11,678 matches
-
ceva de bine. Tata Îi ia apărarea: - Ce să facă bietul om sub vremi? Și nici nu spunea minciuni: pe vremea rușilor fusese slugă, la Curte; nu avea altă avere decât casa și via - și cele vreo două-trei-patru-cinci hectare de arabil de la Reforma lui Averescu; cu administrația românească nu se Înțelegea, era și el un dezamăgit de Patria Mamă, zicea că România Mare, În loc să ne trimită luminați, luminători, ne-a trimis Întunecații, proștii, necinstiții de la ei, din Regat; În loc de exemple de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ei, da: libertatea ca tabla-nmulțirii: se Învață Încetul cu Încetul, greu - se mai uită, se re-Învață... - Bine, măi Ioane - zicea tata că zicea, În primii lui an de apostolat În Mana - ai primit la Reformă și cinci hectare de arabil ca untul - de ce-ți bați joc de el? De ce nu-l lucrezi? - Cum nu-l lucrez, domțători’?, zicea tata că zicea Ion acela. Am pus o postată cu pâne, alta cu păp’șoi - ce-o rămas am pus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cele cinci hectare ale noastre. Mama Își făcuse colibă și păzea cu parul și cu Încă arme de-ale ei... Într-o zi vine cu doi funcționari de la Cadastru, așa ceva. Îi arată mamei o hârtie, pecumcă vreo trei hectare de arabil, de-ale noastre... erau ale lui, le cumpărase, cică... Mama zice: «Dă să văd hârtiile.» Le ia, le citește, dar nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama de particularitățile regionale. Au fost desființate practic proprietățile de peste 100 ha, iar proprietatea mică și mijlocie a ajuns să dețină peste 95 % din suprafața arabilă a Basarabiei. În domeniul învățământului și al culturii, cu toată moștenirea deosebit de grea, s-au înregistrat rezultate remarcabile. Dezvoltarea rețelei școlare de toate gradele, accesul la învățământul superior din provincie și nu numai, apariția a numeroase ziare și reviste, activitatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au mutat cu iobagii și sclavii lor în Podolia, iar guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dona câtorva boieri moldoveni 260 000 deseatine de pământ arabil. Au fost întemeiate numeroase sate românești acolo, dintre care unele mai prosperă încă, pentru că examinarea oricărei hărți vădește existența între Nistru și Bug a foarte numeroase sate având nume pur românești și fiind locuite de coloniști de origine moldovenească. Rezultă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ortodocși. Portul popular nu se mai păstreaza, ci numai obiceiurile și datinile legate de anumite sărbători. Despre înființarea satului nu avem date precise ci din tradiție se povestește că Domnul Ștefan cel Mare a împroprietărit cu o haliză de pământ arabil și pădure cât ține satul de lată și lungă din drumul Bârzăștilor pana in Dealul Măgure, pe luptătorul Bălescu de unde și numele satului „Bălești”. Din cauza locului descoperit locuitorii de frica năvălitorilor s-au coborât mai jos in pădure unde și
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN SATUL BĂLEŞTI COMUNA COZMEŞTI”. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care e deteriorată. Din acest pământu: sunt 5 arabile și restu fâneața. Altă avere nu mai posedă, Cărți: Liturghier,Minei, Triod, Penticostal, Apostol, Ceaslov, Psaltire, Moliftelnic, Panahida, Catravasier” (Revista Elanul, nr.25 - octombrie 2003, p.19) Biserică este situată în afara satului, deoarece în vremea când a fost construită în jurul
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
fără tergiversări și compromisuri, l-a avut Bolintineanu. De la Constantinopol C. Negri a susținut cu succes recunoașterea măsurii pe plan extern. Atâtea bunuri înstrăinate intrau acum în patrimoniul național, cu binefăcătoare urmări social-economice; era vorba de un sfert din suprafața arabilă a țării, ca și de întinse păduri. Iată de ce călugării îl urau atât pe Cuza. Trecând atunci pe la Constantinopol o scriitoare franceză a auzit de o rugăciune a călugărilor de la muntele Athos, în care-l implorau pe Dumnezeu să pedepsească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
comparații de astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă împreună cu fratesău, Tache, veniseră din Perieni, județul Lăpușna. Se pare că fugiseră nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
