși fundamentalism în cea mai mare parte a istoriei sale. Edward Said în lucrarea „Ciocnirea ignoranței” , spunea că Huntington definește civilizația ca un concept fix, lipsit de dinamism și interacțiune culturală. Teoria conform căreia fiecare lume este autarhică, închisă este aplicată întregii societăți umane. Scopul ei, după Said, este acela de a legitima anumite politici, de a menține o stare de război pe timp de pace. Dupa el, Huntington continuă Războiul Rece
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
1722, al patrulea fiu al său, prințul Yong (雍 亲王), a devenit Împăratul Yongzheng. În ultimii ani ai domniei Kangxi, Împăratul Yongzheng și frații lui au luptat pentru tron, si au existat zvonuri că Împăratul Yongzheng a uzurpat tronul, o teorie pentru care există puține dovezi. De fapt , tatăl său avea încredere în el, încredintantu-i probleme politice delicate și a discutat politică de stat cu el. Cand Împăratul Yongzheng a venit la putere, la vârsta de 45 de ani, el a
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Est. Deși nu a existat în mod oficial un departament pentru relații externe, „Lifan Yuan” a fost responsabil pentru relațiile cu Mongolii și tibetanii din Asia Centrală, în timp ce sistemul tributar, un set inexact de instituții și obiceiuri preluate de la Ming, în teorie, reglementa relațiile cu Estul și țările din sud-estul Asiei. Tratatul de la Nerchinsk (1689) a stabilizat relațiile cu Rusia țarista. Cu toate acestea, secolul VII a văzut extinderea treptată în întreaga lume a imperialismului european, pe masura ce statele europene își dezvoltau economia
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
îndrumarea acestui profesor, fiind lipsit de mijloace materiale, la vârsta de 19 ani, intră ca voluntar în muzica Regimentului 4 Roșiori" din București. Activând ca muzicant militar, urmează în paralel Academia de Muzică și Artă Dramatică din București, unde studiază teoria muzicii cu maestrul Ion Chirescu, iar armonia, contrapunctul, orchestrația și compoziția, cu maestrul Paul Constantinescu. În aceeași academie, studiază și clarinetul cu profesorul Ungureanu. În timpul celui de-al doilea razboi mondial și-a întrerupt studiile de câteva ori dar în
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Titu Maiorescu, Nae Ionescu, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu etc. Noțiunea a doua: Logician român contemporan. Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Gheorghe Enescu etc. Noțiunea a doua: Logician român contemporan. Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata Judecata este forma logică fundamentală, caracterizată prin
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
(n. 7 februarie 1889, Nilsby, Värmland, Suedia - d. 4 aprilie 1976, Harlingen, Texas, SUA) a fost un inginer electrotehnist și fizician american de origine suedeză, cu numeroase contribuții în domeniile comunicațiilor, stabilității amplificatoarelor electronice cu reacție și în teoria sistemelor și controlului automat. Nyquist s-a născut în parohia Stora Kil din Nilsby, Värmland, Suedia, fiul lui Lars Jonsson Nyqvist (n. 1847) și Katrina Eriksdotter (n. 1857). Părinții săi au avut alți șase copii: Elin Teresia, Astrid, Selma, Aemelie
Harry Nyquist () [Corola-website/Science/313429_a_314758]
-
Ives, a contribuit la dezvoltarea primelor faxuri realizate de AT&T și prezentate public în 1924. În 1932, a publicat o lucrare importantă despre stabilitatea amplificatoarelor cu reacție. Criteriul de stabilitate Nyquist poate fi găsit astăzi în orice manual de teoria sistemelor cu reacție. Studiile sale teoretice preliminare despre determinarea lățimii de bandă necesare pentru transmiterea informației a pus bazele descoperirilor ulterioare ale lui Claude Shannon, care au condus la dezvoltarea teoriei informației. În 1927, Nyquist a calculat că numărul de
Harry Nyquist () [Corola-website/Science/313429_a_314758]
-
Nyquist poate fi găsit astăzi în orice manual de teoria sistemelor cu reacție. Studiile sale teoretice preliminare despre determinarea lățimii de bandă necesare pentru transmiterea informației a pus bazele descoperirilor ulterioare ale lui Claude Shannon, care au condus la dezvoltarea teoriei informației. În 1927, Nyquist a calculat că numărul de impulsuri independente ce pot fi transmise printr-un canal telegrafic în unitatea de timp este limitat la dublul lățimii de bandă a canalului. Nyquist și-a publicat rezultatele în lucrarea "Certain
Harry Nyquist () [Corola-website/Science/313429_a_314758]
-
de impulsuri independente ce pot fi transmise printr-un canal telegrafic în unitatea de timp este limitat la dublul lățimii de bandă a canalului. Nyquist și-a publicat rezultatele în lucrarea "Certain topics in Telegraph Transmission Theory" („Unele aspecte ale teoriei transmisiunilor prin telegraf”, 1928). Această regulă este o formulare a ceea ce astăzi este cunoscut drept Teorema de eșantionare Nyquist-Shannon.
