13,876 matches
-
douăzeci și doi ani, are mai mult de treizeci și cinci de ani vechime. Când, mai târziu, Transilvania fu împărțită în două, Gonzalv emise opinia că profesorii de origine ardeleană au datoria de a se transfera în regiunea cedată, spre a nu abandona elementul românesc. Își făcuse socoteala că astfel s-ar degaja un număr de catedre din București. Deși Gonzalv era român curat și trăise într-o atmosferă patriotică, obsesia catedrei îl vițiase complet. Când Gaittany îi spuse că vede foarte probabilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fără a profesa, fiind mereu în străinătate. Acum, sosit pentru scurtă vreme în patrie, tânărul savant se simți dator să facă o vizită oamenilor de știință români și profesorilor. De conferință aproape nici nu știa și era gata a o abandona suplinitorului. Conțescu îl ascultă cu mult interes; deodată îi spuse aceste cuvinte: - Totdeauna am pus speranță în dumneata; ai merita o situație mai bună decât aceea de conferențiar, după umila mea părere ai putea fi chiar agregat, poate chiar profesor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iluzii, ținea ușa deschisă la birou, spre a zări pe eventualul musafir de anticameră. Pe urmă, devenind nervos, începu a se plimba de-a lungul casei, trecând din birou în sala de primire și de aci în salonul doamnei Pomponescu, abandonat și el. Văzuse odată un film în care o pereche tânără aștepta în mod penibil invitații, care nu mai veneau, la o serată, până ce, ora fiind înaintată, își dădură seama că nu mai este nici o speranță. Însă întrucît îi privea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oarecare, agreabil și de temut prin reputația lui într-un sens sau în altul. Gaittany știa că oamenii care stârnesc scandal în jurul lor sunt victorioși G. Călinescu mai devreme ori mai târziu, prin urmare îl avea în vedere. Însă a abandona numelui său o afacere înjghebată de rudele sale îl jignea. Totuși, nu obiectă nimic și adoptă repede noua denumire după ce obținu asigurări că toți termenii conveniți se vor respecta. Acesta era esențialul. Timpul trece și rectifică totul. Așadar, în biroul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
situație, și Gavrilcea îndemnă pe director să inventeze pentru el postul de secretar general, care ar fi însemnat anularea autorității însăși a lui Gaittany. Automobilul având precădere asupra altor considerente și primindu-se sfatul din partea familiei de a nu se abandona poziția care, pe lângă alte rațiuni, asigura pensia văduvei donatorului, sugestia fu acceptată și Ion Munteanu se dedică de aici înainte problemelor de artă. Făcuse rost din ...aceste câteva cuvinte, la sfârșitul unei fraze, îl loviră ca un pumn în plex
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care servitorul, la indicațiile secretarului general, o bătu în perete, înrămată, în dreptul imaginii lui Tudorel. . - E-n regulă! zise Gaittany în culmea entuziasmului șifăcîndu-și vânt cu un catalog artistic. Dar începu să scurteze ședințele la Casa de Artă, să abandoneze totul, afară de mașină, secretarului general, ba chiar să lipsească zile întregi, dedicîndu-se celeilalte sinecure pe care o agonisise. Grupul său (Hagienuș, Suflețel etc.) era în tratative cu Sultana spre a relua reuniunile la Saferian. Ion Munteanu fu acela care puse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu făcea aluzie la persoane din afară. Totuși, în grupuri se recapitulau toate anecdotele zilei. - Pomponescu, spunea Gulimănescu, iese numai noaptea,pe sub pomi. - Nenorocitul! Îl stigmatiza Gaittany. . - Moirele nu iartă! sărea Suflețel. Tyche, zeița Fericirii, și Agathodamon, Norocul, l-au abandonat. . - Dar Conțescu ce face? Întreba cu intenție malignăGulimănescu. . - Gonzalv este dezolat, răspundea Smărăndache. Conțescuse simte din ce în ce mai bine. Într-o noapte, lustrele începură să se clatine întîi ușor, apoi din ce în ce mai vizibil, și o uruitură se auzi într-o îndepărtare imprecizabilă. - Cutremur
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
