6,258 matches
-
care îi prisosesc Anei Blandiana. Depășirea granițelor estetice impuse de Generația sa, prin lepădarea de cuvânt (și de literatură, în favoarea morții) și prin înlăturarea nevoii de expresie frumoasă, realizând, astfel, deconstrucția canonului paradigmatic, nu îi știrbește cu nimic din creația artistei. Rafinamentul limbajului se interiorizează, devenind un rafinament al ideii, concretul devine abstract, iar realitatea exterioară devine, din nou, o realitate interioară. Este vorba despre o poetică a demetaforizării, puțin mai sumbră, însă, decât cea a Anei Blandiana (din a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca schelele, după ce construcția este finalizată"168. Obsesia aparentă a căutării expresiei potrivite, pentru a se comunica pe sine, prin poezie, nu conduce doar la "folosirea persoanei I mod gramatical de autentificare a poeziei ci și la prezența fizică a artistei, în poezie, ca în arta coregrafică"169. Un astfel de sacrificiu al propriei ființe, pe altarul creației, având ca premisă implicarea propriei biografii, se realizează chiar din primul volum, Pasărea tăiată, 1967, ale cărui versuri "trădează o maturitate stilistică și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
somnifere trăiesc viața ca pe o stare iremisibilă de apatie: viața ca o comă. Capitolul 13. Cinism, vulgaritate, machism, toate premediate. Naratorul este dezgustat de omenire. Mizantrop și misogin. Îl vizitează la locul de muncă o anume Sandra Heksjtovoian, o artistă absolventă a Artelor Frumoase din Caen: voia să-i arate ceva și să-i propună, desigur, finațarea unei expoziții. Ce-i arată? Mulaje după clitorisul personal, transformat În instalație. În seara aceleiași zile, acasă, Michel “examină cu atenție clitorisul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
personal, transformat În instalație. În seara aceleiași zile, acasă, Michel “examină cu atenție clitorisul lui Valérie.” Contrariată, amanta este calmată cu explicația: “E un demers artistic.” și finalul capitolului: “În fond, mi-am spus, această Sandra e mai degrabă o artistă bună; experimentul ei te incita să arunci o privire nouă asupra lumii.” Apare așadar Valérie, angel salvator, o tînără de 28 de ani, aflată la rîndu-i În aceeași excursie pe tărîmuri extrem-orientale. Fidel unui naturalism dus În pînzele albe, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
numărul unu, îmi mai rafinasem și eu un pic meniurile și cumpărasem d-ale gurii ca pentru o masă regească - roșii, salam și pâine... Pe atunci simțeam însă o permanentă nevoie de schimbare și, dacă tot mă aflam în piață, artista din mine a hotărât că e momentul unei cine mai speciale. Lumânări aveam acasă, dar tot lipsea acel quelque chose care să-i taie respirația extraterestrului numărul unu... El nu depășise încă stadiul aluziilor voalate, dar intuiția îmi spunea că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
greu a fost să-l stârnesc (la 70 și ceva de ani ai lui doar imaginația îi mai funcționa la capacitate maximă), dar până la urmă ne-am descurcat... M-a angajat cu salariul minim, m-a plătit ca pe o artistă - pe un contract de drepturi de autor - și m-am pus pe treabă. A fost ceva de nedescris. Nu vă închipuiți ce senzații tari ai în bucătărie aproape de ora închiderii, când afară te așteaptă extraterestrul* înfometat de amor, la mobil
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apropia de sfârșit. Când ea și Grace au găsit refugiul de pe insula pustie au putut să adopte o nouă înfățișare, nu ca un cuplu de femei din Troia, ca să spunem așa, amărâte că li se răpise patria, ci ca niște artiste care își deschideau ochii în fața realităților condiției umane. Înainte de război Marguerite căutase să se convingă pe cale rațională că era încă prea tânără ca să scrie cartea despre Hadrian și Antinous. Călătorise peste tot dar văzuse puțin. America și Grace au forțat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care să sporească frumusețea lumii. Majoritatea poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate cu migală de o artistă care nu se sfiește să își recunoască undeva sursa de inspirație, o eternă fascinație în fața spectacolului universului: "mereu tânără, uimirea,/ cu semnul de lună/ apare de după moară/ în crucea bolții se oprește și naște// fețele de lumină..." (Triptic de lună
