7,853 matches
-
impasibil la zgomotele din jur, filozofând la chestiuni asupra cărora mintea omenească nu s-ar fi putut pronunța cu exactitate. Dar povestea acestui mamifer carpatin nu este de natură să creeze bună dispoziție, ci, dimpotrivă, o adâncă tristețe. Prins de țiganii ursari în pădure, a fost salvat de jandarmi tocmai în momentul în care acești ticăloși se pregăteau să-l schilodească smulgându-i unghiile și dinții pentru a fi dresat să joace prin târguri și iarmaroace. De la jandarmerie a fost predat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vizita făcută! ALT CAPITOL: HAVANUL După nu multe, dar câteva acțiuni reușite de dat Realizarea Sinelui (copii - mulți copii, adolescenți pe rotile sau cu bicicleta, tineri îndrăgostiți în trecere pe platou, bătrâni suferinzi și-n căutare de leacuri miraculoase, români, țigani... toți au gustat din amrut-ul oferit de Mama Divină - noi n-am făcut decât să fim acolo) seara, ne-am despărțit de Cătălin și am plecat întreaga echipă operativă la Olt, să ne purificăm și să facem havan pentru Shri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende: Peleșul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra arsă, Jipii, Caraimanul, Peștera Ialomiței, Ceahlăul, Valea rea, Balta. Râul doamnei, Dâmbovița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a redacției laborioasă, iar publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa că „În baza mandatului primit din partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
354 15.866 Rădăuți 160.778 16.788 Storojineț 169.894 8.695 Suceava 121.327 17.028 Câmpulung 94.816 10.071 După neamul declarat, populația se prezenta astfel: Localitat. Total locuit. Români Unguri Germani Ruteni Polon ezi Evrei Țigani Cernăuți 306194 78.589 19586 136380 15243 51247 112 Dorohoi 211354 94553 71404 12095 147 14720 235 Rădăuți 160778 89002 10291 17857 13916 2311 11508 352 Storojineț 169894 57595 8990 77382 7985 15322 287 Suceava 121327 96401 813 9991 2090
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
indicată. Dar sunteți bine venit oricând! Omagiile noastre dnei Eliade! Cu afecțiune, al dvs., Stig Wikander XVIIItc "XVIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 28 martie 1952 Dragă prietene, Joi, 20 martie, așteptam pe aeroportul din Malmö - dar nici un țigan balcanic nu a coborât din avionul de Copenhaga, doar ca-ntotdeauna o serie de burghezi danezi și suedezi, dintre cei mai corecți și mai puțin capabili să ne comunice cea mai vagă idee despre șamanism... Vineri dimineață primesc ultima dvs.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cei cunoscuți de trădător, ceilalți au rămas necunoscuți. În mai 1948, la 18 ani, va fi arestat. Odată arestați, vor fi transportați la Securitatea din Botoșani, condusă de Ruchenștain. "Mai avea, alături de el, doi ofițeri: pe Feller, și pe un țigan, Lungu, un sadic, care bătea arestații pînă cînd obosea. După care pleca. Ruchenștain bătea numai în cursul anchetelor". Vor fi anchetați, după tipicul cunoscut, nouă luni de zile. Mîncarea era proastă, dormeau pe dușumele, hainele erau zdrențe și în tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
evrei, care primiseră, peste noapte, grade de la sublocotenent la căpitan. Botoșanii depindeau de Suceava, iar acolo era comandant Adalbert Popic, venit din U.R.S.S. cu misiune evidentă. Ofițerul anchetator care participase la arestarea mea se numea Lungu. O figură de țigan, de care ți se făcea frică ziua-n amiaza mare. Darămite aunci cînd ne scula, pentru anchetă, la miezul nopții! Anchetatorul meu, Iacob Feller, era un ins de vreo 30 de ani, cu figură de intelectual manierat. Sub această înfățișare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