am plecat, am lăsat și aici o livadă. Un rai numit Câșlița Ministerul Instrucțiunii și Culturii începuse să facă angajamente speciale. Dacă lucrai neîntrerupt zece ani în ținuturi eteroglote (unde oamenii nu cunosc limba română) primeai cinci hectare de pământ arabil în mod gratuit și reduceri de un an sau doi pentru susținerea gra dațiilor. Și cum la Câșlița Dunăre era pământ bun, am cerut Câșlița. Lăsam în urmă o grădină bine pusă la punct, o livadă, o școală frumoasă. La
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la noi, căci Slavă Domnului avem destule camere și nici foamea n-o să ne scoată afară din casă. Iar lui Ionel o să-i dăruim o căruță cu doi cai buni, o văcuță și zece oi precum și un hectar de pământ arabil ca să se poată ridica din nevoi și să-și întemeieze o familie. Aceasta deoarece este harnic și un om bun care toată copilăria a muncit pe la alții din greu, pentru a-și crește frățiorii.” S-a stabilit ca de Sfântul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
la baza lor un târg, în care dragostea juca un rol minor sau, în orice caz, secundar. Părinții fetei și părinții băiatului se întîlneau și negociau "afacerea"; ce livezi, de unde se asigura fânul pentru vite, și ce fâșii de pământ arabil primea fiecare dintre virtualii soți, ca să poată întemeia o gospodărie. Dacă părinții cădeau de acord, se bătea palma și se organiza nunta. Dacă nu, dragostea trebuia să sucombe. Femeile se urâțeau repede, renunțând la cochetăriile din tinerețe, și ajungeau să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
întreținerii în București, la internat sau la gazdă, uniforma, cărțile și trei călătorii, dus-întors, în vacanțe, la Crăciun, la Paști și vara. În afară de casă, care rămânea încuiată trei sferturi din an, "unchiul George" mai avea în Lisa și ceva pământ arabil, plus o livadă cu meri tineri, în "Luncă". Pământurile trebuiau arate, semănate, grâul trebuia secerat, cartofii trebuiau prășiți, culeși, duși în pivniță, iarba trebuia cosită de două ori, o dată pentru fân, apoi, toamna, pentru otavă, fructele trebuiau adunate, transportate în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii ei. Ulterior, apar și proprietățile familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru întreaga perioadă a Evului Mediu. În privința ocupațiilor, agricultura era cea mai importantă activitate a locuitorilor unui sat vechi românesc. Prezența într-o microregiune a cel puțin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deschiderea culturii naționale la noi idei, flexibilitatea și adaptabilitatea oamenilor la noile provocări, nevoia de reforme economice și sociale, sistemul de valori din societate (privit ca suport al competitivității); infrastructura, reflectată prin: - infrastructura de bază analizată prin suprafața teritoriului, suprafața arabilă (m2/locuitor), resursele de apă (m3/locuitor), modul în care accesul populației la resursele de bază (utilități, alimente etc.) este gestionat corect, gradul în care urbanizarea sprijină dezvoltarea afacerilor, mărimea pieței (exprimată în milioane), populația sub 15 ani și peste
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a variat în 2011 între 214,5 milioane de euro (Profi) și 1,3 miliarde de euro (Kaufland), cifre care arată cererea de alimente și efortul bugetului de a o acoperi. În același timp, peste două milioane de hectare de teren arabil sunt nelucrate, iar agricultorii români lucrează pe terenurile agricole din Europa, în condițiile în care circa 45% din populația țării locuiește în mediul rural. Tabloul agriculturii nu ar fi complet dacă nu s-ar adăuga și înstrăinarea - prin vânzare - a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de băncile de credit agricol, care trebuie reînființate în mediul rural. Forme cooperatiste de producție și desfacere vor completa această renaștere a satului românesc, propunere valabilă pentru agricultura din zonele de deal și munte, fermele cu mari suprafețe de teren arabil vor avea alte modele de producție, respectiv cele care s-au arătat viabile la nivel european, care au existat până în 1990. Atragerea capitalului străin pentru reindustrializarea țării, pe seama resurselor naturale existente, rămâne un deziderat până la formarea unei clase de decidenți
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de fructe de pădure (amplasate în afara pădurii), procesarea produselor agricole conform principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți sau date în concesiune suprafețe de teren arabil de unu-trei hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa 300 de mii de hectare de teren arabil
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