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului romancierul criticase clasa politică, dezvăluind și unele mecanisme prin care aceasta își aservea presa, cu gazetarii ei corupți, versatili, în Magistrații noștri (1908), Viață de artistă (1909), Ciormăreanu... („roman din lumea comerțului”), Părintele Veniamin (1921, „romanul tainelor călugărești”) R.-N. prezintă figuri din ce în ce mai diverse. Realitățile sociale constituie fundalul evoluției unor personaje destul de bine individualizate, chiar dacă nu totdeauna verosimile. Tendința de reconstituire biografică și de configurare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
diverse. Realitățile sociale constituie fundalul evoluției unor personaje destul de bine individualizate, chiar dacă nu totdeauna verosimile. Tendința de reconstituire biografică și de configurare a unor personaje devine uneori un fel de „studiu de caz”, ca în Căpitanul Ropotă (1893), Viață de artistă, Fire de artist (1928), Inimi de femei (1928). Felul particular de a fi al actorului, pictorului, scriitorului, succesele, cu efectul lor asupra vieții și psihologiei individului, constituie substanța epică descriptivă a acestor romane, revenind ca teme secundare și în alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma beției, Brașov, 1906; Păcală argat, Brașov, 1907; Păcatele lui Gânju, Brașov, 1907; Povestea vorbei, Brașov, 1907; Măria sa, Ogorul, București, 1907; La gura văiei, București, 1908; Magistrații noștri, București, 1908; Satul Grivița, București, 1908; Viață de artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910; Mintea și norocul, Brașov, 1910; Alegătorul liber și alte 13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
identitate a păpușii Barbie nu este decât o reprezentare de cauciuc a unui alt icon, în carne și oase și mărime naturală de data aceasta, deși la fel de cameleonic: Madonna. Comparând-o pe Barbie cu Madonna, Pamela Robertson observa că imaginea artistei se vinde foarte bine pentru că, asemenea păpușii lui Mattel, ,,Madonna își îmbunătățește modelul și își schimbă identitățile în mod constant. Nu este suficient să ai o Barbie, trebuie să ai ultimul model de Barbie: Barbie-mireasă, Barbie-pilot, Barbie în campania prezidențială
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prostituata care, refuzând să fie tipul de victimă Marilyn Monroe, se vinde oricui plătește mai bine în căutarea domnului Perfect, "băiatul cu bani". Clipurile Madonnei Like a Virgin (1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista jonglează cu aceste noțiuni cum s-a jucat și cu sarcina la adolescente și cu ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite constă într-o răsturnare postmodernistă a realității, iar imaginea creată este o caricatură a credințelor și valorilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
imaginat și ale unei identități provizorii, în continuă schimbare. Deoarece travestiul în general revelează genul ca imitație, ca formă fără conținut, travestiul Madonnei este la fel de carnavalesc ca și costumația ei de femme fatale. Discursul ei exagerat feminin este la fel de parodic. Artista joacă rolul lesbianei în Justify, așa după cum joacă rolul prostituatei Dita în Erotica (1992) și a agresoarei de băieți în Open. Faptul că videoclipurile ei au provocat scandaluri și reacții aprinse atât în comunitățile heterosexuale de albi și negri, cât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-i incita. Una dintre măștile recente ale Madonnei este aceea de soție atentă și mamă iubitoare, care, asemenea rolurilor anterioare, reprezintă modul ei de a arăta că este stăpâna propriului destin și se poate comporta cum dorește. Cu alte cuvinte, artista ilustrează pe deplin sloganul folosit pentru una dintre colecțiile Barbie în anii '90: Noi fetele putem face orice, nu-i așa, Barbie?". Dar, spre deosebire de Barbie, care este iconul femeii superficiale, drăguță, deși imposibilă anatomic, Madonna creează imaginea unei femei ca-meleonice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Portugalia. Matthieu Béra este conferențiar la Universitatea Bordeaux IV, specialist în sociologia artei și a culturii și în istoria gândirii filosofice. Yvon Lamy este profesor la Universitatea din Limoges; a mai publicat L'artiste et la gantière (1989), L'alchimie du patrimoine (coord., 1996), Le mécénat culturel d'entreprise et ses bénéficiers (1997). Matthieu Béra, Yvon Lamy, Sociologie de la culture (c) 2003, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de la mode et de la collection en France et en Angleterre, 1789-1914, trad. fr., Flammarion, Paris, 1986 (ed. I engleză, 1976). HEINICH Nathalie, La Gloire de Van Gogh. Essai d'anthropologie de l'admiration, Minuit, Paris, 1991. Du Peintre à l'artiste. Artisans et académiciens à l'âge classique, Minuit, Paris, 1993. KRIZ Ernst, KURZ Otto, L'Image de l'artiste. Légende, mythe et magie, trad. fr., Rivages, Marseille, 1987 (ed. I germană, 1934). MENGER Pierre-Michel, La Profession de comédien. Formations, activités
