6,663 matches
-
din nou pe nenea Gheorghe, mama, nelipsita căruță cu doi telegari spre necunoscut. Tabacu. Sunt lăsată, somnoroasă puțin, să cobor din căruță. Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: - Unde să merg, draga mea? - Încoace. și m-a dus de mână până în poarta casei familiei ștefan Volcov. Aici, dintre cele două femei, cea mai în vârstă, soacra, a decis să mă primească. - Dar să știi, domnișoară, că de la noi nu te mai duci decât măritată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
etc. M-am înscris în MAE și la un curs intensiv de limba italiană, pentru că "verii" noștri din "cizmă", de când cu strămutarea Mona Lisei la Luvru și cu Napoleon plimbându-se prin Roma, nu prea agreau franceza și de la Führer încoace nici nu voiau să audă o vorbă în germană. Când i-am spus soției că plecăm la Roma, a fost în al nouălea cer de fericire și avea toate motivele să fie: țară civilizată, frumoasă, călduroasă (ea fiind mereu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru Vacariu, sau pe alții din următoarea generație, al căror nume prefer să le păstrez doar pentru mine. Domnul Petru Rezuș nu are o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru Vacariu, sau pe alții din următoarea generație, al căror nume prefer să le păstrez doar pentru mine. Domnul Petru Rezuș nu are o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noastră În peninsula balcanică va fi mai mare, și va Întinde mai mult numele și civilizațiunea noastră”. În cadrul aceleiași ședințe a vorbit și despre evrei, spunând că „a fost o vreme când s-a discutat mult această chestiune. De atunci Încoace pasiunile s-au mai domolit, și acum sunt mai la largul meu: nu vorbesc astăzi În atmosfera arzătoare În care am vorbit atunci; și dacă atunci am avut curajul, când eram amenințat să-mi ardă casa și că am să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au spart frontul la Dunavetz. Ne-au scăpat ei de pericolul rusesc, În brațele căruia noi eram gata să ne aruncăm cu o sublimă inconștiență. Gândește-te la răspunderea ce o luați În fața istoriei, distrugeți opera tuturor generațiilor de la 1848 Încoace! Ele v-au lăsat un neam neatârnat având putința de-a juca un rol aci În Orientul Europei, voi Îl transformați Într-o gubernie rusească”. În cadrul ședinței a repetat ceea ce-i spusese lui Duca: "Rusia nu poate fi bătută, că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
prefectură; de politețe și politețuri, de lungile rochii și de pălăriile doamnelor, despre... Multe, bune și rele, erau evocate cu o tristă nostalgie. M-am furișat, am plecat, eu eram din altă lume, din altă parte... * M-am retras mai încoace, către prezent, pentru ca demult nu-i mai înțelegem pe acești oameni cu obsesiile lor desuete. Nu mai înțelegem sentimentalismul, care ni se pare siropos. "Situațiile" ni se par de operetă, ne temem de simțăminte prea tari, nu mai dispunem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe vremea când erați prieteni, la Gura Raiului... dacă nu am avut mijloace s-o dau la carte, mai departe. Și m-au dat afară... Cică beam, molfăia moșneagul. Fiecare cu soarta lui... dumneata, te văz, te știe lumea, domnule încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o niciodată... "Domnule aici, domnule colo...". Când să mai visezi? * Nu știu când să mai visezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ei menite să protejeze drepturile omului, dovedind prea multă toleranță și orbire la cauzele care conduc la fundamentalism ucigaș și sinucigaș, indiferent de motivațiile particulare ale teroriștilor. Comunitățile islamice fundamentaliste au sfidat, în lumea căreia îi suntem contemporani, de la Khomeini încoace, drepturi elementare ale omului și mai ales drepturile femeilor. Susțin cu toată convingerea că aceste porniri colective fanatice, inclusiv sinucigașe, sunt infinit mai probabile într-o lume „fără femei”. Dacă un musulman înstărit poate să aibă patru soții pe care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
teren fertil de manifestare a virtuților de neam”. Cei de la „Cuvântul preoțesc”, care au urmărit activitatea mitropolitului, iar ultimul an al arhipăstoririi acestuia l-au consemnat în scris, pas cu pas, în paginile revistei, spuneau: „arhidioceza noastră de un timp încoace trece prin mari încercări. Abia am reușit să vedem consolidate grelele datorii care apăsau (gestiunea financiară) gospodăria materială a bisericii noastre, abia s-a văzut clerul salvat de la strâmtoririle datoriilor și nădăjduiam să vedem pornit mai cu putere nava bisericii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
plăcere a lui să construiască, dar era și o obligație pe care și- a îndeplinit-o, dacă este să ținem cont că în timpul Războiului Mondial, Bucovina a fost teatru de lupte crâncene. De trei ori au trecut peste ea încoace și în colo, valurile armatelor beligerante, pustiind țara. Multe lăcașuri dumnezeiești s-au prăbușit și multe case parohiale au fost distruse. „După ce groaznica furtună a trecut și toată viața s-a liniștit la adăpostul bravului ostaș român”, primul gând al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
interpretare a opririi de la Ceataldja este exactă, în lumina evenimentelor din 1914-1918 și a insistențelor Rusiei, încoronate de succes pe lîngă aliați, de a i se recunoaște Constantinopolul și stăpînirea strîmtorilor realizarea unui vis niciodată abandonat de la Petru cel Mare încoace. Iar cînd Regele Ferdinand mărturisea, rînjind amar: "holera aceea care ne-a forțat să stăm la Ceataldja se numește în realitate "pofta rusească"", și cu siguranță că în asta consta cea mai mare parte a adevărului. Dar mai era și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din lumea întreagă care vor să-l pedepsească pe N. Manolescu pentru antisemitismul său. Bine, aș putea eu să mă apăr în acest din urmă caz, dar N. Manolescu nu se mai arată câtuși de puțin antisemit; de câtva timp încoace, a căzut chiar în extrema cealaltă - în revista lui e plin de scriitori evrei ori de laude la adresa poporului ales... Degeaba mă apăr eu, profesoarele și ceilalți admiratori ai marelui critic se uită la mine cu ochi răi. De când mă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
