14,847 matches
-
și artistic”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Propilee literare”, „Milcovia”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând și Dumitru Simina. Spirit erudit, preocupat de varii domenii, elaborează Istoria artelor (1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
de „oroarea de compromis”, nu este nici el rupt de axa întregii creații a lui Camil Petrescu. Preocuparea pentru „omogenitatea structurală” a operei este esențială în demersul lui S. În a doua carte, distingând proza lui Tudor Arghezi, prin mai amplul ei „coeficient de imaginar”, de publicistica gazetarului, criticul avansează câteva definiții: bunăoară, imaginea mediului monahal (Icoane de lemn) îi apare ca una de „pandemoniu”, realizată cu „o cruzime a observației și o voluptate a dezvăluirii sordidului” neobișnuite, în Tablete din
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
ce folosește Parisul? (2000), precum și a unor traduceri. Se poate spune că încă de la început scriitoarea își dovedește calitățile ce o vor impune: dezinvoltură stilistică, coerență ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale semnificații cu ample rezonanțe în destinul personajelor. Fără a fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă, dând la iveală cele mai ascunse sentimente: de lașitate - din partea potentaților locali ai unui sat aflat sub
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
odată cu declanșarea crizei economice, dar, tenace, directorul ei va reuși să o scoată din nou în 1934. Aici el dă la iveală scurte proze, fragmente din drama istorică în versuri Costa Vlahia, romanul Kyazim, note pe teme culturale, conferințe, o amplă anchetă referitoare la posibilitatea unei înțelegeri culturale între români și unguri etc. În interval îi iese de sub tipar romanul Romanță fără note (1932). Mai colaborează la „Gazeta de Vest” și trimite „corespondențe” bihorene ziarelor bucureștene „Universul”, „Curentul” ș.a. Admis în
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
1931, a fost vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români (1935-1941). Îndepărtat, în septembrie 1940, în timpul dictaturii legionare, din ierarhia teatrală, S. va lucra mai bine de un deceniu ca redactor la ziarele „Timpul”, „Viața”, „Națiunea” și din nou la „Timpul”. Întreprinde ample călătorii de documentare în anii ’20-’30 în Italia, Germania, Elveția, Franța, Austria, în vederea elaborării monografiilor, rămase în stadiu de proiect, Martin Luther și Sf. Francisc de Assisi. Cărțile publicate de S. dau seamă prea puțin de dimensiunile activității sale
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
autorului în această direcție. Îndeosebi ultima scriere se distinge prin ineditul viziunii și prin puterea de plasticizare a unor simboluri biblice. Memorabilă e scena finală, în care Ioan vede păcatul într-o infinită întruchipare. Romanul Taurul mării (1962), ultimul text amplu editat antum, relevă pasiunea, mărturisită adeseori, pentru epocile îndepărtate ale istoriei. Acțiunea se desfășoară la Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
și începuturile literare, perioada avântului și a deplinei afirmări, încununată de creațiile sale reprezentative Goetz von Berlichingen, Suferințele tânărului Werther și Urfaust. Lucrarea debutează cu privirea de sinteză intitulată Imaginea lui Goethe în literatura universală și se încheie cu o amplă bibliografie. Analiza detaliată a operei goetheene urma să facă obiectul altor volume, dintre care două ar fi fost - după spusele autorului - duse la capăt, iar altul menționat ca aflându-se „în pregătire”. Inedit a rămas studiul intitulat Goethes Geist in
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
aspirații, norme de comportament și un anumit model de activitate psihobiologică și psihosocială. În plus, așa cum se poate vedea, fiecărei etape îi corespund un anumit regim de sănătate mintală și un anumit risc de morbiditate psihiatrică. Aceste aspecte vor fi amplu studiate în capitolele următoare. Un aspect deosebit, de care trebuie să ținem seama, este acela că viața are o semnificație, care este legată de scopurile sale. În sensul acesta, majoritatea autorilor care s-au ocupat de această problemă stabilesc următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modul de a gândi și comportamentul general al individului. Este vorba de actul de conversiune prin care atât personalitatea, cât și sensul vieții acesteia se modifică fundamental, orientându-se către un alt registru, nou, diferit