17,527 matches
-
stă în ajutor.“ (Contemporanul, 15 iunie 1973) „Repet: monumentele sunt semne de preț ale unei conștiințe despre popor, despre patrie, despre istorie, despre progres și civilizație. În cel mai înalt grad, ele sunt semnele de preț ale conștiinței comunismului, revoluționarului, arhitectul României contemporane, Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului și președintele Republicii. Și odată cu gândul doresc să-mi formulez, în rând cu milioanele de oameni din patria noastră, urările de sănătate, de prosperitate și de fericire pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu, care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu - epoca celor două decenii de glorie care s-au scurs de la Congresul al IX-lea al partidului - ne e teafără temelie pentru aceste eforturi, pentru viitorul de aur crescut din ele.“ („Letopiseț de țară nouă“, Flacăra, 19 iulie 1985) „Arhitectul acestei mărețe opere constructive, la fel de monumentale în panoramele-i largi ca și-n detaliu, este omul care, lansând ideea ce schimbă impetuos fața țării, ostenește, ca nimeni altul, pe șantierul ideii, la transpunerea ei în marmura veșniciei. Este primul constructor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tractorului. L-am urmărit suind pe schele și coborând în adâncul minei. L-am văzut sub soarele dogorâtor al verii și sub rafalele de ploaie. A stat de vorbă cu aceeași simplitate și cu aceeași deferență cu muncitorul, țăranul, economistul, arhitectul, inginerul, scriitorul, artistul plastic, savantul. Afost mereu prezent și a ascultat omul oarecare, anonimul care i s a adresat cu inima deschisă, știind că ceea ce îi va spune - de la cuvântul de mulțumire la dorința ca unele lucruri să meargă așa cum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
el, mi se pare efigia cea mai de preț a epocii pe care cu drept cuvânt o numim Epoca Nicolae Ceaușescu. Ctitor de țară și de istorie, Președintele Nicolae Ceaușescu reprezintă, azi, în fruntea națiunii române, chezășia viitorului nostru comunist.“ („Arhitect și constructor de țară nouă“, Flacăra, 24 ianuarie 1984) „Așteptate cu un mare și justificat interes și cu o însuflețitoare încredere în rolul lor hotărâtor pentru progresul socialismului românesc, Directivele celui de al XIII-lea Congres al partidului comunist și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
toate acestea m-am gândit citind îndemnurile Secretarului general al Partidului și cred că suntem prea puternici și prea bogați (sufletește) pentru a ceda în fața dificultăților pe parcurs; ne păstrăm în mijlocul națiunii noastre socialiste misiunea de cântăreți, dar și de arhitecți ai Cetății, ai luminiiă“ (România literară, 22 iulie 1971) „Republică, bătrânii te așteaptă Cu mâinile îmbătrânind pe arme, Vroind coroana regilor s-o sfarme În lutu-mbogățit cu cripte, Țară! Republică, tu te-ai născut din larme, Din clocote și vâlvătăi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a țării se află tovarășul Nicolae Ceaușescu - demiurg al unei opere trainice materiale și spirituale, ctitor al unei gândiri creatoare, novatoare în plan național și internațional - se detașează ca fiind cea mai distinctă și înălțătoare din întreaga noastră devenire istorică.“ („Arhitect al operei de edificare socialistă a țării“, Viața românească, ianuarie 1987) „Edificarea socialismului în țara noastră - operă practică și teoretică de istorică semnificație - este indisolubil legată de prezența și activitatea partidului nostru, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Succesele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
El izvorăște din inima înaltă a celui mai dârz fiu al acestui popor: tovarășul Nicolae Ceaușescu și se amplifică în cercuri de lumină cuprinzând, într-un ritm unanim, Țara.“ (Convorbiri literare, martie 1977) ZUBAȘCU Ion „Pentru marele umanist și pașnicul arhitect al unei noi ordini și unități planetare, La mulți ani! Pentru viața sa eroică și pentru întreaga viață a patriei pe care o ia ca suprem argument în toate cuvintele și faptele sale istoria noastră care, prin el, acum vorbește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu. Nu avem dreptul să uităm ceea ce înseamnă fascismul: moartea culturii și a omului însuși.“ (Scînteia, 5 aprilie 1977) ANGHEL Dan „Îi vom urma, în toate, cu-ntreaga noastră ființă Pe el, pe Ceaușescu, erou între eroi Căci el e arhitectul de nouă conștiință Stegarul neînfrânt e - al vremurilor noi!“ („Sărbătoare în August“, Amfiteatru, august 1988) „Se apropie sărbătoarea muncii și sărbătoarea tinereții, momente în care, mai mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oamenilor”. Ei vor să fie ,,slăviți” chiar și fără nici un merit real, prin impostură, într-o viață dusă în deșertăciune. În prostia lor, oamenii și pe crucea ,,de la căpătâi” își trec neapărat și ,,pregătirea” cu care au trecut ,,dincolo”: inginer, arhitect etc. Asta desigur pentru cazul în care Dumnezeu, acolo Sus, ar avea nevoie eventual de o clădire sau un pod, să știe la cine să apeleze! La vârsta bătrâneții ar cam fi timpul ca oamenii să înțeleagă viața în deșertăciune
