9,641 matches
-
bibliografice: Ion Manițiu, „Omul de la miezul nopții”, TR, 1966, 19; Aurel Gurghianu, „Omul de la miezul nopții”, ST, 1966, 5; Dana Crivăț, „Omul de la miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă, „Întoarcerea în anotimp”, F, 1969, 3; Nae Antonescu, „Spirală”, ST, 1969, 5; Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
1966, 19; Aurel Gurghianu, „Omul de la miezul nopții”, ST, 1966, 5; Dana Crivăț, „Omul de la miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă, „Întoarcerea în anotimp”, F, 1969, 3; Nae Antonescu, „Spirală”, ST, 1969, 5; Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975, 6; Paul Dugneanu, „Ispititoarea pasăre de foc”, RL
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă, „Întoarcerea în anotimp”, F, 1969, 3; Nae Antonescu, „Spirală”, ST, 1969, 5; Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975, 6; Paul Dugneanu, „Ispititoarea pasăre de foc”, RL, 1975, 29; Virgil Mihaiu, Muzica rememorării, ST, 1975, 9; Victor Felea, „Ispititoarea pasăre de foc
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
putere de obiectivare, de introspecție imparțială, și nu fără integrarea vieții personale în ambianța dată: o ambianță juvenilă, ștrengăresc idilică, inocent și decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei pasiuni de aceeași intensitate a
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de domnișoare, București, 1934; Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ed. (Anotimpul pierdut), București, 1971; Fata lui Codru-Împărat, București, 1939; Ciudata viață a poetului, București, 1942; Moartea în cetate, București, 1943; Noaptea creației, București, 1943; Sub lumina verii, București, 1967; Nedumeririle lui Duduță, București, 1969; Noaptea creației, îngr. și pref. Ion Oarcăsu
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
ALA, 1934, 731; Constantinescu, Scrieri, IV, 106-107; C. P. [Camil Petrescu], Notă despre romanul feminin, RFR, 1937, 2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 879, Ist. lit. (1982), 965-966; Perpessicius, Opere, X, 268-272; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 58-65; Sorin Titel, „Anotimpul pierdut”, RL, 1971, 40; Val Condurache, „Legile jocului”, CRC, 1972, 41; Cornel Ungureanu, „Acele lucruri mari”, O, 1973, 44; Oarcăsu, Destine, 100-107; Ilea, Mărturisirile, 137-143; Țirioi, Premise, 114-119; Ungureanu, Imediata, I, 109-170; Lovinescu, Unde scurte, II, 25-29; Dicț. scriit. rom
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Un timp a condus, ca redactor-șef, revista Institutului. Și-a luat doctoratul în filologie în 1989. A semnat uneori și E. Buceșan. Debutează încă din studenție în revista „Steaua” (1957) cu o recenzie, iar în teatru, cu drama Aceste anotimpuri și cărări, a cărei premieră are loc la teatrul din Sibiu, în stagiunea 1976-1977. Ancorată în actualitate, piesa se bucură de o primire favorabilă, fiind preluată de Radiodifuziunea Română și montată în stagiunea următoare la Satu Mare. Prezent în mișcarea literară
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
stagiunea următoare la Satu Mare. Prezent în mișcarea literară sibiană, O. colaborează cu studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” și îndeosebi la revista „Transilvania”, care îi publică, de altfel, și majoritatea pieselor de teatru: Aceste anotimpuri și cărări (1975), Minunata istorie a unui Ioan (1976), Cine ucide pescăruși? (1983). În contextul preocupărilor sale privind istoria teatrului românesc, se remarcă un interes aparte pentru dramaturgia primei jumătăți a secolului al XX-lea, căreia îi dedică una dintre
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
Zamfirescu, Constantin Brâncoveanu de N. Iorga ș.a. Rigoarea analizelor, sobrietatea stilului și cunoașterea deplină a subiectului fac din acest studiu un instrument de lucru indispensabil. SCRIERI: Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției, Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Dumitru Chirilă, „Aceste anotimpuri și cărări”, F, 1976, 11; Mihai Nadin, Debutanți și maeștri, CRC, 1977, 6; Mircea Ghițulescu, „Aceste anotimpuri și cărări”, ST, 1977, 5; Cocora, Privitor, II, 183-184; Titu Popescu, La a treia piesă, T, 1983, 9. I.Ms.