acesteia. Și nu e cazul! Cititorul român e mai mult sau mai puțin convins că în Franța umblă câinii cu covrigi în coadă. A citit el în articolele nu știu cui că nivelul de viață a crescut în Occident de nu știu câte ori încoace, el e gata să-l creadă pe Le Pen că din cauza străinilor (care sunt mai ales arabi) toată lumea, inclusiv cititorii români - că doar ei nu sunt arabi! -, riscă să se aleagă cu mai puțini covrigi și atunci e absolut logic
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
numele n-am curaj să i-l rostesc. Dacă se supără!... Și așa nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o vreme încoace s-a apucat și el să scrie critică: ia o carte, o răsfoiește, pe urmă dă cu banul. E un mod destul de echitabil de a face critică. Autorul cărții are o șansă din două. 50%! Un om politic ar fi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o editură serioasă...). — La 21 august era probabil prea bătrân ca să mai intre și în Praga... am zis eu, așa, într-o doară. Nu m-a contrazis nimeni. Aș fi putut să le vorbesc și despre Ian Palach sau, mai încoace, despre 21 decembrie și despre morții noștri, câți or fi fost, pe cei doi oricum îi durea drept în cur: se uitau cu ochii cât cepele la fetele care nu mai aveau ce scoate de pe ele. În momentul acela, de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
rînd de harababură și fidel peren micii ciupeli. La măsuțele scoase pe trotuarele din Plaka pot să sfîrîie calamarii și poate să curgă retsina, acel vin dulceag în jurul căruia grecii au frecat biluțele mătăniilor de vreo trei mii de ani încoace. După ce Pitagora a dezvăluit omenirii cum devine cazul cu pătratul catetelor, iar Aristotel și Platon și-au isprăvit discursurile în Agora, n-am mai reținut decît dansul lui Zorba, și el un tip cu înclinații ușor cheflii. Domazos, Mavros, Saravakos
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dacii au fost expediate de la fabrica din Colibași direct la defilarea de 23 August, Dobrin califica România la Mondialul din Mexic, americanii ajungeau pe Lună, iar Hagi, la patru ani, probabil că recita suav „Cățeluș cu părul creț“. De atunci încoace, Dacia a fost de toate. Mașină de prim-secretar, săgeata rapidă cu care Sergiu Nicolaescu, pe post de maior de Miliție, alerga infractorii pe străzi, Salvare dotată corespunzător cu targă, Papuc de cărat varză și betoane, taxi, locuință sezonieră pentru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ANS-ul, pentru că mîndra arenă va fi un bun al întregului popor. Parcări, metrou de suprafață, utilități, pisoare, pardon, ecologice. Gazon, vestiare, beton și sticlă, nocturnă. Laser, frate! îl dăm gata urgent, românul s-a născut constructor. De la meșterul Manole încoace zidim mereu și se tot dărîmă. Problema nu e că o să rîdă străinătatea de noi. N-are nici un motiv s-o facă. Atunci cînd or să zică Estadio Monumental de Siorogirla și-or să se rătăcească jurnaliștii străini cu laptopurile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
printre porumbi și balegi, noi o să le răspundem că nici Saint-Denis, nici Old Trafford, nici Camp Nou nu sînt în buricul tîrgurilor. Mai îngrijorător e că n-o să fim în stare să-l facem, așa după cum, de vreo 15 ani încoace, nu reușim să avem un gazon ca lumea. Și dacă o să se înfăptuiască minunea să-l vedem măcar început pe plaiurile pe care paște astăzi legendara vacă federală, să-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
privite lucrurile, suma pare rezonabilă, dacă acceptați comparația cu fotbalul, unde toate bugetele adunate, mai mult sau mai puțin la vedere, nu ating cifra pentru care sportul etatizat ar trebui să zică mersi. Dar nu zice. De mai multe guvernări încoace, indiferent de nuanța portocalie sau albastră, lumea se tot plînge că e puțin. Nu-i mult, dacă observăm că atletismul, cel mai vîrtos finanțat, ia un milion și jumătate de euro. Cu banii ăștia vrem noi să avem sprinteri ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
senzație și înțelegerea intelectuală la care participă și pe care le unește. Această lecție constituie una din soluțiile problemei cunoașterii și a valorii sale, pe care gândirea grecească și-o pusese începând deja cu Parmenide, dar mai ales de la sofiști încoace și care nu va înceta să-i preocupe pe filosofi. (8) Pentru el [Platon, n.n.], imaginația este prin esență o facultate de reprezentare, iar imaginarul, rezultatul revărsării simțurilor în intelect. (9) Dacă este așa, iar această înțelegere se regăsește și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste la strâmtoare, C-a-mpuiat grierii-n tine, Pe potecă fără soare. Daleo, daleo, vai de mine. MATEI MILU De la Matei Milu (mort prin 1801-1802
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă!... îndreptățită de conștiința formei ciclice a lumii: Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă, Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Satira lui Eminescu e swiftiană: în locul invectivei, mitul ermetic. Metoda mitologică e folosită și în așa-zisa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l invită la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în socioligie. De la Ibrăileanu încoace o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme, în care o eroare politică nu-i decât a. o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum nu s-ar părea, spiritul lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]