simțim bine și că n-avem altă declarație de făcut". În iulie 1955 va fi eliberat. Un altul din lotul Mihai Pușcașu este Vasile Maluș (n. 1922), din Stîncești. Va fi arestat pe drumul către nunta surorii sale de către Lungu, țigan, în octombrie 1949. "M-a anchetat, povestește Vasile Maluș, Ruchenștain, înlocuit din cînd în cînd de Feller și de Segal. Aceste nume nu trebuie să ne mire. Evreii ocupau atunci mai toate posturile de conducere din oraș. Ei stăpîneau Securitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o solidă antipatie". Între fericirile monahului se află și darul lacrimilor, al lacrimilor mîntuitoare ale căinței, speranței și beatitudinii. Dacă rasismul este o demență, neorasismul, contestarea unei rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie, și se referă la țigani. În absența sacrificiului vom fi lipsiți de uneltele construcției, nu putem edifica (Meșterul Manole). Toți avem dreptul la fericire, dar, atenționează marele rus Dostoievski, nu întemeiată pe nenorocirea altuia. Fericirea trebuie inventată de fiecare pe cont propriu, prin mijloace originale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-a conformat întocmai, a fost un torționar model, de-o incredibilă ferocitate. Introdus în spațiul concentraționar, la Tașaul, Capul Midia, își intră în rolul de politruc, numește brigadieri peste deținuții politici aduși în lagăre pentru exterminare, între care un țigan, Stăngiucel Marin, zis și Hercules, care s-a dovedit, cum afirmă Țandără, unul dintre cei mai buni torționari, cei mai puternici torționari ai penitenciarelor. Pachetele primite de politici erau confiscate și apoi preluate și împărțite între torționari. Un colonel, Marin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Dar nimeni nu i-a spus că, pentru a exista acele povești, este nevoie și de celelalte. De coșmarurile ratării din miezul Bucureștilor, unde agitația și distracția fără sfârșit ale aristo- craților răsfățați, ale femeilor frumoase și prea scumpe, ale țiganilor cu șișurile lor perfect ascuțite încât o simplă zgârietură poate deveni fatală, sunetul jazzului și al tangoului care plutea în aer alături de mireasma nenumăratelor florării și tutungerii, vin roșu, whisky sau absint, ierburi și morfină te fac ușor, ușor să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
făcut, numele lor adevărate ar fi știrbit din simpatia care li s- ar fi cuvenit pe drept. Ușor îi mai iubeau oamenii pe- ai lor în acele timpuri și greu îți făceai loc în inimile lor dacă erai ovreu sau țigan. Dar de ce nu te iei, domnule, în serios ? — Amice, ar trebui să-i citești câteva capodopere, i-o taie repede Mihail lui Cristi. Să vezi acolo seriozități ! — Păi ? Unde ai văzut matale umorist serios, domnișorule Cristian ? Apoi ăia nu-s
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu puțica ! Aplauze din nou. — Stați, stați, domnii mei... Că i-a spus, nu l-a lăsat. Zice măi Pandele, dragă, nu-i frumos ! Vezi pe domnul cel de colo, ăl’ urât și cam burtos ? și Pribeagu arată spre un țigan din capătul salonului, care se potrivea perfect descrierii. Chiote de râs în sală. — Tot așa o burtă mare, i-a spus bunicuța, o să-ți crească de vreodată ai să te mai joci cu puța ! Ei, și s-a speriat al
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o să-ți crească de vreodată ai să te mai joci cu puța ! Ei, și s-a speriat al meu Pandele, l-a cuprins cu frigurare, când gândea că o să-i crească tot așa o burtă mare... și iar arată spre țiganul burtos. Și-n loc să se mai atingă la puță, a cântat la muzicuță ! Până-ntr-o zi, când ce să vezi ? Ce să vezi ? strigă tot barul. — La plimbare, pe o vreme-nnourată, a văzut șezând pe-o bancă o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
