12,966 matches
-
acestea numărându-se, fără îndoială, piramidele din Gizeh 345. Concepute special spre a deservi cultul mortuar 346, acestea impresionează prin somptuozitatea și monumentalitatea lor, nu întămplător, marea piramidă a faraonului Kheops fiind considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Cât despre decorațiunile murale ce se realizau în acest spațiu, se crede că acestea nu urmăreau aprecierea 347 lor de către cei vii, ci de către cel defunct, rolul lor primordial fiind acela de a-l "menține în viață"348 pe cel
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cum rar a fost dat să întâlnim în perioadele ce au urmat, fapt ce întărește, o dată în plus, credința că esența artei egiptene a fost una prin excelență religioasă 350. Trecând într-o altă dimensiune artistică și spirituală proprie culturilor antice, arta Greciei afirmă produsul uneia dintre cele mai prolifice civilizații ale istoriei universale. Ca și la mesopotamieni sau egipteni, sacrul și-a rezervat un loc aparte și în cadrul credințelor acestui mare popor, reprezentarea sa îmbogățind toate genurile și ramurile artei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a sacrului în acest context, în care omul era considerat după spusele filosofului grec Protagoras "măsura tuturor lucrurilor", putem face referire la o artă religioasă specifică, ce stârnea sentimentul sacralității prin apelul la perfecțiunea formelor fizice. Prin acestea, arta greacă antică deservea o dublă finalitate, reprezentările de zei având atât un caracter religios ce reflecta idealurile spirituale, cât și unul estetic, ce reflecta idealurile de armonie și frumusețe umană. În acest sens, înfățișarea zeiței Atena, spre exemplu, putea fi considerată atât
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
modelele anterioare de reprezentare, arta romană ajunge să datoreze numeroase trăsături culturii grecești, mesopotamiene și egiptene. Prin urmare, la romani, mitologia acestora amintește numele mai multor divinități a căror echivalență grecească denotă continuitatea și, într-un anume fel, unitatea credințelor antice 355. Zeii romani descriu un panteon spectacular, în jurul căruia gravita întreaga existență a acestei culturi, ale cărei credințe s-au remarcat printr-o complexă viziune simbolică, conform căreia orice lucru era dominat de o divinitate guvernatoare, destul de apropiată de conceptul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
între imaginile oamenilor de rând și cele ale zeilor în care aceștia credeau. Sintetizând principalele trăsături artistice ale acestor civilizații, putem deosebi o serie de relații de reciprocitate și continuitate, definitorii pentru modalitățile de reprezentare vizuală a sacrului în perioada antică. Analiza acestor expresii vizuale accentuează specificitatea viziunilor artistice, reliefând trăirea profund spirituală a anticilor. De aici pornește interesul lor expres pentru descoperirea și înfățișarea în imagini a lumii de dincolo și orientarea manifestărilor cultului către arta religioasă, aspect ce caracterizează
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
principalele trăsături artistice ale acestor civilizații, putem deosebi o serie de relații de reciprocitate și continuitate, definitorii pentru modalitățile de reprezentare vizuală a sacrului în perioada antică. Analiza acestor expresii vizuale accentuează specificitatea viziunilor artistice, reliefând trăirea profund spirituală a anticilor. De aici pornește interesul lor expres pentru descoperirea și înfățișarea în imagini a lumii de dincolo și orientarea manifestărilor cultului către arta religioasă, aspect ce caracterizează toate civilizațiile perioadei avute în discuție în acest context. După cum am putut deja remarca
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
frontalismul, cromatica atent aleasă, perspectiva ierarhică, proporția obiectivă, preferința pentru profil sau pasul înainte, cu care sunt înfățișate figurile umane, exprimă modul de raportare a acestor civilizații profund spiritualizate la divinitatea omniscientă și omnipotentă. În tot acest timp, preferința artiștilor antici pentru categoria estetică a sublimului 362 prevalează față de cea a frumosului. Sublimul desemnează grandoarea, elevația, monumentalul și desăvârșirea lumii divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului. Caracterul sublim
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
estetică a sublimului 362 prevalează față de cea a frumosului. Sublimul desemnează grandoarea, elevația, monumentalul și desăvârșirea lumii divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului. Caracterul sublim al operelor antice oferă o impresionantă demonstrație vizuală și prin plăsmuirea acelor gigantice creaturi de factură fantastică (tauri androcefali înaripați sau sfincși), care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a celei supranaturale. Tot cu privire la raporturile instituite între sublim și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
