7,247 matches
-
trebuie să aibă din partea profesorului îngăduință. Există fără îndoială și elevi dornici de a învăța. Într-o clasă de elevi, există o diversitate de tipuri mentale, de structuri emoționale, de planuri aspiraționale. Ceea ce pe unul îl îngrozește, pe altul îl încântă, ceea ce unuia-i place, altuia îi displace profund, ceea ce pe unul îl ajută, pe altul îl încurcă, ceea ce unul reușește fluierând, altuia nu-i iese nicicum... Dar în clasă, nu te poți purta ca și cum te-ai adresa unei adunături de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
suprafață prin sforile artei, ale literaturii în speță. Trezirea este dureroasă, uneori chinuitoare. Luciditatea, conștiența că adăpostești urâciuni este suferință atroce. În plan individual, acțiunea literaturii este să desfunde canalele ființei noastre, să dreneze scursurile. Niciunul dintre noi nu este încântat să-și descopere pulsiunile, infecțiile. Dar a fi conștient de ele este un suprem act de eliberare de sub tirania ignoranței. Știi despre tine ce ești. Ai scăpat de cursa iluziilor. În plan individual, literatura este izbăvitoare. Ai și libertatea de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
reconversie a energiilor trebuie cunoscută. Democrația este fragilă și dacă nu este însoțită de conștiințe receptive la pericolul căderii din ea, poate fi frântă odată cu libertatea și drepturile fundamentale ale omului. Dezinteresul este o atitudine rușinoasă și foarte costisitoare. - Lectura încântă. Suntem ființe care tânjesc după frumos. Urâtul (nevalorificat estetic, netransfigurat) ne scandalizează, ne indispune, ne sleiește izvoarele creativității, ne predispune la maladii sufletești, ne contorsionează. Literatura bună, în toate formulele ei, împrospătează pofta de a trăi frumos. Frumosul naturii ori
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
uz strict privat anunțat de alarma unui deșteptător căzut adânc în carne. Sub efectul repetitivelor mișcări punitive, trupul ei alunecase în brațele materne ale depărtării. Se întâmplă că, proaspăt întors din drumul cel de pe urmă, și Rică fu mult prea încântat de redescoperirea lumii pentru a-i regăsi imediat vechile cusururi. Așa că, înecați într-un extaz eterogen, cei doi se-mbrățișară mai mult a naufragiați în derivă decât a îndrăgostiți. Uitaseră până și că există conturi, spre a nu mai vorbi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și de cine și întru ce ai putea fi folosită, nu doar dacă te eliberezi sau nu de servitute; numai ea știa ce gol îți strecoară în suflet libertatea... "Vrei o cafea?" i-ar fi propus din ce în ce mai rarului musafir spectral, încântată de vizita lui ca de aceea a unei comete venite s-o izbăvească de insignifianță. "Cu apă de-asta de mare, de-a noastră", ar mai fi adăugat, ca-ntre vecini. Căci nu abandonase complet credința în virtuțile compromisului; a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fost lansat În 1988 și dezvoltat apoi În 1994 de către Michel-Louis Rouquette, desemnând obiecte care angajează luări de poziții clare, atitudini ferme, fără echivoc. Cuvinte-sirenă, expresii seducătoare, concepte generoase, chiar dacă nu au acoperire În fapte, n-au confirmat practic; ele Încântă, captivează, subjugă conștiința publică, fascinează și adesea pervertesc, corup. Ce-i mai Înălțător decât să vibrezi În numele democrației, al poporului, al țării? Iubirea de tărișoară și de poporul muncitor, compasiunea pentru oamenii sărmani, pensionari, bătrâni pun Între paranteze agoniseala proprie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Fiecare cetățean trebuie să asiste la slujbe, să asculte de pastori și să țină cuvîntări. În ciuda unor opoziții, Geneva devine încet Roma calvinismului. Chiar în momentul în care luteranismul începe să obosească, reforma calvinistă se dezvoltă peste tot în Europa. Încîntați de caracterul ei radical, burghezi și meseriași, nobili și țărani aderă la mișcare. Primele țări europene în care își face apariția sînt Franța (mai ales în bazinul parizian și în sud), apoi Țările de Jos cu numeroase comunități în Flandra
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
are nimic, căci nu se potrivește la mașina nouă. În plus e greu să le vinzi separat. Am făcut un drum până la Sigtuna 2 ca să încerc mașina. În mod cu totul neașteptat a venit și Johan cu mine. Petter foarte încântat de "tomobil". Mașina e foarte comodă, cel mai impresionant lucru este probabil sistemul de încălzire. Un pic dezamăgit că nu prinde viteză prea mare. E plăcut cu tracțiunea în față, dă fermitate volanului. Pe Variant puteai să-l conduci cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