de modelul anterior. În urma unor ample studii psihologice, psihopatologice și psihoterapeutice, L. Binswanger a stabilit câteva forme fundamentale ale existenței umane, continuând o concepție antropologică de tip existențialist aplicată la psihologie și psihopatologie, reprezentată metoda analizei existențiale (Daseinsanalyse). Studii similare au fost întreprinse și de E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se atrage atenția unor „autorități” (care în felul acesta sunt culpabilizate) către situația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Se instituie un nou stil de viață. În fine, apare o nouă formă de manifestare a stării de sănătate mintală. Față de cele mai sus menționate, este necesară, dincolo de adoptarea unor măsuri social-politice și economice de redresare socială, și adoptarea unor ample măsuri de acțiune de igienă mintală, pentru protejarea și promovarea unei stări de sănătate mintală optime. Acțiunea de igienă mintală special adaptată „ieșirii din criză” va trebui să urmărească mai multe „obiective” principale, și anume: a) evaluarea corectă a cauzelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ceea ce determină un plus de ascensiune diafragmatică. Aceste exerciții de respirație diafragmatică se execută după următoarea tehnică: subiectul stă în decubit dorsal cu genunchii flectați, tălpile pe sol, o palmă pe torace și alta pe abdomen și execută mișcări respiratorii ample, a căror amplitudine este urmată de mâna așezată pe abdomen, în timp ce mâna așezată pe torace rămâne fixă. După însușirea acestei tehnici se poate trece la conștientizarea respirației toraco abdominale inferioare. 4. Reeducarea mișcărilor respiratorii se face și în vederea coordonării acestora
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
aplică. Un element important în desfășurarea unei investigații după proiectarea ei îl constituie preexperimentarea, ceea ce asigură un plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intenționează să-l propună elevilor săi. C. Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decât investigația, ce începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, continuând acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni (timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul) și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
aplică. Un element important în desfășurarea unei investigații după proiectarea ei îl constituie preexperimentarea, ceea ce asigură un plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intenționează să-l propună elevilor săi. C. Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decât investigația, ce începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, continuând acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni (timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul) și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Budapesta a unei broșuri Politica naționalităților (martie 1899). Comentariile din parlamentul maghiar pe marginea acestei publicații Îl arătau pe prim-ministrul D. A. Sturdza ca fiind Înfeudat politicii maghiare. În România acest lucru a declanșat o furtună de indignare exprimată În ample manifestații anti-Sturdza ale opoziției conservatoare la care s-au adăugat criticile vehemente la adresa lui Sturdza din partea propriilor săi adepți. Rezultatul a fost că regele a acceptat demisia lui D. A. Sturdza la 30 martie/11 aprilie 1899 . Câteva zile mai târziu, regele
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Elliot, „and even this would be regarded with distrust aș a dangerous disturbance of a solemn settlement” (s.n.). Ibidem, p. 193. </ref>. La data cand Henry Elliot Își redacta raportul, adică la 31 octombrie 1870, guvernul rus a redactat o amplă Notă, prin care denunță Tratatul general de pace de la Paris, din 30 martie 1856, precum și Convenția separată dintre Rusia și Turcia, referitoare la limitarea forțelor lor navale În Marea Neagră. Potrivit opiniei guvernului rus, Tratatul general de pace devenise, Între timp
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pe care și le propusese Rusia să le realizeze pe seama Imperiului Otoman și care ar fi putut să afecteze interesele sale, determinând-o să și le precizeze. Ca urmare, contele Piotr Andreevici Șuvalov, ambasadorul Rusiei la Londra, a redactat un amplu Memoriu pe care l-a comunicat, În mod confidențial, lordului EdwardGeoffrey-Smith Stanley Derby, șeful Foreign Office-ului, la 8 iunie 1877. În ceea ce privește România, care tocmai Își proclamase independența la 10 mai 1877, guvernul rus era de părere că această chestiune