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
1900; dimpotrivă. În principiu, știu bine, procedeul poate fi discutat și criticat. A reconstitui un monument vechi, înseamnă a-i reda aspectul și viața de altădată. Nealterate, nici în elementele formale, nici în spiritul lor. În principiu. Dar Trei Ierarhii arhitectului francez poate ieși din sfera de aplicație a acestuia. Căci iată, de pildă, un detaliu. În construcția veche, turlele bisericii se terminau cu două mici cupole rotunde, turtite, ca două căciuli moldovenești. În forma de mai târziu, ele vor lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
râdicau mereu... Așa a fost la 1806, așa a fost la 1834... Înfățișarea de acum n-are nimic comun cu vechile palate domnești, cum viitoarea construcție gotică a palatului de justiție pe care o va conduce cândva, cu nobilă ambițiune, arhitectul Berindei, după stăruința unui Alex. Bădărău și a unui Georgel Mârzescu, nu va avea nimic comun cu cea de acum. Vechimea zidurilor acestora o atestă încă urmele ce se mai văd din împrejmuirea vechilor palate domnești, în ruinele acelor împrejmuiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
s-a putut oare găsi alt mod de decorațiune, de cât cel format din lucrurile oribile, care indispun pe orice om de puțin gust, care le privește? În afară de Palatul Justiției, operă în adevăr prețioasă pentru timpurile de față, datorită regretatului arhitect Berindei, de palatul Fundației Ferdinand și de prea puține case particulare, nimic din tot ce s-a clădit în ultimii treizeci de ani nu suportă comparațiunea cu cele mai simple din clădirile vechi. Tot așa față de statuile lui Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aceasta a avut de suferit, nu numai dureroasele injurii ale timpului ci și pe ale oamenilor. Arsă de turci, deteriorată de cutremure, ea a fost restaurată, prin o reconstruire totală, cu oarecare libertate dar și cu admirabilă înțelegere artistică, de arhitectul francez Lecomte du Nouy, în timpul domniei Regelui Carol I. La poarta de intrare, tot de pe vremea lui Vasile Lupu, a existat un turn, care servea de clopotniță, care, cu diverse transformări, a rezistat până la refacerea bisericii. (E turnul care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cărui palat din str. Carol trebuia să devie muzeu istoric. Pag. 80. Vechiul palat administrativ și de justiție, așezat în zidurile vechiului palat domnesc. La 1912 el a fost dărâmat pentru a se construi, pe ruinele lui, Palatul Justiției, opera arhitectului I. Berindei. Pag. 81. Statuia lui Ștefan cel Mare, bronz datorit sculptorului francez Em. Frémiet. Ea datează din anul 1883. La inaugurarea ei, Mihail Eminescu a citit celebra sa Doină, scrisă anume pentru această solemnă împrejurare. (Din colecția de vederi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
datează din anul 1883. La inaugurarea ei, Mihail Eminescu a citit celebra sa Doină, scrisă anume pentru această solemnă împrejurare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 82. Fostul Palat de justiție, actualul Palat al Culturii, executat după planurile arhitectului I. Berindei. Început din inițiativa lui Alex. Bădărău, ministru al Justiției, la 1912, terminat după stăruința lui G. G. Mârzescu, ministru la același departament, la 1925. Fațada sa, în stil gotic, se bucură de o frumoasă perspectivă, pe una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
realizată însă cu sprijinul Statului, între anii 1898 și 1900. Numele său oficial e "Esplanada Elisabeta". Cine i-a spus însă vreodată așa? (Polyfoto, București) Pag. 171. Teatrul Național, lucrare de artă executată, între anii 1893 și 1896, după planurile arhitecților vieneji Helmer și Fellner (cărora li se datorește și clădirea, mai simplă, a teatrului din Cernăuți; teatrul din Sofia; Colonada Sprudelului din Carlsbad, etc.). (Colecția Socec et Co., Iași) Pag. 172. "În unele cartiere sărace, mai ales la periferie, mizeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Sava, datând, după unele indicii încă din secolul al cincisprezecelea. Ea exista în orice caz pe timpul lui Vasile Lupu, iar arhidiaconul Paul de