6,661 matches
-
au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai frumoase. Pe la amiaza zilei de 31 decembrie a fiecărui an, în fața primăriei se adunau formațiile, care cu „capre”, care cu „urși”, ”căiuți”, urători, semănători, chiar colinde laice compuse de autori anonimi, în care se proslăvea partidul comunist, ca în felul acesta să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lega șoseaua cu gara și iarmarucul (care era peste liniile din gară )și treceau prin curtea femeii nemăritate Maria Cozaru, care avea două fete: Catrina și Virginia, fiind vecină și rudă de sânge cu ceilalți Cozaru. Să fi fost aproape de amiază, după ce a plecat trenul ce venise de la Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de fierbere al relațiilor cu bolnavul este arta conversației. Nici un tratat nu face cât bolnavul. Papazol, Stelică, Sfântul personaje celebre din cariera generației mele, au fost tratatele noastre de-o viață. Și prezența, printre ei, dincolo de orele "de vizită", după amiaza, noaptea, sărbătorile, dar mai ales "discursul" lor ne-au învățat meseria. Cred că psihiatria "oficială" din marile cărți (absolut necesare, desigur) ar trebui să fie scrisă de Dostoievschi sau alții de forța lui, de Gorki, de exemplu Mai dificilă, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost atât de amabil cu dânsa, că am ascultat-o, și promite că-mi va trimite o mașină corespunzătoare calităților mele de Senior și titlurilor cu care, acum înțeleg, ea m-a gratulat, ea fiind cu siguranță autoarea scrisorilor. * După amiază, în trecere prin centru, am observat că ușa templului era întredeschisă. O mașină BMW staționa la o ușă laterală. Am tras cu ochiul și am observat un grup de persoane care se înscriau foarte bine în scenariul anunțat prin scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o zi însă, am aflat că lipsește de la școală pentru că i-a murit mama. Pentru copilul care eram aceasta însemna cea mai mare nenorocire, cum era în realitate. Când s-a întors la școală, m-am pomenit într-o după amiază cu el, cerându-mi temele de la care lipsise. Nu știu ce s-a petrecut atunci, dar, brusc, dușmanul, cu care mă bătusem, mi-a devenit foarte drag, dintr-un sentiment care te leagă foarte mult, compasiunea. Nu ne-am mai despărțit, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
că abia astăzi dimineață a observat lipsa ceasului care știa că era pe masa de lucru, la vedere. Cum amândoi am tăgăduit în continuare, ba chiar cu oarecare aroganță, s-a tocmit un proces verbal, urmând să ne prezentăm, după amiaza, la Poliție. Eram așteptați la ora trei. Disperarea noastră era totală. Cinstea însemna, în acei ani, ceva mult mai important decât astăzi. Un elev hoț era condamnat la disprețul public, nemailuând în seamă exmatricularea, arestarea și procesul. Ezitam, disperați, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dar și de sobă. Domnișoara avea și un motan pe care îl iubea, împărțindu-și sentimentele, în măsură egală, între eucalipt și motanul care creștea văzând cu ochii. Era un motan uriaș. La domnișoara noastră veneau cam în fiecare după amiază Marița și Didița Popovici (și ele nemăritate) și Madam Stavrat, văduva răposatului negustor. Nu avea nici una copii cum doamne iartă-mă să fi avut copii surorile Popovici, că erau fete mari? Iar doamna Stavrat era o femeie serioasă dar iubeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de altă dată, fermecător, cu case burgheze, cu copaci îmbătrâniți și tufe de dumitrițe, cu mușcate în ferestre și perdeluțe curate. Era cald încă și câteva familii se pregăteau să mănânce în grădină, la mese sclipitor de albe. Ora de amiază blândă mă îndemna să rătăcesc, în voie, pe străzile liniștite. Nu prea știam cum voi găsi pe prietenii de care mă rătăcisem, furat de toamna aurie, și am încercat să mă descurc printre străduțele care mi se păreau un labirint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de bucurie. Totul era ușor. Credeam că, repede, la iarnă, vor fi scoase paturile din clasele noastre și vom începe școala cea mult plictisitoare în comparație cu animația vieții de spital. * Și ce animație!... Nenorocirea a apărut chiar atunci, la două de amiază, când pe Burcea l-a prins un căscat repetat, ca un sughiț, ca un țipăt disperat și, sub ochii noștri, a început "să moară". Sora șefa a fugit la sala centrală de operație, repetând îngrijorată: "hemoragie internă mare"; a apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