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1976). HEINICH Nathalie, La Gloire de Van Gogh. Essai d'anthropologie de l'admiration, Minuit, Paris, 1991. Du Peintre à l'artiste. Artisans et académiciens à l'âge classique, Minuit, Paris, 1993. KRIZ Ernst, KURZ Otto, L'Image de l'artiste. Légende, mythe et magie, trad. fr., Rivages, Marseille, 1987 (ed. I germană, 1934). MENGER Pierre-Michel, La Profession de comédien. Formations, activités et carrières dans la démultipli-cation de soi, La Documentation française, Paris, 1997. MICHAUD Yves, L'Artiste et les commissaires
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Image de l'artiste. Légende, mythe et magie, trad. fr., Rivages, Marseille, 1987 (ed. I germană, 1934). MENGER Pierre-Michel, La Profession de comédien. Formations, activités et carrières dans la démultipli-cation de soi, La Documentation française, Paris, 1997. MICHAUD Yves, L'Artiste et les commissaires, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1989. MOULIN Raymonde, De la valeur de l'art, Flammarion, Paris, 1995. PASSERON Jean-Claude, PASQUIER Dominique, Les Recensements et les enquêtes sur les artistes plasticiens, SER, Paris, 1986. PARADEISE Catherine (cu colaborarea lui CHARBY Jacques
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
PASSERON Jean-Claude, PASQUIER Dominique, Les Recensements et les enquêtes sur les artistes plasticiens, SER, Paris, 1986. PARADEISE Catherine (cu colaborarea lui CHARBY Jacques și VOURC'H François), Les Comédiens. Profession et marchés du travail, PUF, Paris, 1998. WARNKE Martin, L'Artiste et la cour. Aux origines de l'artiste moderne, EHESS, Paris, 1989 (ed. I, 1985). WHITE Harrison și Cynthia, La Carrière des peintres au XIXe siècle, Flammarion, Paris, 1991 (ed. I engleză, 1965). WRIGLEY Richard, The Origins of French Art
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
enquêtes sur les artistes plasticiens, SER, Paris, 1986. PARADEISE Catherine (cu colaborarea lui CHARBY Jacques și VOURC'H François), Les Comédiens. Profession et marchés du travail, PUF, Paris, 1998. WARNKE Martin, L'Artiste et la cour. Aux origines de l'artiste moderne, EHESS, Paris, 1989 (ed. I, 1985). WHITE Harrison și Cynthia, La Carrière des peintres au XIXe siècle, Flammarion, Paris, 1991 (ed. I engleză, 1965). WRIGLEY Richard, The Origins of French Art Criticism from the Ancien Régime to the Restoration
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
PUF, Paris, 2001. BOURDIEU Pierre, "Le champ économique", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 119, septembrie 1997, pp. 48-66. HEINICH Nathalie, Être écrivain. Création et identité, La Découverte, Paris, 2000. MENGER Pierre-Michel, "Rationalité et incertitude de la vie d'artiste", în L'Année sociologique, nr. 39, 1989, nr. l, pp. 111-151. "Temporalité et différences interindividuelles: l'analyse de l'action en sociologie et en économie", în Revue française de sociologie, vol. 38, nr. 4, 1997, pp. 587-633. MOULIN Raymonde, Le
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pp. 111-151. "Temporalité et différences interindividuelles: l'analyse de l'action en sociologie et en économie", în Revue française de sociologie, vol. 38, nr. 4, 1997, pp. 587-633. MOULIN Raymonde, Le Marché de la peinture en France, Minuit, Paris, 1967. L'Artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1992. L'Art de la recherche. Essais en l'honneur de Raymonde Moulin, La Documentation française, Paris, 1994. "Les collectionneurs d'art contemporain. La confusion des valeurs", în Le Goût de l'enquête. Pour
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ei aparțin altor categorii sociale și își construiesc un cod moral și comportamental diferit de conduita celor din clanul Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Astfel, Felix se încadrează în tipologia intelectualului autentic (ajunge o somitate în cercetarea științifică medicală), iar Otilia este artista boemă, studenta nonconformistă, fata nebunatică ce întruchipează eternul mister feminin. În al doilea rând, evoluția relației dintre cei doi îndrăgostiți ilustrează o viziune realistă asupra unei lumi în care visul fericirii prin iubire este destrămat de mecanismele necruțătoare ale intereselor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]