Allepo îi consacră o minuțioasă și înțelegătoare descriere; și atribuie planurile ei unui artist originar din Constantinopole, arhitect oficial pe lângă curtea principelui Moldovei. E cea mai curioasă și originală construcție bisericească, nu numai din Iași ci din întreaga țară, prin forma sa, prin elementele și spiritul cărora își datorește forma aceasta, orientală, bizantină, turcească, în nimic asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bronz a lui Mihail Eminescu, opera sculptorului Faur. Pag. 284. "Grădina mea... Spalierii mei cu roze urcătoare..." (Fot. M. H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse, ale arhitectului Karl von Kugler. (Din "Albumul României"; deci dinainte de 1893; căci astăzi, plantațiunile și construcțiile din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peisajul și să respire aerul puternic ozonat indiferent de anotimp. Stațiunea climaterică Sommerfrische Perla stațiunilor climaterice a fost însă Sommerfrische, care era compusă dintr-un grup de vile care mai de care mai frumoasă, fiecare având altă arhitectură, realizate de arhitecți aduși special pentru stațiune. Aceste vile erau construite pe un platou de la înălțimea căreia privirea era atrasă de centrul civic din Steierdorf unde se distingea foarte clar impunătoarea biserică romano- catolică și școala, a cărei clădire masivă construită din piatră
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
omul are nevoie de muntele din sine ca să gîndească și să creadă. Apoi coboară În cîmpie și construiește. Căci cîmpia va rămîne, totuși, opera și consolarea sa. Sisif singur cu stînca sa este singur cu soarta sa. Dar pentru un arhitect elin muntele e un templu a cărui materie, depărtîndu-se de poale, se spiritualizează treptat, devenind radioasă și transformîndu-se În idee. De la o margine de pădure În sus, piatra și iarba devin echivoce, așa cum În catedralele gotice zidul vrea să fie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
profesoară ...... 186 45.IVĂNESCU, CEZAR (1941-2008) poet, prozator și traducător ......... 189 46. JERCA, ȘTEFAN (1935-2010)inginer constructor și profesor ........... 194 47. LABA, ELISABETA (1936-2009) medic și profesoară....................... 197 48. LAZĂR, COSTACHE (1919-2008) medic și profesor......................... 200 49. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) arhitect și profesor................. 204 50. LUCA, EMIL (1915-2007) inginer electrotehnic și profesor ............... 207 51. LUCA, VASILE (1941-2009) medic și profesor ....................... 211 52. LUNGU,NICOLAE CONSTANTIN (1946-2009) economist și profesor ............................... 214 53.MARDARI, ALEXANDRU (1919-2006) medic veterinar și profesor ....... 217 54. MÁRKOS
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și nămolului de la Nicolina-Iași; Elaborarea unor metodologii terapeutice și introducerea în practica curentă a unor noi metode de tratament cu factori fizici. Este autorul sau coautorul unor importante inovații și invenții privind investigațiile și tratamentul maladiilor reumatismale. În colaborare cu arhitectul Cezar Dariescu a conceput planul primului Spital de Recuperare din România, așezământ ce a aniversat, în primăvara anului 2008, trei decenii de la inaugurare. Ca fondator al Complexului balneo-fizioterapeutic de la Nicolina-Iași s-a ocupat în mod deosebit de baza de tratament. Spitalul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Copii și Tineret „Luceafărul“ din Iași, la care a promovat metode înnoitoare în arta spectacolului. În această calitate de director și regizor, între 1977-1987 s-a dedicat promovării și susținerii unui proiect de mare anvergură, printr-o colaborare extinsă cu arhitecți, constructori și numeroși ieșeni iubitori de teatru, la înălțarea unui nou și modern edificiu destinat spectacolelor pentru copii și tineret, azi Teatrul „Luceafărul“. În discursul rostit la inaugurarea edificiului cultural din 30 decembrie 1987, emoționată, directoarea Natalia Dănăilă afirma ca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a chirurgiei ieșene, făcând-o să strălucească în contextul școlii medicale românești. A fost formator a numeroase generații de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
făcând-o să strălucească în contextul școlii medicale românești. A fost formator a numeroase generații de medici și specialiști în nobila artă a mânuirii bisturiului, chirurg deosebit care a salvat mii de vieți omenești. LEPĂDATU, CONSTANTIN (1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna Vidra, județul Ilfov
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]