7,890 matches
-
subiectul său. Verbul "a cumpăra" presupune, într-adevăr, un subiect uman, fiind deci incompatibil cu un subiect animal. Acest enunț, care apare astfel ca ficțional, se prezintă, în plus, ca o frază ipotetică incompletă. Cunoștințele noastre despre lume nu ne îngăduie să acceptăm faptul că pisicuțele fac ele înseși cumpărăturile. Această reprezentare a lumii nu este posibilă decît în genurile ficționale precum fabula sau basmele (Motanul încălțat, de pildă). Discursul publicitar exploatează inacceptabilitatea logico-semantică din T34, facînd-o să funcționeze la un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ÎNȚELEGEM: "Ce s-a întîmplat?" Răspunsul sosea, mereu același: "Am fost înșelați, ne-au înșelat". Mai aud și acum, după patruzeci de ani acest răspuns și mi-am spus că (75c) DACĂ într-o zi voi avea responsabilități, nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "ne-au înșelat". (75d) DE ACEEA vă vorbesc limpede. Forța și slăbiciunea Franței vin din aceea că soarta ei nu s-a fixat niciodată definitiv între măreție și riscul mediocrității. (75e) DACĂ, în adîncul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a povestirii" comportă un conector DACĂ specific inducției de tipul [DACĂ p ATUNCI q]: " DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "Ne-au înșelat" [q]". Acest DACĂ argumentativ diferă de DACĂ explicativ pe care-l întîlnim în (75e): "DACĂ, în adîncul meu [...], DACĂ în adîncul meu am încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fiul meu în serviciul în care a cheltuit cea mai mare parte a puținului meu ca să-și îndeplinească cu cinste îndatoririle slujbei sale. <4-PERORAȚIA> Îndrăznesc să nădăjduiesc, Monseniore, că veți avea bunătatea să-mi întoarceți ocrotirea, și că nu veți îngădui să vi se năruie lucrarea. Căci dacă sînt îndeajuns de nenorocit să mă amăgesc cu această nădejde și să rămîn înlăturat de la mărinimia care-mi este neprețuită și atît de trebuincioasă, vă cer cu dreptate să credeți că urmarea acestei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
orășenesc de partid. Avocatul Frunda știe foarte bine că nici un militar nu poate admite pătrunderea prin forță a civililor în unitatea sa, chiar dacă este vorba de o revoltă populară. Militarul are legile lui oriunde în lume. Nici un regulament militar nu îngăduie încălcarea consemnului. Reamintesc un fapt uitat: «revoluția» din Timișoara a început cu un mort - un militar împușcat. De cine? Cum puteau reacționa colegii lui? Curtea de Apel București consideră eronată schimbarea încadrării din «omor deosebit de grav» în «lovituri cauzatoare de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nici nu se deosebește net de acestea și care se disipase, parțial, în frivolitatea celui de-Al Doilea Imperiu, dar subzista, fără îndoială, cu mai multă obstinație în provinciile oarecum izolate (acolo am găsit eu ultimele urme). Or, ne este îngăduit să reconstruim acest mediu și să recreăm în jurul nostru acea atmosferă, în special cu ajutorul cărților, al gravurilor și tablourilor. Aici nu e vorba în primul rînd de poeți și de capodoperele lor. Acestea produc asupra noastră, fără îndoială, cu totul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este proaspătă și plină de surprize. Nu mai departe acum. Îmi sugerezi să vorbesc despre Plopii fără soț. Parca ai ghicit că în mapa mea cu articolele din seria „Hoinar în jurul Iașului” se află unul intitulat: „Legenda Plopilor fără soț”. Îngăduie-mi să transcriu câteva scurte pasaje „...povestea Plopilor fără soț plutește într-o frumoasă legendă. Și ne place așa fiindcă altfel imaginea lor ar deveni pur materială. Dar așa suntem dezlegați de obligația de a respecta strict adevărul și ne
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de ce? Ce rău ți-am făcut eu?” Ecoul întregului zbucium este reverberat în versurile: „Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar”. Iubite prieten, rogu-te să-mi îngădui încă o vorbă despre Plopii fără soț. Înainte de a ajunge la mănunchiul compact de plopi, întâlnim câțiva răzlețiți de grup. Despre primul dinspre Iași îndrăznesc să afirm că este unul - dacă nu singurul - din cei mai groși arbori aflați în jurul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