unic într-o literatură preponderent a uscatului : Soarele răsărea din pupa în fiecare zi, lungind umbrele catar gelor peste bompres, peste valuri, peste orizont, până la infinit. Apoi umbrele se scurtau, lăsau bompresul la locul lui, veneau pe punte șovăind, până la amiază, când piereau, și atunci, câtăva vreme părea că goeleta navighează în vid. Curând, însă, umbrele se înfiripau iar și puntea căpăta iarăși contur. La apus, când soarele atingea apa, ridicând aburi verzui, din partea cealaltă răsărea luna, palidă și rătăcită, ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și ipocrit cum numai un popă poate fi - nu se prea prăpădea atunci după „marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile sexuale, făceau glume nu tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de 27 Noiembrie, ducându-mă cu mașina la Fortul Jilava pentru a săpa împreună cu ceilalți camarazi, la deshumare, am fost surprins de [223] cordoanele de jandarmi și de legionari care cereau la tot pasul legitimațiile, în pădurea Jilava. Abia spre amiază, după ce lucrasem mai bine de două ceasuri și începuseră să apară hainele celor 14 azvârliți la rând în groapa comună, am aflat de la un camarad despre cele întâmplate în cursul nopții în închisoarea fortului, unde fuseseră uciși cei 50 sau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mi-am dat toate silințele să i potolesc. Când am rămas singur cu prefectul, am aflat că cei mai porniți erau „septembriști”, dornici să se apropie într-un fel sau altul de vestitul „fond bisericesc bucovinean”... Înapoiat în București pe la amiaza zilei următoare (20 Ianuarie), am trecut după masă pe la Muzeu să mă interesez de mersul lucrărilor pentru tipărirea anuarului arheologic Dacia. Spre ora 5, unul dintre membrii cuibului meu mi-a telefonat din oraș, spunându-mi că se pregătește o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
îmbrăcată de nevoie, arătându-și colții. N-am știut niciodată unde erau și ce făceau atunci ceilalți miniștri legionari, deoarece acele trei zile nenorocite - 21-23 Ianuarie 1941 - le-am petrecut în cea mai mare parte la Minister. Chiar în după amiaza zilei de Marți, din inițiativa lui Iordache Făcăoaru, vechi cunoscut cu generalul Băgulescu, câțiva dintre noi (Prof. Brăileanu, Kico Panaitescu, Herseni, Făcăoaru și cu mine) ne-am dus acasă la generalul Băgulescu, încercând să l determinăm să meargă la Președinție
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
iscălească. Am aflat apoi că binevoitorul curajos era vechiul meu subaltern Ion Nestor, acest denunț fiind, de altfel, începutul unei serii continue... Pe Bulevardul Lascăr Catargiu vânzătorii strigau titlurile articolelor din „Cuvântul” apărut pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază, găsindu-l la Minister pe Pătrașcu, am aflat că, în urma intervenției generalului Hansen și (se pare) al Legației Germaniei, se ajunsese la o înțelegere și se aștepta citirea la radio a unei proclamații a generalului Anto [255]nescu și a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a trecut mult și rostul acestor cercetări a fost dat la iveală. Dornic să scape definitiv de legionari, generalul Antonescu hotărâse să-i trimită pe toți pe front, cu ordine speciale, în linia întâi. În ziua de 9 Martie, pe la amiază, un plutonier de la Comenduirea Pieții mi-a adus un ordin de mobilizare, special, prin care se anula orice ordin de mobilizare pentru lucru, cu indicația să mă prezint în 24 de ore la Reg[imen]t[ul] 1 Dorobanți Craiova