anterior în condiții de libertate. E oare mai vinovat, de pildă, Vianu pentru că a acceptat să facă anumite compromisuri în „obsedantul deceniu” comunist, sau Cioran, care îl compara, în deplină libertate, pe Zelea Codreanu cu Isus Cristos și se arăta încântat de modelul Hitler? Cum vedeți Dvs. rezistența prin cultură în anii comunismului? Până la ce punct se poate vorbi de o rezistență reală, și de la ce punct încolo - de curată lașitate? D.T.: Colaboraționismul este o temă care va continua să stârnească
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
disidenți români. Este o monstruozitate ca tocmai cel numit, mai mult decât ironic, în studii de specialitate, „disident cu jumătate de normă”, să-și permită asemenea comentarii. „Eu, care în deceniul nouă veneam tot mai rar la București, nu eram încântat de această alianță cu vechii staliniști, deși înțelegeam nevoia regrupării tuturor celor curajoșiț”, scrie dl Breban despre dl Deșliu și disidența românească. Totuși, pe cine și de ce ar fi interesat în acele momente extrem de dure, de radicalizare a unor conștiințe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fie sigur că în vastul, complicatul proces de asigurare a securității sale se vor fi încălcat niște libertăți ale altora - așa ceva este, din păcate, parte a jocului. Nu mă amuză să fiu descălțat la aeroport, controlat până la piele, nu mă încântă restrângerea, fie și temporarăr, a unora dintre libertățile mele de cetățean american, dar am acceptat că 11 septembrie 2001 a afectat profund calitatea vieții și șansele supraviețuirii pe această planetă. Nu vreau să intru aici și acum în prea multe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
decorații... doar nu sunt combatanți. Singura lor răsplată e însuși zborul... Spre sfârșitul primei părți a campaniei din Răsărit, George Balș număra 300 ore pe "tărtăcuța" lui, iar Costel Sideri ar fi fost disperat să aibă mai puțin... și erau încântați amândoi... * Ca și avioanele de legătură, acele ale "L.A.R.E.S."-ului sunt zilnic pe aici. Ca și piloții de legătură, cei de linie nu sunt nici ei combatanți. Nici ei nu caută glorie, nici ei nu sunt proclamați eroi. Împreună cu radiotelegrafistul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
la "Vieilles Tiges" împreună cu generalul francez Loizillon. MD: La Negrescu, întotdeauna, în București, o dată pe săptămână, eu și Nadia eram invitatele lui. Înainte de ora prânzului, pregătea pentru noi o masă încărcată de bunătăți, pe care el le pregătea și era încântat că venim și stăm de vorbă, și ne vedem, vorbim de unii, de alții... DF: Erați apropiate de Negrescu, deci. MD: Eu și Nadia eram ca și fetele lui. La orice mic eveniment, ne invita, și era plăcerea lui cea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a arătat mare om de acțiune și puternic întemeietor, această minune putem să o studiem de aproape. El are gustul realităților. Nu disprețuiește nimic. Iubește totul. Are o bucurie și o lacrimă pentru toți. Nu detestă nimic. O floare îl încântă. Totul are pentru el un înțeles și o frumusețe...” (J. Renan) Spiritul lui Francisc luminează, pătrunzând adânc în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui Cristos și a Sfântului Spirit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca atare, nu va permite niciunui alt stat să se amestece. Așadar, dacă Rusia va mobiliza, atunci va mobiliza și el. Pentru el, mobilizarea înseamnă războiul imediat. De data aceasta nu va mai fi nici o ezitare. Austriecii vor fi evident încântați de această atitudine a împăratului. Atunci când i-am spus domnului Hellferich că această comunicare dezagreabilă transformă temerile mele despre un posibil război universal într-o certitudine absolută, mi-a răspuns că, aparent, așa se prezentau lucrurile, dar, poate, Franța și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel pasiunea acesteia pentru genealogie. Consultat cu privire la o neînsemnată gâlceavă familială, ia fără nicio ezitare partea baroanei. Încântată de aceste atenții, mamei lui Jeanne nu-i trebuie prea mult să ajungă să-l considere pe Julien un tânăr fermecător și mai cu seamă "foarte la locul lui". Vicontele este acceptat ca posibil pretendent și invitat cu regularitate la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și pe gât, acolo unde se încrețeau primele fire de păr. "Înfiorată la fiecare dintre aceste sărutări de bărbat, cu care nu era obișnuită, ea își apleca instinctiv capul în cealaltă parte, ferindu-se de mângâierile acelea care totuși o încântau". Pentru prima dată de când se întâlniseră, se priveau drept în ochi, pătrunzându-și unul celuilalt în adâncul sufletului. Jeanne, deja cuprinsă fără îndoială de o presimțire întunecată, se întreabă cum are să fie viața lor împreună. În acel moment, Julien, punându