capătul nopții de Céline și Otava de Giono. Să luăm câteva rânduri din ultimul roman : S-a terminat cu o bătaie. "Tony în repertoriul său" voia să-i spargă o sticlă în cap, dar asta nu i s-ar fi îngăduit. S-a terminat cu o bătaie pe cinste. S-au auzit strigăte de femeie și zgomot de pahare sparte. Dar nu s-a terminat prea rău pentru cei din Sault fiindcă dădeau toți în Tony. Băiatul lui Marguerite și-a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate fi suportul acestui exercițiu; este cazul descrierilor de activități. Iată cum este descrisă munca "lănțugarului": Coupeau o sili pe Gervaise să se ridice în picioare. N-avea decât să se apropie mai mult și-atunci o să vadă. Lănțugarul îi îngădui printr-un mormăit. Înfășura firul pregătit de nevastă-sa în jurul unei mandrine, o vergea de oțel foarte subțire. Apoi, fierăstrui nițel de-a lungul mandrinei, tăind în felul acesta firul și alcătuind câte-o verigă la fiecare răsucitură a mandrinei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui Boche care-i spunea în șoaptă fel de fel de vorbe deochiate. Ah! pentru numele lui Dumnezeu! Da, se îndopau ca porcii! Când te-ai vârât în joc, trebuie să joci, nu-i așa? Și dacă nu-ți poți îngădui decât din când în când câte-un chiolhan pe ici, pe colo, ar trebui să fii un nătărău nemaipomenit să nu te folosești de-acest prilej și să nu bagi în tine până nu mai poți. E-adevărat că burduhanele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
urmare a avalanșei de răniți care pierdeau sânge, se impunea o muncă non stop, pentru salvarea atâtor eroi. Din această cauză, la Spitalul Z.I. 286, atât chirurgii, cât și ajutoarele lor (printre care ma numărăm și eu), nu-și Îngăduiau o clipă de răgaz, până când nu era cules și ultimul rănit aflat pe tărgile depuse În holul spitalului, iar după 24, 36 ori 48 ore de muncă Încordata, daca șosea un nou transport de răniți, În loc de a se odihni o
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
cu atât mai puțin, că exist eu, dar ea era acolo, concretă și năpăditoare, neconciliantă, nedispusă să mă recunoască, victorioasă în orice fel de război cu ea. Eu eram și am rămas străinul, în toată absolutețea sa, dacă mi-e îngăduit să spun astfel. Mă uitam la acele cărți, la fel de jalnice ca și mine, și, brusc, am început să arunc cu ele în pereți. Una n-a fost cruțată. Cât de mare să fi fost disperarea? Peste câteva zile, am așezat
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
preocupat de arta fotografică întocmind și unele diaporame cu tematică medicală, artă populară a femeilor siretene și cu dezvoltarea orașului Siret. Am regizat două filme cu privire la recuperarea copiilor handicapați din spitalul neuropsihomotor din Siret. Am muncit atât cât mi-au îngăduit puterile și m-a lăsat priceperea, iar în prezent nu sunt decât ceea ce am învățat să fiu, respectând cu sfințenie vorbele blajine ale părinților mei: Unde vei pleca și vei fi întotdeauna în viața ta să faci numai bine. Imaginea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
alt argument în favoarea literarității Jurnalului e oferit de răspunsul lui Steinhardt la o întrebare adresată de același Zaharia Sângeorzan. Monahul de la Rohia mărturisește: "Imaginația e poarta pe care putem ieși din țarcul tiranicelor dezamăgiri și eșecuri. Scriindu-mi memoriile îmi îngăduiam să răpesc realității ceva din absurdul și nemernicia și sordidul ei; o refăceam nițel, nu mințind propriu-zis, ci corectând ce mi se părea din cale-afară de vrăjmaș dreptății minimale: din nevoia, mai ales, de a găsi nițică imaginară mângâiere"16
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-mi îngădui să-mi zdruncine bucuria de a fi creștin și monah pe măsura darului, foarte puțin adică, având totuși dreptul de a rosti: Et in Arcadia ego. Fie numele Domnului binecuvântat. (Cele de mai sus le-am relatat pe larg și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru că". A crede înlătură orice dubiu, rezervă și motivație. Brusca apariție a unei imense păsări roșii căzute din cer i-ar pune pe oameni, scrie Kierkegaard, față în față cu un eveniment extraordinar și senzațional care nu le-ar mai îngădui să nu-și dea seama că au a face cu un semn cert, unul dintre acelea stăruitor cerute de farisei, scribi și cărturari. Coborârea de pe cruce, la Golgota, ar fi fost o asemenea pasăre colorată; după ivirea căreia arhiereilor și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de zi "Vă ordon, treceți Prutul!" V. a fost director de cabinet a lui Ică și a purtat cu mașina la tipografie faimosul ordin pe care pentru nimic în lume orgoliosul și altminteri foarte cultul general Antonescu nu ar fi îngăduit altcuiva să-l scrie în numele său. De ce l-am ales pe V. pe care nu-l cunoșteam dinainte...nu știu să spun". (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 84). Asta scria N. Steinhardt despre Vidrașcu în Jurnal, în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
transcriere a unor experiențe personale, e un jurnal de idei... A.S. Totuși Steinhardt mărturisește în Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări: "Imaginația e poarta pe care putem ieși din țarcul tiranicelor dezamăgiri și eșecuri. Scriindu-mi memoriile îmi îngăduiam să răpesc realității ceva din absurdul și nemernicia și sordidul ei; o refăceam nițel, nu mințind propriu-zis, ci corectând ce mi se părea din cale-afară de vrăjmaș dreptății minimale: din nevoia, mai ales, de a găsi nițică imaginară mângâiere". G.