demonstrație vizuală și prin plăsmuirea acelor gigantice creaturi de factură fantastică (tauri androcefali înaripați sau sfincși), care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a celei supranaturale. Tot cu privire la raporturile instituite între sublim și frumos în arta antică, mai putem deosebi și o anume alternanță a acestora 363. Astfel, dacă creațiile mesopotamiene și egiptene au fost dominate de atenția acordată sublimului în raport cu frumosul, în cele ale civilizației greco-romane, importanța frumosului, susținută de concepția estetică a kalokagathon-ului, prevalează în fața
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
importanța frumosului, susținută de concepția estetică a kalokagathon-ului, prevalează în fața gustului pentru sublim, marcând schimbarea de viziune ce avea să deosebească în definitiv aceste culturi. Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu Nu în ultimul rând, o analiză generală asupra artei antice dezvăluie și o anumită evoluție a expresiei plastice în redarea mișcării și a detaliilor anatomice, de la căutările artei mesopotamiene, la siguranța reprezentărilor greco-romane. Comparativ cu arta egipteană, care caută să extragă esențialul formelor vizibile potrivit canoanelor consacrate, arta greco-romană parcurge
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi o noțiune de interes major, ale cărei forme de exprimare vizuală aveau să prevestească viitoarele manifestări artistice ale perioadelor ce au urmat. Arta creștină face obiectul unei astfel de evoluții, ea însumând în mod unic influențele complexe ale lumii antice, și continuând, în alt plan, unele dintre expresiile vizuale ale sacrului din sistemele religioase politeiste anterioare ei. II.4. Reprezentarea vizuală a sacrului în arta creștină După cum demonstrează istoricul de artă Juan Plazaola, spre deosebire de alte sisteme religioase, în creștinism, sacrul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a sacrului manifestându-se o adevărată toleranță atitudine ce avea să "persiste până spre mijlocul secolului al VI-lea"374 -, apariția reprezentărilor iconografice creștine în condițiile aniconismului secular păgân permițând anumitor cercetători să pună chiar problema unei "renașteri" a valorilor antice 375. Credem însă că această conviețuire a imaginilor creștine alături de cele ale păgânismului antic, de la care se și inspiră, se fundamentează pe un substrat ideologic mult mai complex, explicat prin continuitatea unor culte străvechi ce înnoiau cu subtilitate, în lumina
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mijlocul secolului al VI-lea"374 -, apariția reprezentărilor iconografice creștine în condițiile aniconismului secular păgân permițând anumitor cercetători să pună chiar problema unei "renașteri" a valorilor antice 375. Credem însă că această conviețuire a imaginilor creștine alături de cele ale păgânismului antic, de la care se și inspiră, se fundamentează pe un substrat ideologic mult mai complex, explicat prin continuitatea unor culte străvechi ce înnoiau cu subtilitate, în lumina veacului al IV-lea, instrumentarul cultural păgân 376. De altfel, vestigiile paleocreștine prezintă numeroase
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fundamentează pe un substrat ideologic mult mai complex, explicat prin continuitatea unor culte străvechi ce înnoiau cu subtilitate, în lumina veacului al IV-lea, instrumentarul cultural păgân 376. De altfel, vestigiile paleocreștine prezintă numeroase reprezentări ale unor scene ale repertoriului antic, pe care le înzestrează însă cu semnificațiile specifice noii religii. În acest sens, "regăsim portretizări ale lui Orfeu, deghizat în Apolo, ambii văzuți ca zei salvatori, asemenea lui Cristos"377, înfățișat adesea și ca Deus Sol invictus, amintind de cultul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
miniatura sau arta textilă aveau să propună abordări tot mai inedite. În puține cuvinte, investigând relația dintre religie și artă, întreaga spiritualitate a acestei perioade avea să se afirme ca o adevărată "muta predicatio"391, constituind o sinteză a artei antice și medievale, bizantine și romanice. Dacă în acest timp arta Occidentului european putea fi caracterizată printr-o serie de trăsături de factură novatoare, în Orient, tendințele au fost mult mai conservatoare, acestea continuând drumul deja deschis de tradiția bizantină. Deși
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
C., After the End of Art. Contemporary Art and the Pale of History, Princeton University Press, New Jersey, 1993. Danto, Arthur C., L'art contemporain et la clôture de l'histoire, Edition du Seuil, Paris, 2000. De Coulanges, Fustel, Cetatea antică, vol. I, Editura Meridiane, București, 1984. Debray, Régis, Viața și moartea imaginii: o istorie a privirii în Occident, Editura Institutul European, Iași, 2011. Diaconescu, Mihail, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, Vol. I-II, Editura Doxologia, Iași, 2009. Didier, Julia, Dicționar de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Jacqueline Chambon, Nîmes, 2003. Grünberg, L., Prelegeri de estetică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Guénon, René, Simbolismul crucii, Editura Herald, București, 2012. Guénon, René, Simboluri ale științei sacre, Editura Humanitas, București, 2008. Hart, George, Dicționarul zeilor și zeițelor Egiptului antic, Editura Artemis, București, 2004. Harvey, David, Condiția postmodernității: o cercetare asupra originilor schimbării culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 2002. Hawking, Stephen W., Scurtă istorie a timpului: de la Big Bang la găurile negre, Editura Humanitas, București, 2012. Hegel, G.W. F., Prelegeri
