67,494 matches
-
-l înfățișează pe Vladimir Streinu, văzut ca "cel mai rafinat critic de poezie": Se impunea prin frumusețea fizică, printr-o distincție princiară, prin comentariile făcute neostentativ și întotdeauna elegante în stil și profunde în conținut". Continuând linia evocărilor, să-i amintim pe "doi mari poeți uitați: O. Goga și Al. Philippide" și pe contemporanii noștri imediați, unii dispăruți prematur: Petru Creția, George Munteanu, Virgil Mazilescu, Z. Ornea, "un iubitor de incredibilă fidelitate al literaturii române", "un suflet mare", "specialistul incontestabil", pe
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Cezar Baltag, Petre Stoica, Emil Brumaru. De aici, clasamentul neavenit, aspru sancționat de către criticul de la Radio. Tot el observă cu tristețe cvasiabsența sentimentului religios în poezia actuală și faptul că revistele au început să ignore marile sărbători, Paștele și Crăciunul, amintind ateismul epocii comuniste. Atunci însă exista "scuza" că ele erau, nu-i așa, zile lucrătoare! Volumul Prima pagină sau între ^60 și ^65, conținând editoriale radiofonice, mai toate interesante, scrise cu nerv, adaugă un titlu nou bibliografiei lui Liviu Grăsoiu
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
inedite. (Mihail Soare) * Aleg câteva texte dintre cele trimise de domnul Petre Mandea, pe care-l bănuim adolescent, dacă nu cumva amintirile din adolescență își păstrează prospețimea intactă și acesta e un semn bun pentru poet. Adolescența: "Rostesc și acum, amintindu-mi/ Cum te dezbrăcăm cu privirea/ De spuma ușoară/ A rochiei de vară,/ Și îți dezlegam codițele/ împletite cu funde albe/ Ca să ți le fluture vântul/ Pe care în sinea mea eram gelos.// Și n-am uitat cum mă certai
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
a fi epuizat încărcătura vitală pe care o au. Și sunt convins că subiectele românești în interesele lor de studiu vor fi predilecte. Sunteti martor avizat și adesea protagonist în evenimente culturale italo-române și manifestări ale comunității românești în Italia (amintesc în acest context doar fondarea Partidului Românilor din Italia). Înregistrați în mod direct evoluțiile și involuțiile acestei "prietenii dificile". Desigur, ați înregistrat și filtrat și această ultimă campanie politică și mediatică "Români în Italia". Care sunt efectele ei în rândul
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
sunt în genere persoane care nu gândesc atunci când se exprimă astfel. Italia nu are o tradiție culturală rasistă. Chiar atunci când au fost promulgate legi rasiale împotriva evreilor (1938), ele nu erau deloc populare. Există o tensiune între comunități. Să ne amintim că în Italia, în urmă cu doar câteva decenii, când meridionalii emigrau în nord, au existat tensiuni. Nu rasism (care asumă o formă ideologică), ci doar manifestări de intoleranță, forme de conflict momentan. Se poate "riposta" cu Brâncuși, Cioran și
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
care tind să restabilească un echilibru, poziții exprimate de români (Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Mircea Butcovan), româniști (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), analiști reputați și jurnaliști italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine că se amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie aduse alte argumente pentru publicul care nu se interesează de lumea intelectuală. Italienii
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
în picioare. E ca atunci cînd, pronunțînd de prea multe ori un cuvînt, îți dai seama că nu-i mai prinzi înțelesul, sau ca atunci cînd o melodie foarte îndrăgită îți devine dintr-o dată nesuferită. Sau cînd, încercînd să-ți amintești chipul unei ființe dragi, simți cum trăsăturile fizionomiei i se șterg pe măsură ce te străduiești să ți-o amintești mai bine. Ceva asemănător se întîmplă cu două numere de care ne izbim mereu: zero și infinit. De la distanță ni se par
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
-i mai prinzi înțelesul, sau ca atunci cînd o melodie foarte îndrăgită îți devine dintr-o dată nesuferită. Sau cînd, încercînd să-ți amintești chipul unei ființe dragi, simți cum trăsăturile fizionomiei i se șterg pe măsură ce te străduiești să ți-o amintești mai bine. Ceva asemănător se întîmplă cu două numere de care ne izbim mereu: zero și infinit. De la distanță ni se par clare. Din apropiere sunt ininteligibile. Toți știm cum arată cifra zero, precum și locul pe care îl ocupă în