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
la Rohia atât de în largul său. Oare ce alt stareț sau ce alți episcopi i-ar fi permis lui Steinhardt să-și păstreze garsoniera din București, încălcând astfel canoanele? Și aflăm ceva inedit în acest dialog. I s-a îngăduit păstrarea garsonierei nu doar pentru a-și putea continua activitatea literară, ceea ce s-a tot spus până acum, ci și pentru că părintele Serafim s-a gândit că oricând ar fi fost posibil un decret asemenea celui din '59 și mai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
să-și lase pozițiunea lui în societate și să se ducă să se facă doctor.“ În vara lui 1844, medicul însoțindu-l pe Alexandru Golescu-Arăpilă, ocupat pe atunci cu trasarea șoselei dintre Ploiești și Câmpina, un popas de prânz le îngăduia celor doi prieteni să audă convorbirea unor negustori: „Uită-te de vezi ce-au ajuns astăzi feciorii de boieri, un Golescu care măsoară drumurile, și un Kretzulescu doctor“ (Amintiri istorice). În aceiași ani, întors de la Paris cu diploma de inginer
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
studia introducerea noului alfabet, iar semnăturile participanților în procesele-verbale nu întârzie a-l pune în aplicare. Oficialitatea, în această vreme, rămâne în schimb neîncrezătoare și ostilă. Cunoaștem supărarea lui Gheorghe Bibescu și a soției sale, când un tânăr poet își îngăduise să le ofere o odă scrisă cu litere latine. Împotrivirea altora îmbracă haină religioasă, alfabetul latin fiind denunțat ca agent al catolicismului! O satiră a lui Bolintineanu dă glas acestui perfid argument, încadrându-l unei jalbe a slovelor chirilice, mâniate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
bună parte a continentului, cum sesiza un analist preocupat de recrudescența discursului identitar 22. Emergența statelor moderne și tragedia comunistă fac pandant în acestă zonă, ambele momente fiind marcate de un naționalism ce prevalează asupra altor idei politice. Studiile comparative îngăduie azi să se distingă mai limpede între stereotipurile și clișeele de gîndire instalate de-a lungul timpului, pe de o parte, și realitățile profunde ale zonei pe de alta. La distanță de cîteva generații, lucrurile se reașază oarecum simetric, dar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ar fi introdus în discuția noastră publică decît glose, note de subsol și variațiuni pe aceleași teme ale întîlnirii cu modernitatea"29. Aceeași obsesie a identității leagă generații și secole, solidarizîndu-le într-un fel ce frizează anacronismul. Abia dacă se îngăduie și alte discursuri identitare, ceva mai aproape de viziunea contemporană. Disputele din ultimii ani ilustrează într-un fel continuitatea unei mai vechi lupte între spiritul europenist al deschiderii totale și naționalism, ca expresii ale unei limitări necesare. De la Cantemir pînă la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aleagă regele). Însă ar fi abuziv să stabilim o legătură între acest puseu liberator al societăților occidentale și emergența identităților politice de anvergura unei țări. Se poate chiar ca faptul acesta să fi întîrziat fenomenul tocmai prin aceea că a îngăduit unele libertăți și solidarități locale, foarte restrînse, în vreme ce la slavi, spre exemplu, foarte de timpuriu supușii Kievului, ai Moscovei și ai țarului au avut un sentiment pregnant al "rusismului". În schimb, nu e nici o îndoială că latura civică a sentimentului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]