arabil de unu-trei hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa 300 de mii de hectare de teren arabil s-ar asigura subzistența a circa un milion de persoane. Intervenția statului, de natură financiară, ar putea avea mai multe forme: - credite (sau garanții bancare) noilor proprietari sau concesionari pentru construirea de gospodării și pentru un minim de inventar agricol
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
crescătoare cu valoare energetică mare - combustibili pentru încălzirea locuințelor - alternativă la lemnul cu altă destinație; - proiecte de eventuale creșteri industriale organizate în apropierea principalelor zone care conțin resurse minerale; - detalierea programului complex, etapizat, de împroprietărire a oamenilor săraci cu teren arabil din proprietatea statului; - scheme tehnologice tip pentru filierele de valorificare a produselor agricole (anexa 2); - perspectivele demografice ale României următorilor 50-100 de ani și măsuri proactive; - identificarea și punerea în valoare a vocației naționale (identitate națională, structură economică, ecoeficiență); - reindustrializarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
135 sunt concordante cu logica economiei moderne; dacă ele ar fi comparate cu principiile abordării entropice, s-ar putea suplimenta cu următoarele cerințe: - eficiență maximă la valorificarea resurselor naturale; - punerea în valoare, la parametrii (prețuri) europeni, a terenului agricol și arabil; - conservarea resurselor naturale, grija pentru generațiile umane viitoare; - împroprietărirea a circa 300 de mii de familii (într-o primă etapă, și apoi, posibil, să ajungă la 800 de mii) lipsite de mijloace de existență (romi, șomeri, foști emigranți, tineri care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
din România, situate în zonele de deal și munte, în scopul depășirii stadiului de subzistență, ca nivel de trai, și orientarea agriculturii din această zonă către prosperitate, către dezvoltare, în limite impuse de mărimea gospodăriei (circa un hectar de teren arabil) și de capacitatea gospodăriilor de a-și organiza, într-o paradigmă nouă, activitatea economică<footnote Leu, C., Manea, G. (2009), „Cine hrănește România”, în Albina românească, septembrie, Editura Asociația pentru Progresul Satului Românesc. footnote>, <footnote Bran, Florina, Manea, G., Rădulescu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Florina, Manea, G., Rădulescu, Carmen Valentina, Ioan, Ildikó (2011), Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București, pp. 143-221. footnote>. Reconsiderarea activității economice a micilor gospodării agricole înseamnă: - includerea în potențialul economic al gospodăriei și al așezării rurale a terenului arabil, grădina casei, activitățile economice desfășurate în incinta gospodăriei (casă, curte), a ecosistemelor naturale proprii așezării (sat, comună) ca pădure, islaz, luciu de apă, spații publice, pășuni și fânețe naturale, resursa umană locală, tradiția (cunoașterea ecologică tradițională) etc.; - modificări în structura
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
casnice (încălzire, pregătire mâncare). Pentru economia României se insistă asupra filierei biomasă (plante oleaginoase)-biocombustibil tip motorină, posibil a fi folosit direct combustibil auto. Argumentele în favoarea acestei opțiuni (anexa 6.4) sunt următoarele: - există circa două milioane de hectare de teren arabil nelucrat, care ar putea fi valorificat, parțial sau total, pentru culturi de plante oleaginoase tip rapiță, soia, floarea-soarelui; - culturile de plante oleaginoase se găsesc în structura producției agricole actuale; - existența pieței interne și externe favorabile biocombustibililor; - floarea-soarelui poate juca rol
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
tampon între utilizările pentru scopuri energetice și alimentare, devenind astfel regulatorul pieței; - instalațiile de obținere a biocombustibililor sunt relativ ieftine, ușor de operat. În anexa 6.4 se insistă ca soluții asupra acelora care să stimuleze mărirea suprafețelor de teren arabil (din cel necultivat) destinat culturilor de plante oleaginoase sau cu conținut de zahăr (pentru obținerea de alcool etilic) în scopul reducerii astfel a cererii de combustibili petrolieri (resursele naționale fiind în totalitate externalizate) și creșterii veniturilor în agricultură. Potențialul agricol
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]