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
din acest studiu un instrument de lucru indispensabil. SCRIERI: Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției, Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Dumitru Chirilă, „Aceste anotimpuri și cărări”, F, 1976, 11; Mihai Nadin, Debutanți și maeștri, CRC, 1977, 6; Mircea Ghițulescu, „Aceste anotimpuri și cărări”, ST, 1977, 5; Cocora, Privitor, II, 183-184; Titu Popescu, La a treia piesă, T, 1983, 9. I.Ms.
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
marcați de versul nostalgic al lui Serghei Esenin, din care preia motive, imagini și tonalități, afinitate explicabilă în primul rând prin aceeași obsesie a meleagurilor natale. Lirica lui evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu succesiunea anotimpurilor. Viziunea, imaginile și stările sufletești se sincronizează în linii mari cu cele ale poeziei basarabene din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și ținutul natal, de încrederea în destinul neamului
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
Aceste legi trebuie să fie cu totul altele pe Jupiter, a cărui axă este aproape verticală, și pe Venus, unde este aproape orizontală pe planul eclipticei lor. Cu toate acestea, deși cauza legilor zilelor și a nopților și a legilor anotimpurilor este absotul individuală, aceste fapte (lumina și umbra, căldura și frigul) sunt cârmuite de niște legi nestrămutate care nu se schimbă niciodată, ci se repetă fără Încetare. Acest exemplu ne face să prindem oarecum cu mâna deosebirea ce există Între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metale, care Își găsesc explicarea În aceea a dilatării datorate puterii căldurii, pe când cauza acestei respingeri mutuale a moleculelor Încălzite rămâne necunoscută. Un alt exemplu În care cauza ultimă este un fapt individual absolut neexplicabil ne este dat de legile anotimpurilor pe deosebitele planete, provenite din Înclinarea axei lor pe orbită, Înclinare a cărei oprire la un moment dat este Învelită În taina necunoscutului - și așa mai departe. Adeseori Însă fenomenele nu găsesc nici o explicare și cauza lor se pierde Îndată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
balada populară, vădind o propensiune mai degrabă întârziat sămănătoristă decât una clasicizantă. Mitizarea „ținutului pădurenilor”, prezentă și în scrierile în proză, imaginea și simbolistica pădurii ca spațiu al unei cosmogonii a iubirii, interpretarea sensului vieții și al morții prin prisma anotimpurilor sunt teme dominante în aceste versuri cu aer aproape întotdeauna vetust. Pădurea revine ca laitmotiv de-a dreptul obsesiv chiar din titlurile poeziilor: Valuri de pădure, Pădure ascunsă, Crești, pădure, și te-ndeasă, Ochi de pădure etc. Și versurile din Imperiul
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
pe efortul de concentrare a fluxului poetic. Confesiunea și atitudinea reflexivă primesc altoiul stilului cvasisentențios (Așteptare), iar în afara temei erotice, turnată în versuri care mai mult destăinuie decât sugerează (Floarea inimii), poemele, adesea ocazionale, vorbesc despre bucuria vieții cotidiene, frumusețea anotimpurilor și măreția naturii. Alte cărți, Elegii senine (1979) și Răspunsuri (1984), nu aduc schimbări într-un discurs liric care își epuizase resursele. Textele în proză ale lui P., publicate numai în reviste, au cursivitate și se întemeiază pe o fabulă
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
1970; Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la Dunăre și mare, București, 1987. Traduceri: Mary Webb, Sarn, București, 1942, Șapte pentru un secret, București, 1944; George Meredith, Egoistul, București, 1943; Marietta Șaghinian, Aventurile unei doamne din înalta societate, București, 1969 (în colaborare cu
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
corp prin evocarea, similipillatiană, a toamnelor, viei, gutuiului, a bunicilor, ca și a universului formativ livresc (Hans Christian Andersen, Frații Grimm, Walter Scott, romanticii francezi). Evocarea, mizând mai mult pe muzicalitate decât pe imaginea vizuală, e mai pregnantă în rememorarea anotimpurilor, percepute în tradiția vergiliană a lui Vasile Alecsandri, însă într-o expresie la nivelul poeticii parnasian-simboliste. În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă cu rezonanțe din Tudor Arghezi și Aron Cotruș. Studiile istoricului literar P. nu sunt