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
le acorda, a acționat În vederea soluționării a două chestiuni, care În fond urmăreau același scop final. Pe plan intern, cu ajutorul colaboratorilor săi politici, a Întreprins măsuri ce vizau unificarea celor două organisme statale, iar pe plan extern a inițiat o amplă și sistematică activitate ce urmărea recunoașterea de către puterile garante a unirii administrative și politice a Principatelor Române. Ambele obiective au fost finalizate În primii trei ani ai domniei, iar la 22 noiembrie/ 4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
s-a ajuns la cunoscuta lovitură de stat din 2/14 mai 1864. Aceasta din urmă s-a concretizat În dizolvarea Adunării și publicarea Statutului dezvoltator al Convenției din 7/19 august 1858. După discuțiile dintre reprezentanții puterilor garante, o amplă acțiune a „diplomației” românești și o nouă vizită a lui Al. I. Cuza la Constantinopol, conferința ambasadorilor puterilor garante a sancționat reforma constituțională inițiată și solicitată de români sub forma Actului adițional al Convenției de la 1858, cunoscut În epocă și
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Regulamentului Organic, dar și În cea străină, iar exemplul cel mai la Îndemână e chiar Napoleon al III-lea. În situația nou creată, domnitorul, Împreună cu cei mai importanți colaboratori ai săi, cu M. Kogălniceanu În primul rând, a declanșat un amplu proces de reformare a instituțiilor statului, În intervalul 1863-1865. Simpla Însușire a acestor reforme, care au influențat decisiv toate domeniile activității umane - școală, armată, justiție, biserică, administrație, sănătate etc. - prea bine cunoscute pentru a le mai enumera, au pus bazele
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
muzică, conturându-i prin aceasta o personalitate armonioasă, sensibilă și creativă. Baza educației muzicale a elevilor o pun educatoarele și învățătorii, care, în condițiile unui spațiu destul de limitat afectat în plaja orară a disciplinei Educația muzicală, încep și desfășoară procesul amplu și complex al educației elevilor în spiritul receptării, asimilării și prețuirii valorilor muzicale, proces ce va continua apoi, de-a lungul întregii vieți. Prezenta lucrare, concepută de un practician pentru practicieni, se adresează deci învățătorilor, cu gândul de a sprijini
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe jos cu cretă, pe locurile unde se scriu aceste sunete în Cheia Sol. III. EVALUAREA ÎN PROCESUL DE EDUCAȚIE MUZICALĂ Ca în întregul proces de învățământ, și în procesul educației muzicale evaluarea reprezintă un segment deosebit de important, care necesită ample și profunde restructurări și transformări, din perspectiva reformei învățământului. Evaluarea nu poate fi concepută doar ca un control al cunoștințelor sau ca un mijloc de măsurare ci trebuie înțeleasă ca o cale de optimizare a activității. Actul evaluării nu se
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
preferând-o pe cea colectivă, în grupe de aproximativ patru elevi. În evaluarea sumativă, probele administrate vizează crearea unei imagini sintetice asupra achizițiilor elevilor prin evaluarea mai multor competențe, ca și prin verificarea gradului de asimilare a unui conținut mai amplu. Nu lipsește însă evaluarea continuă, probele de evaluare formativă urmărind realizarea unui singur obiectiv de evaluare. PROBĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Obiectiv de evaluare: Elevii să scrie și să citească semnele grafice de notație ale duratei sunetelor. Foarte importantă este, conform
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
lecții. Numită de unii ca “inovația tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”, IAC contribuie la eficiența instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învățământ. Interacțiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalități diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configurație multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create și vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
interesantă și atractivă este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea reușește prin ample informații ale didacticii actuale să stabilească coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei MARIA GEANGU este centrată pe ideea pasiunii cadrului
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]