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Oreste. În fiecare dimineață mergeam să slujim la Sfânta Liturghie la biserica Santo Stefano și apoi mergeam la școală. Când don Calabria a fost numit paroh la San Benedetto al Monte [de Pietate], eu m-am mutat cu el. La amiază mergeam să iau prânzul la hanul „Mazzanti“ al cărui proprietar era vărul lui don Calabria. Seara ne descurcam mai bine. A trecut un timp după care și restul familiei s-a reunit la San Benedetto al Monte. Eram cu totul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în toate scrierile adresate religioșilor săi. Preoții și frații trebuiau să-și declare această disponibilitate. San Zeno in Monte: pământ sfânt și binecuvântat Copiii Buni au rămas pe străduța Case Rotte pentru aproape un an. Dimineața frecventau școala orășenească iar amiezile și le petreceau în studiu, în recreație și în rugăciune. Din luna mai 1908, don Desenzani a mers să locuiască permanent în casă. A fost dispensat de serviciul parohial ca să-i asiste pe copiii care crescuseră numeric. Douăzeci și doi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
malului stâng al Adigelui. Ajunși acolo, băieții și-au scos încălțările și au început să bălăcească prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu un semn
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au lăsat Costermano pentru a apuca drumul de reîntoarcere. Călătoria a fost grea și obositoare, pentru că locul pe care îl lăsau în urmă era frumos iar lumea din vecinătate i-a înconjurat cu dragoste binevoitoare și griji materne. Spre sfârșitul amiezii au ajuns la Verona, dar căruțele cu cele necesare încă nu ajunseseră. Rămăseseră blocate pe vreo cărare de țară. Parohul don Bonometti și don Desenzani au fost constrânși să găsească o sistematizare de urgență pentru cei douăzeci de copii, înfrigurați
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exista o oră de școală pentru băieții mai mari, iar pentru cei mai mici o oră de studiu. Micul dejun la orele 7,40. La 8,00 muncă pentru cei mai mari și școală elementară pentru cei mai mici. La amiază, prânzul. Meniul nu oferea multe alegeri: ciorbă cât voia fiecare și o pâinișoară. În zilele festive se scăpa și carne și un pahar de vin, dintr-acela care nu învârtea capul, fiind botezat cu apă. După prânz, asistența și implicarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
enervarea pe care le provocase această așteptare, așa că pe malul stîng sfîrșise prin a deveni agitată, punctată de strigăte și glume deocheate, departe de respectul cuvenit morții sau de anxietatea momentului. Căldura punea vîrf debandadei; era atît de copleșitoare la amiază încît pe Rue de Rivoli mai mulți cuirasieri 18 se prăbușiseră de pe cai în zgomot metalic, doborîți de insolație. La ieșirea din Panthéon, în învălmășeala demnitarilor care își căutau trăsurile, mi-a fost dat să fiu martorul destul de apropiat al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
primea pe șefii de misiuni acreditați în Bulgaria. Nici Tarnowsky și Nehliudov, deși purtători de mesage personale din partea suveranilor lor, nu treceau de barajul secretarului particular, Dobrovici. Brusc, acest veto a fost ridicat, doar pentru ministrul României. La sfîrșit de după amiază, la Legația noastră s-a prezentat un necunoscut. Pe cartea de vizită doar acest nume: baronul de Eppinghoven. Văd intrînd un bătrîn a cărui calviție era ornată de cîteva fire vopsite cu mare grijă în negru și adunate într-un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
folositoare. În salonul de la Hotel des Bergues, unde locuia exact sub mine, îmi arătase un munte de dosare aduse de la Paris, referitoare la "nerespectarea de către Germania a Tratatului de la Versailles", pe care era decis să le deschidă în ședința de după amiază, pentru a sfîrși o dată pentru totdeauna și a pune Germania în mod public în fața pregătirilor pe care le făcea pentru un nou război, iar S.N. în fața responsabilităților ce-i reveneau. În afara unui plan complet pe care voia să-l prezinte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pămîntul străbun, ne vom califica direct, fără emoțiile preliminariilor. Ca unul care am văzut stadioanele, șoselele, hotelurile Mondialului asiatic, îndrăznesc, cu tot optimismul, să sper că România va putea organiza o asemenea întrecere nu în 2012, ci în 2222, după amiaza, pe la cinci și-un sfert. Mircea Sandu e și el aproximativ la fel de sceptic, numai că speră în sprijin de la clasa politică. Imaginați-vă cum baronii locali, vătafii Moldovei și ai altor provincii istorice, se vor înghesui să aducă sigla UEFA
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]