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
în franceză ale lui Alecu Russo, traducerile lui Costache Negruzzi din Victor Hugo ș.a. P. a publicat și o serie de studii de uz didactic, un compendiu de gramatică franceză și un curs de literatură franceză. SCRIERI: Trepte, Craiova, 1944; Anotimpuri, Craiova, 1946; Vasile Alecsandri și Elena Negri. Cu un jurnal inedit al poetului, București, 1947; Traian Demetrescu, București, 1967; Elena Farago, Craiova, 1975; Crucea împușcaților. 1907, Craiova, 1982. Ediții: Vasile Alecsandri, Lăcrămioare, București, 1947; Traian Demetrescu, Scrieri alese, pref. edit
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
nu în una sau alta din împrejurările care i-au putut marca, la un moment dat, biografia și scrierile, ci chiar în limitele poeziei sale. Căci, situându-se pe o platformă neosămănătoristă (E. Lovinescu), tradiționalistă, M. prelua și păcatele unui anotimp literar stagnant în propriile-i suficiențe și inerții. Acceptând obedient canonul, el făcea totuși dovada că își cunoștea destul de bine disponibilitățile și natura artistică. Sensibilitatea lui nu își putea afla o expresie pe măsură decât în registrul unei poezii apte
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Quelques poésies, București, 1910; Shakespeare, Regele Lear, București, 1911; Robert Browning, Mildred (O pată pe blazon), București, [1912]; Rabindranath Tagore, Grădinarul, București, 1913; Maria, Regina României, Visătorul de vise, București, 1914, Ilderim. Poveste în umbră și lumină, București, 1915, Patru anotimpuri din viața unui om, București, 1915, Povestea vieții mele, I-III, București, 1934-1936; Elisabeth Barrett Browning, Sonete portugheze, București, 1915; Edgar Wallace, Asociația secretă „Broscoiul”, București, 1933; J. E. Esslemont, Baha’u’llah și era nouă, București, 1934; Maria, Regina
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe de
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
SCRIERI: Biblice, Timișoara, 1932; Considerații asupra artei țărănești din Banat, Timișoara, 1936; Colinde, cu desene de A. Demian, Timișoara, 1940; Sus stele, jos stele, București, 1971; Unde concentrice, pref. Ovidiu Papadima, Timișoara, 1975; Pajura cu două capete, București, 1978; Efemerele anotimpuri, introd. Al. Jebeleanu, Timișoara, 1983. Repere bibliografice: Lit. rom. cont., I, 131; Ion Cruceană, Constantin Miu-Lerca. Personalitatea și opera, ARG, 1983, 8; Nicolae Țirioi, Constantin Miu-Lerca, O, 1985, 32; Dicț. scriit. rom., III, 259-260. A.Ct.
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
situațiilor universale și subliniind necesitatea păstrării limbii, a portului și a obiceiurilor autentice. O satiră din „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1848 (Calendariul vechi către cel nou) îi este atribuită. Patru sonete de factură clasică, în care compară între ele anotimpurile și ciclurile vieții omenești, sunt compuneri livrești, lipsite de fior liric. Lui M.-A. i s-a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
de gală să scrie: „sponsor oficial: Guvernul României”. Spre cinstea lor, unii păstori ai Bisericii au protestat cu voce tare în fața mentalității de mercenar încurajate de puterea politică. Dar cu o floare nu se face primăvară. Iarna continuă să fie anotimpul favorit al somnambulicei noastre conștiințe ecleziale. Profeții pustiei și glasul patrieitc "Profeții pustiei și glasul patriei" În replică la această stare de spirit, unii creștini au încetat să mai înțeleagă ultimul articol din Crezul niceno-constantinopolitan. La ce oare ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un turnător supus, incapabil de revoltă ori zvâcniri de luciditate, cere totuși timp. La fel, despovărarea unei conștiințe maculate de amintirea duplicității nu se produce automat, așa cum împăcarea și ușurarea care îi urmează nu survin în chip magic. În România, anotimpul spovedaniilor publice a venit printr-un decalaj specific, care ne reamintește toate diferențele dintre școala de iarnă a comunismului ceaușist și școala de vară a socialismului glasnost. Pentru societatea civilă, sarcina supremă a anilor ’90 fusese lupta împotriva regimului de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]