18,056 matches
-
cu încredere. Hotărîrea CSN 152/2 se baza pe supoziția că nu se mai pune problema iminenței unui război cu Uniunea Sovietică. Însă relațiile sovieto-americane aveau să rămînă încordate încă mult timp. În consecință, CSN a optat pentru a patra alternativă. America trebuia să-și concentreze acum eforturile în direcția instituirii unui sistem de îngrădire a exporturilor, pe o bază mai restrînsă și mai flexibilă, care să includă articole ce puteau contribui semnificativ la potențialul militar al Blocului Sovietic 672. CSN
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
război general; apoi "tragerea unei linii" între Blocul Sovietic și lumea necomunistă, ceea ce însemna că dacă vreo țară aflată de partea americană a acestei linii capitula în fața comunismului, Statele Unite puteau porni, din această cauză, un război ofensiv; și a treia alternativă, declanșarea unei "politici agresive"; ceea ce însemna că Statele Unite aveau să semene agitație și discordie în Blocul Sovietic pentru a-i sili, pînă la urmă, pe comuniști să piardă controlul asupra anumitor zone682. Pe 30 septembrie, Project Solarium și-a prezentat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea fi împăcată cu costurile economice pe care le presupune o apărare militară puternică 683. Pe 30 octombrie, Consiliul a adoptat, iar președintele a aprobat politica fundamentală de securitate națională a Americii, și anume CSN 162/2. Dintre cele trei alternative, CSN a optat pentru menținerea unei atitudini rezervate. Conceptul de "delimitare" a fost respins pentru că excludea posibilitatea tratativelor cu sovieticii și zonele neangajate ale lumii nu puteau fi atît de ușor etichetate ca fiind "comuniste" sau ca ținînd de "lumea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de luptă", pe cînd celelalte națiuni luau în discuție "capacitatea militară" a unui articol 762. Așa se face că listele țărilor vest-europene cu articole aflate sub embargo erau mult mai scurte decît ale Statelor Unite. CSN avea de ales între două alternative. Putea să restructureze politica americană de export, orientîndu-se după COCOM, permițîndu-le comercianților americani să exporte articole considerate strategice după criteriul "potențialului de război" prevăzut de CSN 152/3. Sau dacă nu, putea rămîne la aceeași politică restrictivă, dezavantajîndu-i pe comercianții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articole considerate strategice după criteriul "potențialului de război" prevăzut de CSN 152/3. Sau dacă nu, putea rămîne la aceeași politică restrictivă, dezavantajîndu-i pe comercianții americani în competiția lor pentru acapararea de piețe de export 763. După ce a cîntărit aceste alternative, CSN a optat pentru menținerea restricțiilor impuse asupra tuturor articolelor considerate strategice de către COCOM și a altor bunuri produse numai în SUA și considerate ca fiind în măsură să contribuie la "potențialul de luptă" al Blocului Sovietic 764. Pe 18
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar și acestea dăduseră greș. Țările-satelit își întăriseră patrulele de grăniceri, bruiaseră cu succes Vocea Americii și Europa Liberă și intensificaseră controalele poliției. Prin urmare, Washingtonul nu avansase prea mult în ceea ce privește implementarea obiectivelor stabilite 786. Cu toate acestea, neavînd alte alternative, CSN nu a recomandat modificarea CSN 174. Dar a nu face schimbări nu însemna a nu acționa. În 1955, Casa Albă și-a concentrat cu precădere atenția asupra apropiatului summit de la Geneva, pentru a influența pe această cale evoluția evenimentelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
surplus sub prețul plătit de consumatorul american. Și, totuși, continua creștere a excedentului de produse alimentare, care ajunsese, în martie 1954, la o valoare de aproape 400 de milioane de dolari, a pus CSN în situația de a căuta alte alternative. Pe 1 aprilie, CSN a hotărît ca alimentele să fie comercializate în contrapartidă, pentru materiale strategice, precum manganul, cromul și nichelul, cu Uniunea Sovietică și Europa de Est881. În vreme ce Administrația a inițiat tratative secrete cu Moscova pentru a pune la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi aceea că guvernul sovietic credea că retragerea trupelor avea să dea partidului și guvernului român mai multă legitimitate în ochii poporului. Și aceasta ar fi atenuat acel gen de ostilitate care dusese la revolta din Ungaria 916. A treia alternativă, oferită de primul ambasador al Americii în Republica Populară Română, William Crawford, este aceea că retragerea a fost o recompensă pentru sprijinul acordat de România în timpul revoluției din Ungaria. Crawford mergea și mai departe, spunînd că această retragere a trupelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele comitetului nu susținuse versiunea lui Javits, care permitea Congresului să-i interzică președintelui să acorde Clauza unei țări fără economie de piață. Mills se opunea încă dreptului de veto al Congresului asupra unei hotărîri prezidențiale. Nixon a sugerat o alternativă: dacă ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei anumite țări și, în consecință, aceasta ar impune noi taxe de emigrare, el i-ar retrage apoi Clauza. El a explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cererea României de încheiere a unui acord pe termen lung. Ceaușescu voia să semneze acorduri de cooperare economică, industrială și tehnologică pe termen lung, similare celor încheiate cu Germania Federală în iunie. Comitetul vedea în aceste acorduri cea mai avantajoasă alternativă comercială pentru Ceaușescu, în lipsa Clauzei. Printr-un astfel de acord, Bucureștiul putea atrage mai multe investiții ale firmelor americane în industria românească, pe cît posibil într-o manieră avantajoasă. Dar Comitetul își dădea seama că încheierea unui acord pe termen
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se implice în problema respectării drepturilor omului în alte țări. Argumentul consta în aceea că toate țările au sarcina de a le garanta cetățenilor lor drepturile omului. Dar cînd "guvernul este el însuși autorul încălcărilor, victima nu are altă alternativă decît aceea de a-și căuta dreptate în afara granițelor"1841. Comisia lui Fraser a susținut mai mult de 150 de audieri în următorii cinci ani, la care au pledat 500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezarmare al lui Gorbaciov, însă era de părere că orice acord între Est și Vest depinde de propunerile ambelor părți. Această declarație îl critica, implicit, pe Gorbaciov, de vreme ce Moscova respinsese recent ultima propunere a lui Reagan, fără a oferi o alternativă 2370. Înainte de a pleca de la Moscova, Ceaușescu a avut o întrevedere neoficială cu Gorbaciov, pe 28 februarie. În presa românească și în cea sovietică au apărut articole identice, care descriau convorbirea ca fiind "prietenească și sinceră" și precizau și existența
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki. El recunoștea că din cauza situației deplorabile a drepturilor omului din România, decizia de a reînnoi Clauza devenea din ce în ce mai dificilă atît pentru Administrație, cît și pentru Congres. Cu toate acestea, s-a declarat împotriva alternativelor aflate în atenția Congresului. O suspendare pe șase luni era echivalentă cu o revocare. Și, în plus, dacă România accepta suspendarea, ar fi vrut sau ar fi putut Bucureștiul să facă, în șase luni, schimbările pe care le solicita Congresul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în sfîrșit, dacă s-ar fi legiferat lărgirea criteriilor Jackson-Vanik, aceasta ar fi afectat negativ viitorul relațiilor Washingtonului cu Moscova și cu alte țări din blocul estic? Deși sistemul avea lipsurile lui, după părerea lui Hoyer, era mai bun decît alternativele propuse 2391. Cei ce s-au opus hotărîrii prezidențiale se aflau sub conducerea fostului ambasador David Funderburk. Cînd se va trezi guvernul SUA, pentru a vedea realitatea regimului tiranic din România și pericolul pe care-l reprezintă acesta pentru interesele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o suspendare de șase luni, Washingtonul și-ar fi pierdut accesul limitat și influența pe care o avea asupra politicii românești. Mai mult decît atît, reacordarea Clauzei avea să se facă mult mai greu decît sugerau cei ce susțineau această alternativă. Noul amendament lărgea mecanismul Jackson-Vanik. Acesta cerea un "progres substanțial" în ceea ce privește o mulțime de aspecte legate de drepturile omului. Ce însemna, însă, "substanțial"? Dacă Administrația lucra șase luni la patru cazuri de reîntregire a familiei, aceasta era ceva "substanțial"? Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost internat într-un spital psihiatric, pentru a fi redus la tăcere pe perioada vizitei din mai a lui Gorbaciov, la București 2484. În timp ce Wolf le amintea colegilor săi necesitatea suspendării Clauzei României, reprezentanții Departamentului de Stat pledau pentru alternativa contrară. John Whitehead, delegat pe lîngă secretarul de stat, le spunea reporterilor, pe 16 octombrie, că dacă s-ar suspenda Clauza, Americii "i-ar fi, poate, mai greu" să determine producerea unor schimbări în România. La două săptămîni după aceea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai importantă pentru Casa Albă decît China. Vizita în România era importantă atîta timp cît Bucureștiul era o poartă către Beijing. Politica externă de tip "tous azimuts" a președintelui român completa multipolaritatea lui Nixon, căci ambii lideri vizau găsirea unor alternative la relațiile bipolare cu Moscova. Mai mult decît atît, Ceaușescu avea nevoie de tehnologie occidentală și de o mai mare independență față de CAER, în vreme ce Washingtonul voia să încurajeze "decuplarea" Europei de Est de hegemonia sovietică. Și dacă în 1972 "Clauza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