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
iconari în România: cât Bizanț, cât Occident?, Editura Trinitas, Iași, 2009. Veith, jr, Gene Edward, Starea artelor, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2000. Velasco, J. Martín, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997. Vernant, Jean-Pierre, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vernette, Jean, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, Editura Corint, București, 2003. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Walter, Philippe, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005. Wunenburger, Jean-Jacques , Sacrul, Editura
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Editura Corint, București, 2003. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Walter, Philippe, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005. Wunenburger, Jean-Jacques , Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Zaharia, D. N., Istoria artei antice și medievale, Editura Artes, Iași, 2007. Zaharia, D.N., Estetica postmodernă I, Editura Dosoftei, Iași, 2002. Zizioulas, Ioannis, Creația ca Euharistie, Editura Bizantină, București, 1999. Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București, 2006. Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Ediția a II
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Logosului creator este surprinsă și în celebra culegere de texte mitologice și religioase persane Avesta, în care zeul creator, Ahura Mazda, rostește primul cuvânt prin care lumea este adusă la ființă. 105 Cf. George Hart, Dicționarul zeilor și zeițelor Egiptului antic, Editura Artemis, București, 2004, p. 122, în mitologia egipteană, sistemul religios memphit îi atribuie zeului Ptah actul creației lumii, prin simplul gând al acestuia la cosmosul pe care urmează să-l creeze prin vorbele sale. 106 Ernst Cassirer, Filosofia formelor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
en nous et par nous." 222 Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 42-44. 223 O propunere personală ce caută să redea locul ființei umane în univers. 224 Jean-Pierre Vernant, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995, p. 387. 225 Dumitru Vanca, Icoană și Cateheză, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 54. 226 Trebuie menționat că, la origine, acest termen nu făcea o referire directă, așa cum suntem astăzi tentați să facem, la ideea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Mazenod-Editio, Paris, 1965-1995, p. 200. 324 Ibidem. 325 Nikolai Berdiaev, Dialectica existențială a divinului și umanului, Editura Paideia, București, 2010, p. 12. 326 A se vedea importanța scrierii numelor și a redării imaginilor legate de personalitatea faraonilor din arta Egiptului antic. Memorabil în acest sens este episodul ștergerii, odată cu venirea la domnie a faraonului Amenofis al IV-lea, a numelui sau a imaginilor predecesorului său de pe toate monumentele sau înscrisurile artistice contemporane acestuia. 327 Alexandu Stan și Remus Rus, Istoria religiilor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu diferitele expresii ale sacrului. 329 Christian Peyre, op. cit., p. 19. 330 Alexandu Stan și Remus Rus, op. cit., p. 17. 331 Ibidem. p. 18. 332 Régis Debray, op. cit., p. 36. 333 Ibidem, p. 37. 334 D. N. Zaharia, Istoria artei antice și medievale, Editura Artes, Iași, 2007, p. 30. 335 Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanității, Enciclopedia Rao, București, 2004, p. 28. 336 Considerați printre primii creatori ai unei arte fantastice, asirienii sunt cei care au realizat primele animale fabuloase, cu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
București, 2004, p. 28. 336 Considerați printre primii creatori ai unei arte fantastice, asirienii sunt cei care au realizat primele animale fabuloase, cu corp de taur și cap de bărbat, sugerând tăria și forța ființelor supranaturale. 337 Jean Margueron, Orientul antic, în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B. P. Groslier, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 46. 338 Ibidem, p. 60. 339 Kazimierz Michalowski, L'art de l'Égypte, Éditions Citadelles & Mazenod-Editio, Paris, 1968-1994, p. 141. 340 O
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
E. H. Gombrich, op. cit., p. 58. 348 Ibidem, p. 58. 349 Christiane Ziegler, Egiptul, în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B. P. Groslier, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 67. 350 Ibidem. 351 Fustel de Coulanges, Cetatea antică, vol. I, Editura Meridiane, București, 1984, p. 173. 352 Ibidem, p. 39. 353 ***, Istoria artei: Pictură, sculptură, arhitectură, Enciclopedia RAO, 2000, pp. 26-28. 354 E. H. Gombrich, op. cit, p. 87. 355 Zeitățile romane sunt, în mare parte, corespondentele locale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]