copil. Conțescu nu e convins că e necesar să moară și astfel nu moare. Decesul lui nu poate fi obținut decât prin persuasiune. Când Gonzalv îl va convinge că viața nu merită să mai fie trăită și Conțescu se va abandona proceselor de corupție celulară, atunci va muri. . - E o idee asta, zise umoristul Hagienuș. Să i-o spui lui Gonzalv. . Deși Gonzalv Ionescu nu avea cunoștință de această teorie, încercă s-o aplice instinctiv. Astfel, după ce termină de hrănit pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spate, care este nevoit să privească la un spectacol misterios abia abținăndu-se să nu adoarmă.” Astfel, pornind de la premisa conform căreia este „nepotrivit pentru un om gras să încerce să fie un dansator de balet”, Livingstone conchide că “trebuie să abandonăm noțiunea că poporul guvernează”, întrucăt „numai insider-ul poate lua decizii, nu pentru că este inerent mai bun, ci pentru că este astfel plasat încăt să poată înțelege și să poată acționa. Outsider-ul este în mod necesar ignorant, de obicei irelevant și
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
să avem puterea de a suporta toate dificultățile vieții, indiferent de căt de greu ni s-ar părea. Viața este un amestec ciudat de experiențe pozitive și mai puțin pozitive cărora trebuie să le facem față. Nu trebuie să ne abandonăm convingerile proprii doar pentru că alții au alte opinii, ci să fim fideli pănă la sfărșit credinței noastre. Trebuie să ignorăm persoanele care ne jignesc, ne umilesc, fără a riposta. Acest lucru nu este lașitate, ci demnitate. Trebuie să ne aducem
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
în impas, care s-a transformat într-o dispută cu privire la puterea Americii. După ce Atena a făcut din Liga de la Delos un imperiu în secolul al V-lea î. Hr., aliații ei mai mărunți au fost sfâșiați între teama de a fi abandonați sau atrași în cursă. Faptul că aliații Americii au putut să-și exprime temerile explică de ce alianțele acesteia au persistat atât de mult chiar și după diminuarea amenințărilor Războiului Rece. Apartenența la rețeaua de instituții multilaterale de la ONU și până la
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
este renumit la nivel mondial. Japonia beneficiază, de asemenea, și de pe urma atractivității culturale exercitate de discipline spirituale tradiționale cum sunt budismul de tip Zen și artele marțiale. Există, însă, și limite ale puterii blânde japoneze. Spre deosebire de Germania, care și-a abandonat agresivitatea din trecut și a ajuns la o reconciliere cu vecinii ei în cadrul Uniunii Europene, Japonia nu s-a împăcat cu istoria ei de agresiune care în anii '30 s-a manifestat împotriva altor țări. Suspiciunile păstrate de unele țări
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
că este necesar să acorde mai multă atenție ONG-urilor: compania a anunțat de curând că nu va fora în locurile aparținând Patrimoniului UNESCO. Decizia a fost luată la doi ani după ce firma Shell a fost constrânsă de ecologiști să abandoneze planurile de a fora într-o așezare din Bangladesh aflată în patrimoniul UNESCO.133 Mai multe companii transnaționale de produse farmaceutice au fost blamate de către ONG-uri și au renunțat la procesele din Africa de Sud în anul 2002, procese având drept
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
care știu că are puternice șanse să determine abandonarea proiectului de schimbare întreprins. În ciuda acestor factori de frânare în calea demarării unei schimbări, în cadrul organizațiilor publice au apărut numeroase modernizări, care însă se pot dovedi foarte fragile și pot fi abandonate la jumătatea drumului. În acest sens putem aminti câteva categorii de factori de fragilitate. e) Fragilitatea în termeni strategici • Lipsa de perspectivă (planificarea) în timp Absența reflecției strategice și a planificării în timp, care ar fi necesară pentru pregătirea fazelor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
planul cadru?! Este de bun simț lucrul cu tipare, cu tipologii, căci fiecare dintre noi ne dorim să avem acces la universal, nu să ne închidem în particularitățile noastre insolubile, și în cazul acesta oare nu ne vedem siliți a abandona individualul pentru a-l revărsa firesc în universal?! Examenele, concursurile, probele practice, interviurile, selecțiile rămăn forme de acces la universal. Particularitățile noastre pot fi valoroase numai dacă se așează în matca cerințelor universale, nu dacă se manifestă exotic ca niște
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