suflet pe scriitor : — Dacă primesc un vin cunună, trebuie că e o poezie bună, râde el. — Piticanie, ai ceva cu greutatea mea ? se aude o voce groasă în spatele lui, după care o mână puternică îl și smulge din scaunul său. Țiganul nu gustase poezia și venise să -și facă dreptate la masa celor patru amici, ținând încordat în mâna stângă, plină de tatuaje din cerneluri, un șiș. Toți au sărit imediat deoparte, speriați, iar Cristi, inspirat, l-a tras pe Pribeagu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pricinuit vreo supărare, încearcă el să fie amuzant, în timp ce se dă ușor în spate, dar primește și un cot care-l întinde peste masă, dărâmând sticlele și paharele. Toți îl prind bine pe poet și îl trag în grabă afară. Țiganul după ei, parcă și mai nervos. O iau la sănătoasa spre Plevnei. — Vă omor când vă prind, mânca-v-aș suflețelele voastre ! se aude monstrul răcnind în spatele lor. — Auzi la ăsta, e mâncător de suflete, fugiți, fraților, mai tare, țipă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ei, nelăsându-i să mărească distanța la mai mult de câțiva metri. Ajung imediat la intersecția cu Plevnei, iar de-acolo se despart. Mihail o ia pe Constantin, spre Grădinile Cișmigiului, iar ceilalți trei pe Vasile Pârvan spre Piața Kogălniceanu. Țiganul se ia după gașca în care e Pribeagu și tot pare că nu are de gând să cedeze, speriindu-i de-a binelea. — Las’ că vă prind eu, futu-vă mumele-n cur de aristocrați ! urlă și mai tare. Dar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
jur că mie mi-a zâmbit. Da, da, știu, tocmai mie, arătarea ciufulită și aparent castrată. Toți izbucnesc într-un hohot de râs. — Nu, nu, că o-ntrebăm, insistă Pribeagu. Asta-i curată nedreptate ! Dar când să se apropie, doi țigani o abordează pe dom- nișoară și încep să discute afaceri. — E o podăreasă, copii, concluzionează dezamăgit Mamutu’. Stați cuminți. Ah, ce piatră de pe inimă mi-ai luat, râde Pribeagu. Înseamnă că există o șansă să o atingem. În timp ce el și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce fel de haită ne-am nimerit. Cu un fricos căruia trebuie să-i cauți ouțele cu lupa. Și tot el vrea s-o tulească, de parcă pe el l-ar fi pocnit mâncătorul de suflete. Și chiar atunci cei doi țigani, după ce împart niște bani cu tânăra frumoasă, se fac dispăruți în noapte. — Hai, hai, acum e momentul, domnișorule Cristian ! Du-te la ea. Nu pot... O trăsură se apropie de tânăra făptură, fapt ce-l sperie pe Pribeagu, gândind că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
deja două sticle de vin alb de-al casei, când în sfârșit tânăra domnișoară fără nume intră în salon. Și nu singură, ci cu un domn înalt, blond, bine făcut, care aducea mai mult a neamț decât a român. — De la țigani la nordici, trebuie să recunoști, domnișo- rule Cristian, că evoluăm, nu glumă. Dacă nu ne-o prinde dimineața cu franțuji sau Dumnezeu știe ce lorzi englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în gol bulevardele aglo- merate, pline de trăsuri și de mașini, amestecându-se cu tot felul de trecători grăbiți, cu doamne elegante și frumoase, ale căror parfumuri se amestecau cu mirosul de cafele și covrigi calzi cu care mai treceau țiganii, de castane prăjite, gogoși și alte dulcegării. Zumzetul acela viu și culorile ora- șului îl oboseau astăzi. I s-a făcut dor de liniștea Brăilei, de patul moale de acasă, din paie uscate, în care îi plăcea să zacă uneori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vreodată și aicia șăd de când m-oi născut. — Hai, mamaie, că nu suntem de la poliție, râde Fernic. Suntem și noi niște băieți cu chef de distracție. Și nici bine nu termină de zis, că din întuneric apar pe stradă doi țigani, să le blocheze calea. Încotro, prieteni ? sare cel din dreapta. — Salut, băieți ! îi ia repede Fernic, care știa cum stau treburile. Am venit să ne băgăm și noi la o cursă la nea Știrbu. Poți să-l chemi, că mă știe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ionescu, ia zi, pe unde ne-am mai întâlnit noi, că sigur te recunosc de undeva ? — Unde să ne întâlnim, domnule Știrbu ? se intimidează puțin Cristi, când vede că se apropie amenințător de el. Nu era vreun tip bine făcut țiganul, nu ca cei doi golani care îi întâmpinaseră, de aproape doi metri fiecare și cu brațele ca niște baroase. Era chiar cu un cap aproape mai mic decât Cristi, se uita la el de jos, acum că era la doar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]