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
joacă urechea, îmi dezmierda obrazul și mă strângea tare la piept". În mai multe rânduri, remarcase chiar Bab, "erau doar două cupluri care dansau Thibaud/ Babeth, Zoé/ André. Se întorsese lumea cu susul în jos!" De data aceasta, Bab era încântată de situație, încântată să se dedea acestui "joc crud". "N-am cuvinte să spun cât eram de fericită să flirtez cu Thibaud, mărturisește ea. Măcar de data asta Zoé a aflat cam cum te simți când îți vezi prietena cea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
versant pe altul până departe, iar mai spre nord se vede b ine satul Carolița, tot localitate a comunei Asău, și undeva, către răsărit - miază-zi se vede foarte bine comuna Comănești, de care aparținem administrativ. Deși privit în ansamblu, peisajul încântă, creație a lui Dumnezeu, îi aud argumentele mamei. Se conturează clar Calea ferată care traversează satul pe un terasament înalt de 6 10 metri, pe tot parcursul, ca la o anumită distanță să se reli efeze, și de aici, construcția
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea. Era și îmi place să cred că tot așa a rămas și astăzi, deosebit de pitorească. Situată la margine de pădure, spre sud era ocrotită de umbra copacilor, lemn de brad cât vedeai cu ochii. Privită de aici, comuna te încânta. Construite din lemn, cum numai meșterii de pe la noi știau să o facă, casele minerilor, cu gust întreținute, apăreau destul de odihnitoare. La vest, hotarul localității este depășit de comuna Asău, prin care apa Trotușului, rece și limpede, curge cu o viteză
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o fată mlădie ca o trestie care-i aruncă pe umeri o haină și pleacă împreună cu el, iar dansatorul care ne încîntase atîta se îndreaptă spre grupul nostru. Îl înconjurăm cu bucurie și îi strîngem cu căldură degetele lungi și suple. Ajungînd în fața Rodicăi, o privește lung și-i zîmbește: Pe mine mă cheamă Colea. Pe tine cum te cheamă? Rodica! răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în rîsul vopsit al clovnilor. Poate pentru că prea multe lucruri primejdioase zburau deasupra copilăriei noastre pentru ca să-mi mai facă plăcere oamenii zburători la trapez. Poate că prea multă robie s-a adunat în vremea copilăriei noastre pentru a mă putea încînta animalele în cușcă... Dar la Alma-Ata nu clovnii sau oamenii zburători și cu atît mai puțin dresura de lei mă ademeniseră la circ. Era acolo, în inima Kazahstanului, ceva ce mă fascinase dintotdeauna, din poveștile orientale sau din romanele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Facultatea de Filologie, despre diversele limbi latine de pe bătrînul nostru continent. Și am spus: Ce mai faci, omule? Și "omul" a tresărit, plăcut surprins, întrebîndu-mă: De unde știi friulana? Cînd i-am explicat că vorbisem pe românește, a fost atît de încîntat, încît am continuat conversația, fiecare pe limba lui, ajutîndu-ne, din cînd în cînd, cu vorbe franceze sau italiene. Cînd a ajuns la destinație, înaintea mea, "omul" s-a ridicat și a zis: Niciodată nu mi-a părut atît de rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
înjumătățind astfel populația țării. În condițiile de viață din Irlanda zilelor noastre, am vizitat parcuri cu flori senzaționale și păduri cu arbori din cei mai diverși, spre o mare bucurie a ochilor. Dar dacă există ceva care, pînă astăzi, mă încîntă doar cînd îmi amintesc, sunt nesfîrșitele întinderi de... trifoi. Sute, mii de hectare de trifoi, cît vezi cu ochii numai trifoi de un verde puternic, strălucitor, electric, ca o uriașă explozie de speranță în această țară atît de încercată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
să o facă peste două zile și de celebrul Borodino, pe care unchiul Eugen o sfătuise să nu-l rateze cumva. Nu intră în vorbă cu nimeni, cu excepția recepționerilor de la hotel cărora le preda grijulie la plecare cheia. Moscova o încântă mult, vizitase muzee, case memoriale, palate, grădini, parcuri, văzuse chiar și sediul K.G.B pe dinafara; despre spionajul rusesc citise foarte mult, știa că rușii au unele din cele mai bune servicii secrete din lume. Dar gândul ei era mereu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]