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
întîmplă în teatru. Între înscenare și punere în scenă există o mulțime de grade difracție sensibilă pe care le relevă filmul său, de la paradisiaca grădină a castelului unde cuibul de nobili trăiește amurgul unei lumi într-o splendidă amenzie care amintește întrucîtva de lordul Darlington și de Rămășițele zilei (1993) al lui James Ivory după romanul lui Kazuo Ishiguro la lumea construită fantast a copilului tulburat de "ororile" unei sexualități devoalate destul de abrupt, sau la fresca războiului într-un longplan care
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
ale filmului; febricitat din cauza septicemiei care-l va ucide, Robbie pătrunde într-o clădire devastată, totul are un aer halucinant, filtrat printr-o o retină impresionată de febră. În clădirea devastată se văd urmele unui tapet elegant cîndva care-l amintește pe cel al castelului. În acest loc, Robbie este întîmpinat de mama sa care-i spală picioarele într-un lighean, iar imaginile apar pîlpîitoare, încețoșate, cu un halou, o clipă imaginea mamei se află lîngă o oglindă spartă, iar în
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
traseul dramatic, "real" al personajelor a căror idilă s-a stins prematur. Putem relua filmul începînd cu sfîrșitul care-l reconstruiește printr-un rapel nostalgic al unei împliniri sub binecuvîntarea unei ficțiuni dezirabile, compensatorii, și nu putem decît să ne amintim că filmul debutează cu tînăra Briony în ipostaza de dramaturg la prima piesă, una desigur melodramatică și care se transformă febricitat într-o povestire gotică cu un maniac sexual întruchipat de Robbie, scrisă în locul care va servi drept scenă violului
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
boiernașii de la țară. Sub ochii noștri, înfățișarea celor doi se schimbă, într-un proces de umanizare, de parcă ne-am afla într-un joc de-a cum ar fi putut fi soții Ceaușescu. Băbătia semianalfabetă, de a cărei răutate stupidă își amintesc cu silă pînă și apropiații ei, devine o femeie mai degrabă cumsecade, atașată de soțul ei, cu tandrețuri materne, interesată de modă și cu tabieturi și mici curiozități, ca orice femeie obișnuită. E adevărat că despre prostiile și despre ceea ce
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
la aparițiile din România literară, n-aș putea dezvolta. Insist în părerea mea că vă trebuie un critic cu greutate, cu verb credibil și mai ales cu siguranța răbdării exemplare care să vă livreze publicului ca pe un valoros învingător. Amintiți-vă ce vă spuneam în februarie 2006, unele din bâlbâielile și nesiguranțele mele de la început se mențin fatalmente: "Din câte se poate prevedea, Filip Köllö este și va rămâne în primul rând artist plastic deplin exprimat, și pe un alt
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
tăioase. Ziua "biciuiește" sau e biciuită, "cuțitul e înfipt în rărunchi", "un fierăstrău de maci despică vara", somnul însuși "vânează" ori "mușcă". șChiar și acea parte romanțioasă a poeziei sale alternează momentele de tandrețe cu gesturi de brutalitate. Să ne amintim doar finalul celui mai popular poem al său din care nu lipsește o tăietură sfidătoare: "Sînt tânăr, Doamnă, tânăr, de aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute ghiara/ deși arcașii ceții spre mine își reped
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
trecerea de la o poziție personală la una exponențială.Gesticulația rămâne la fel de spectaculoasă, de năzbâtioasă, dar mesajul poemelor nu mai este transmis doar în nume propriu. Curajul civic e o consecință manifestă a acestei schimbări, a acestei noi asumări. Să ne amintim scurtul și percutantul poem intitulat " Ei?!"(titlu, el însuși de un laconism cât se poate de elocvent): " Dați-mi pe mână un ziar de provincie / și o baracă de scânduri cu o firmă soioasă / și-n trei zile orașele vor
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile poetice ale lui Mircea Dinescu s-au rărit într-un mod care îi îngrijorează pe admiratorii săi. Nu-i vorbă, volumul O beție cu Marx, apărut în 1996 conține destule poeme care ne amintesc de Dinescu din zilele lui "bune" (adică acelea din anii '80!) de n-ar fi să pomenesc decât Pisica metafizică - replică postrevoluționară la Capra contemporană - sau Cafea în cenușa Imperiului. Poezia nu lipsește nici din articolele și pamfletele autorului. Dar
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