valorilor creștine, pe pregătirea elitelor printr-o reformă culturală, pe deschiderea spre lumea modernă. Era o nouă generație, care nu cunoscuse decît fascismul; ea genera un nou antifascism catolic, care nu viza doar reînchiderea parantezei, ci dorea să construiască o alternativă catolică la regim, propunînd, imediat ce era posibil, un Stat pluralist, personalist și social. În felul acesta s-a copt un program ce prevedea prezența catolicilor în societatea civilă și politică. Aceste reflecții au dus, în 1943, la redactarea "Codului Calmaldoli
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost izolat, iar DC a fost din acel moment dominat de Andreotti, care a devenit adevăratul punct de referință în deținerea puterii. Formarea guvernului de către socialistul Bettino Craxi, în 1983, demonstra mai degrabă o manevră politică decît găsirea unei alternative. În sfîrșit, cea de-a treia mare dificultate pentru DCI au fost anii 1970, caracterizați de mai multe evenimente de o importanță atît de mare, încît acest deceniu apare astăzi drept un moment de cotitură. Se pare că partidul n-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
viață abia mai târziu, fie că de fapt Dumnezeu ar fi putut-o naște dar n-ar fi voit-o. Însă aceasta chiar și numai gândindu-ne am huli pe Dumnezeu. Or, e lucru limpede pentru oricine că amândouă aceste alternative ascund în sine un lucru nebunesc și nelegiuit. Căci nu se potrivește nici să spui că Dumnezeu a înaintat de la neputință la putință, dar nici că, având putința s-o facă, totuși ar fi neglijat ori ar fi amânat să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
medical și biologic. El se întreabă, de exemplu: "Un fenomen psihic, o stare de conștiință poate fi de sine stătătoare sau este legată întotdeauna de existența unui organism și de funcționarea unui organ? Nu mi se pare îndoielnic că ultima alternativă este cea adevărată. În orice caz, niciodată nu s-a putut dovedi contrariul". Aceeași idee o regăsim de nenumărate ori pe întreg parcursul operei sale. Chiar în decursul lecției citate, C. I. Parhon subliniază de mai multe ori convingerea organicității
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la Genghis-Han, trad. de Maria și Cezar Ivănescu, prefață, de Emil Condurachi, București, 1980. 14 Eminescu a prețuit atât de mult acest studiu al său, încât, în 1888, când negocia cu V. G. Morțun o ediție a operei sale, ca alternativă protestatară la intenția lui Titu Maiorescu de a scoate o a treia ediție a Poesiilor, a optat pentru introducerea în volum a acestuia, simțindu-i urgenta actualitate. Maiorescu însă i-o va lua înainte, încât ediția Morțun va apărea imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să o solicite pe cea britanică. Nu era totuși o hotărâre ușor de luat. Însemna să renunțe să-și mai vadă țara natală și familia poate pentru tot restul vieții. A trebuit însă să accepte ceea ce era greu, dureros, pentru că alternativa era cu totul inacceptabilă. În acest moment, împrejurările l-au favorizat pe Wittgenstein. Mai vârstnicul George Moore tocmai se retrăsese de la Catedra de filozofie pe care a ocupat-o mulți ani la Cambridge. Postul său de profesor devenise vacant. Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
recunoscând că pentru un cititor ca el, acel cititor care se vede silit să accepte că Tractatus-ul se sprijină pe o metafizică realistă, scrierea lui Wittgenstein va apărea drept o lucrare lăuntric inconsistentă! Originalitatea întreprinderii ar sta, înainte de toate, în alternativa pe care o propune. Există o ieșire din asemenea dificultăți? Sugerez că direcția în care trebuie ea să fie căutată ne-o poate arăta considerarea unei fețe mai puțin vizibile a lucrării. Cititorul va fi înclinat să accepte drept ceva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresii ale limbajului care spun ceva despre lume - ea a realizat această delimitare pe baza unor considerații principiale despre ceea ce este limbajul, lumea și experiența noastră. Se poate susține însă că Wittgenstein nu a urmat această cale. Sumar și schematic, alternativa poate fi înfățișată în felul următor. Spre deosebire de filozofii care au încercat să determine întinderea și limitele cunoașterii omenești, de Kant sau de empiriști, începând deja cu Locke și Hume, nu a urmărit să stabilească dacă o expresie sau alta a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]