Harry Nyquist () [Corola-website/Science/313429_a_314758]
-
(numit uneori minmax) este o regulă de decizie utilizată în teoria jocurilor, statistică și filosofie și care constă în minimizarea pierderii maxime posibile. Alternativ, abordarea poate fi și cea a maximizării câștigului minim (maximin). A început din teoria jocului cu sumă zero cu doi jucători, acoperind atât cazurile în care jucătorii
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]
-
(numit uneori minmax) este o regulă de decizie utilizată în teoria jocurilor, statistică și filosofie și care constă în minimizarea pierderii maxime posibile. Alternativ, abordarea poate fi și cea a maximizării câștigului minim (maximin). A început din teoria jocului cu sumă zero cu doi jucători, acoperind atât cazurile în care jucătorii fac mutări alternativ și cele în care fac mutări simultan. Regula a fost extinsă și la jocuri mai complexe și la procese generale de luare a deciziilor
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]
-
doi jucători, acoperind atât cazurile în care jucătorii fac mutări alternativ și cele în care fac mutări simultan. Regula a fost extinsă și la jocuri mai complexe și la procese generale de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. În teoria jocurilor simultane, o strategie minimax este o strategie mixtă care face parte din soluția unui joc cu sumă zero. În jocurile cu sumă zero, soluția minimax este aceeași cu echilibrul Nash. Teorema minimax afirmă că: Echivalent, strategia jucătorului 1 îi
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]
-
pas, să minimizeze câștigul maxim al celuilalt — deoarece jocul este cu sumă zero, își maximizează astfel propriul câștig minim. Această teoremă a fost enunțată de John von Neumann, care a afirmat: "Din câte pot vedea, nu poate să existe o teorie a jocurilor ... fără acea teoremă ... am considerat că nimic nu merita publicat până când nu a fost demonstrată teorema minimax". Următorul exemplu de joc cu sumă zero, în care A și B mută simultan, ilustrează soluțiile "minimax". Se presupune că fiecare
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]
-
de 17 ani, tânărul deja compune mici lucrări în genuri culte: fantezii și preludii pentru pian, lieduri, coruri, teme cu variațiuni ș.a. Studiază la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secția de compoziție. Profesorii lui sunt: Victor Iușceanu și Dragoș Alexandrescu (teoria muzicii și solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comișel (folclor muzical) și Anatol Vieru (compoziție). În această perioadă, Bogardo scrie lucrări camerale, între care și un
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]
-
studenți și de înalte personalități ale științei și tehnicii construcțiilor din țara noastră. În prezent, o stradă din municipiul Iași, aflată în apropierea Facultății de Construcții, poartă numele profesorului Anton Șesan. Profesorul Anton Șesan a avut contribuții importante la dezvoltarea teoriei și practicii contrucțiilor din România, el publicând peste 140 de lucrări științifice și editând valoroase cursuri de specialitate. Menționăm următoarele contribuții: În ultima parte a vieții, el a inițiat construirea la Iași a unui set de platforme de încercări antiseismice
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
obiecte. Leda dă impresia că încearcă să atingă capul lebedei, fără a o face. Dali însuși a descris tabloul în modul următor: ""Dali ne arată o ierarhizare a emoțiilor libidoului său, care sunt suspendate ca și cum ar pluti în aer, în conformitate cu teoria modernă a fizicii interatomice, în care nimic nu se atinge. Leda nu atinge lebăda; Leda nu atinge piedestalul; piedestalul nu atinge baza; baza nu atinge marea; marea nu atinge țărmul. Mâna dreaptă a Ledei caută să exprime o dorință, pe
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
consecință a războiului sovieto-polonez, în toamna anului 1921 Neyman părăsește definitiv Rusia sovietică pentru Polonia. În anii 1921 - 1923 a fost statistician la la Institutul agricol din Bydgoszcz. În anul 1923 își ia doctoratul cu sibiectul "Argument și aplicații ale teoriei probabilităților la soluționarea problemelor din exeprimentul agricol", care a fost publicată în revista agricolă și forestieră din Polonia în vol. 10 al aceluaiși an. În anii 1923-1924 a fost asistent la Universitatea din Varșovia și concomitent a lucrat la Institutul
Jerzy Neyman () [Corola-website/Science/313441_a_314770]