vagabonzi? * De ce s-au înmulțit cerșetorii în lumea urbană? * Cum se explică abandonul familial? Dar abandonul matern? * De ce șomerul preferă un ajutor fînanciar de mizerie în locul unei vieți active sau al unei oferte provizorii de muncă? * De ce delincvenții nu-și abandonează comportamentul anomic după suportarea unor pedepse sociale? Asistentul social trebuie să identifice cauzele și să formuleze cele mai argumentate răspunsuri la asemenea întrebări, alcătuind liste ipotetice pentru cazuri concrete privind condițiile favorizante ale unor comportamente sau fapte anomice. De exemplu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
indicate de Polanyi, reexaminându-le într-o orientare marxistă, și propune mai ales o definiție "materialistă" a economicului. Însă, în aceeași lucrare, propunându-și să precizeze obiectul unei antropologii economice, Godelier îl circumscrie din start studiului societăților fără piață, domeniu "abandonat de economia politică". Orice interes potențial pentru întreprindere și piață în societățile contemporane, orice examinare a modurilor de încastrare a economicului în social în chiar sânul societăților capitaliste 8, orice interogație asupra naturii raporturilor angajate dincolo de relația de piață sunt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consacrați intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
închiriate, sau în case minuscule, vestigii dintr-o altă epocă, ei intră cu celălalt într-un raport "protejat" care, prin fragmente dificil de enunțat, restituie o istorie făcută din privațiuni, din ordine și imposibile refuzuri. Pentru aceștia, piața deși îi abandonează la ușa bogățiilor ei are valoare concretă: alegerea, realizabilă acum, de a părăsi întreprinderea și de a cumpăra pur și simplu orez proaspăt, sau chiar de a nu mai fi obligați să accepte orezul mucegăit sau putrezit care se distribuia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe ansamblul logicilor considerate sociale în care era încastrată activitatea economică: se punea îndeosebi problema restituirii importanței rețelelor etnice, familiale, clientelare ale statului etc. Acest divorț între economia proprie și economia altuia, eșuând prin definiție în fața modelului construit, este astfel abandonat într-un context globalizat în care imperfecțiunile ar fi nenumărate aici și acolo: se poate vedea în aceasta o consecință a unei încleștări a liberalismului economic și, în corolar, a unei edificări a "socialului" în capital de rezistență la constrângerile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
materială, prin investirea pieței, și statutară prin "sanskritizare 56". Din această scurtă trecere în revistă, nu trebuie uitate cele mai recente studii de antropologia dezvoltării privind analiza concretă a "proiectelor de dezvoltare", a cauzelor eșecului și reușitei lor. Determinate să abandoneze în mod inevitabil modelele de tip Lumea a Treia sau pur caritative pe care le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de resurse umane și de comunicare, o obligație de care ar beneficia pe termen scurt sau mediu disciplina etnologică? Presiunea exercitată asupra antropologilor pentru a-i face să abandoneze niște atitudini care, din exterior, ar putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la care munceau cu îndârjire: apropierea claselor mijlocii și superioare, a căror reprezentare idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea simbolică de straturile sociale urbane mizerabile, în care femeile fie sunt abandonate, fie sunt constrânse la munci zilnice degradante, reprezintă cei doi poli ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
răspândesc zvonuri despre spirite false create pur și simplu de niște mediumuri insolente. În autonomia lor consubstanțială, geniile părăsesc de fapt țara, prea săracă, pentru regiuni mai bogate în care sunt mai bine cinstite (SUA, Franța etc.) sau chiar își abandonează mediumurile, divorțează și / sau fac schimb cu altele mai norocoase. La această dezertare a spiritelor care se revelase deja, unor mari călători cu câțiva ani în urmă, umplând lumea întreagă cu serviciile lor omnipotente se adaugă incapacitatea materială a aspiranților-mediumuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]