încă destule de spus și oricât de elocvent ar fi la Televiziune, tot mai bine știe să spună într-un poem. Nu va mai putea lua acest premiu, dar ar putea obține altele mai importante în măsura în care ar fi internaționale. Îmi amintesc că, în anii '90, am văzut în Germania săli electrizate de poemele lui - traduse inspirat de Werner Söllner.Aventura aceasta poate continua, s-ar cuveni să continue, poetul ar trebui să-și joace șansa până la capăt. Un critic nu e
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
Mircea Mihăieș E un obicei ca, de 15 ianuarie, să ne amintim de Eminescu. Și, implicit, de ideea de cultură și limbă română. Țintuit la pat de-o gripă enervantă, scârbit de ceea ce se întâmplă la televiziuni - unde au fost scoasă la raport aproape întreaga nouă clasă a demagogiei, minciunii și ticăloșiei
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
El e stăpânul unic al unei unice seri de spectacol. Iar ardoarea lui trebuie să se audă în elanul epatant al continuității. Ceea ce s-a auzit în acea seară. Dacă tot am început cu evocarea prietenilor mei continui să-i amintesc în legătură cu Waltraud Meier, Isolda în distribuția invitată la Scala. Încerc, într-o convorbire telefonică, să leg câteva cuvinte ocolind adjectivele banale pentru a surprinde ceva din misterul unei personalități greu de definit. Din partea cealaltă a firului alunecă spre mine cuvintele
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
în misterioasele coridoare / împodobite cu genți și avize" (Reședință de plasă).Un aer de pictură naivă emană din asemenea imagini țepene, cu linii tandru caricate, de o culoare voit stridentă, menită parcă a drapa înduioșarea. Nu putem a nu ne aminti ( și ne amintește și autorul) de pînzele lui Henri Rousseau, în care un infantilism al viziunii capătă rafinamentul consumat al unui stil stîngaci, se transmută în subtilitate: "În ultima zi a sfintelor sale geneze / iubitul maestru și-a consultat ceasul
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
împodobite cu genți și avize" (Reședință de plasă).Un aer de pictură naivă emană din asemenea imagini țepene, cu linii tandru caricate, de o culoare voit stridentă, menită parcă a drapa înduioșarea. Nu putem a nu ne aminti ( și ne amintește și autorul) de pînzele lui Henri Rousseau, în care un infantilism al viziunii capătă rafinamentul consumat al unui stil stîngaci, se transmută în subtilitate: "În ultima zi a sfintelor sale geneze / iubitul maestru și-a consultat ceasul din turn / văzînd
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
invitați, de acum familiari nouă datorită revenirii lor anuale în țară, ne-au încântat și de astă dată ochiul, pe parcursul celor două acte ale baletului. Dar dacă ar fi fost numai atât, darul lor ar fi fost prea mic. Îmi amintesc, uneori, cât de tristă am plecat de la Operă, cu mulți ani în urmă, după ce am văzut-o pe Svetlana Beriozova în Lacul lebedelor .Fusese impecabilă ca tehnică, o tehnică situată la cel mai înalt grad de performanță. Dar, pe parcursul celor
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
Ion Simuț Pe site-ul www.editura-art.ro, considerându-se la început de drum, Editura Art nu face apel la o istorie instituțională considerabilă, amintind totuși că "s-a impus în ultimii ani în domeniul educațional", ceea ce înseamnă că a editat manuale și carte școlară. A început deci într-un sens strict utilitar, eficient economic, mizând numai pe aparițiile editoriale cu vânzare sigură, vizând un
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
Libuše Valentová Cititorii României literare își vor aminti desigur că statul numit Cehoslovacia nu mai există de câțiva ani buni, fiind despărțit în două state independente curând după "revoluția de catifea" din 1989, printr-un divorț tot "de catifea". În 1993 a încetat să mai figureze pe harta
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
succesul filmului nu a fost întâmplător, fiindcă se desprinde din potențialul unui "nou val" al cinematografiei românești. Sumbra povestire despre un avort ilegal din anii "Epocii de aur" s-a bucurat de deplina empatie a spectatorilor cehi care își mai amintesc așa-zisul "socialism real"; spre deosebire de România, avorturile nu se făceau clandestin și populația nu murea de foame și de frig, dar atmosfera apăsătoare era aceeași. Iar cei tineri, de exemplu studenții Departamentului de Română din cadrul Universității Caroline, au apreciat mai
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]