7,010 matches
-
trebui să fie considerate elemente tranziționale, spre deosebire de Cu, Ag și Au care prezintă stări de oxidare în care substratul (n-1)d rămâne cu 8 sau 9 electroni. Elementele tranziționale au un caracter mai slab, care scade odată cu creșterea numărului atomic în grupă. Ele reacționează cu valența de la 1+ până la n+, corespunzător numărului de grupă în sistemul periodic, sau chiar cu n+ mai mare decât numărul grupei, cum este cazul pentru elementele din grupa I-a secundară Cu, Ag, Au. Elementele
Metal de tranziție () [Corola-website/Science/302506_a_303835]
-
o evite în 1956, fiind obligat să accepte prezența militară egipteană în apropierea granițelor sale. Temerile Israelului privind securitatea sa s-au materializat la 17 mai 1967, când două avioane egiptene de supraveghere, decolate din Iordania, au zburat deasupra reactorului atomic de la Dimona, fără a putea fi oprite de unitățile anti-aeriene israeliene. În urma acestui act de agresiune, guvernul israelian a luat în considerare eventualitatea unui atac aerian al Egiptului împotriva centralelor atomice israeliene, precum și justificarea unui asemenea atac pe plan internațional
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
de supraveghere, decolate din Iordania, au zburat deasupra reactorului atomic de la Dimona, fără a putea fi oprite de unitățile anti-aeriene israeliene. În urma acestui act de agresiune, guvernul israelian a luat în considerare eventualitatea unui atac aerian al Egiptului împotriva centralelor atomice israeliene, precum și justificarea unui asemenea atac pe plan internațional. În aceste circumstanțe, guvernul israelian a ordonat armatei mobilizarea forțelor de rezervă. La 22 mai 1967, Nasser a continuat politica de provocare beligerantă prin blocarea Strâmtorii Tiran pentru transportul naval israelian
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
l este un element chimic notat cu simbolul Be și care are numărul atomic 4. Este un element produs prin intermediul nucleosintezei stelare și este un element relativ rar în Univers. Element bivalent care este întâlnit în natură doar în combinații cu alte elemente, fiind prezent în compoziția mineralelor. Cele mai cunoscute pietre prețioase care
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
stabilitate termică, conductivitate termică și densitatea joasă (1.85 ori mai mică decât a apei) fac ca beriliul să fie un material foarte căutat în cadrul componentelor aviatice, torpilelor, navetelor spațiale și a sateliților. Datorită densității sale joase și a masei atomice, beriliul este relativ transparent în contact cu razele X și alte forme de radiație ionizantă; așadar, este materialul cel mai comun ca și ecran de protecție pentru echipamente pentru raze X și componente ale experimentelor cu particule fizice. Conductivitatea sa
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
fost izolat în 1828 de către Friedrich Woller la Berlin, Germania și independent de Antoine-Alexandere-Brutus Bussy la Paris, Franța, ambii realizând extracția din clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Izotop Perioada de înjumătățire
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
vectoriale". A fost asistent (1965-1968) la Universitatea din București. În 1968 a părăsit România pentru a se stabili în Franța, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI. Între 1969 și 1970 a fost bursier al Comisariatului pentru Energie Atomică. În 1970 a intrat că fizician la CNRS, peste trei ani susținându-și doctoratul de stat în științe fizice ("Contribution à l’étude théorique de la diffusion pion-nucléon"). În 1973 introduce, în colaborare cu Lesezk Lukaszuk, un nou concept Odderon, care
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
l (sau kaliu, notat cu simbolul K, din , din limba arabă: "" „cenușă de plante”) este elementul chimic cu numărul atomic 19. Are masa atomică de 39,0983 u.a.m. Acest element chimic a fost izolat prima dată din potasă. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, maleabil și ductil, care se oxidează ușor în aer. Reacționează violent cu apa, generând
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
l (sau kaliu, notat cu simbolul K, din , din limba arabă: "" „cenușă de plante”) este elementul chimic cu numărul atomic 19. Are masa atomică de 39,0983 u.a.m. Acest element chimic a fost izolat prima dată din potasă. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, maleabil și ductil, care se oxidează ușor în aer. Reacționează violent cu apa, generând suficientă căldură pentru a
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
francezi Louis-Josef Gay-Lussac și Louis-Jacques Thenard au reușit separarea potasiului dintr-un amestec de hidroxid de potasiu și fier încălzit la temperaturi înalte. Metoda aceasta a fost ulterior utilizată de către Davy pentru obținerea unei cantități mai mari de metal. Structură atomică a potasiului este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, K, potasiul are 19 protoni și 20 de neutroni. Raza atomică medie este de 2,77Å, iar volumul molar al acestuia este de 45
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
dintr-un amestec de hidroxid de potasiu și fier încălzit la temperaturi înalte. Metoda aceasta a fost ulterior utilizată de către Davy pentru obținerea unei cantități mai mari de metal. Structură atomică a potasiului este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, K, potasiul are 19 protoni și 20 de neutroni. Raza atomică medie este de 2,77Å, iar volumul molar al acestuia este de 45,46 cm³/mol. Raza covalentă este de 2,03Å. Configurația
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
ulterior utilizată de către Davy pentru obținerea unei cantități mai mari de metal. Structură atomică a potasiului este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, K, potasiul are 19 protoni și 20 de neutroni. Raza atomică medie este de 2,77Å, iar volumul molar al acestuia este de 45,46 cm³/mol. Raza covalentă este de 2,03Å. Configurația electronică a atomului de potasiu este următoarea: Producția mondială de potasiu este raportată ca fiind în jur
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
mascată într-un galben puternic de către sodiul conținut, dacă acesta este prezent. Sticla de cobalt poate fi folosită pentru a filtra culoarea galbena provocată de sodiu. Concentrația de potasiu în soluție este determinată prin fotometria cu flamă, spectrofotometria cu absorbție atomică sau prin electrozi ion-selectivi. Potasiul trebuie să fie protejat de aer atunci când este stocat pentru a preveni coroziunea metalului provocată de oxidul și hidroxidul acestuia. De obicei, mostrele sunt păstrate într-un mediu de hidrocarbură, unde nu reacționează cu metalele
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
l (din greacă: λίθος lithos, "piatră") este un element chimic având simbolul chimic Li și numărul atomic 3. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, iar în condiții normale, este cel mai ușor metal și cel mai puțin dens solid. La fel ca toate metalele alcaline, litiul este foarte reactiv, se corodează rapid în aer umed pierzându
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
de fuzionare cele mai joase per nucleon dintre toți nuclizii stabili. Datorită acesteia, litiul este elementul cel mai puțin întâlnit în Sistemul solar decât 25 din cele 32 de elemente chimice, cu toate ca nucleii săi sunt foarte ușori că și masa atomică. Din motive asemănătoare, litiul este un material importat în fizică nucleară, fiind elementul utilizat în transmutarea heliului în 1932, acțiune care a condus la prima reacție nucleară, iar deuteridul de litiu-6 a fost utilizat că și combustibil de fuziune în
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
utilizat în trecut de către Șir Humphry Davy să izoleze potasiul și sodiul. Brande a descris unele săruri pure ale litiului, precum clorura de litiu și, folosindu-se de estimarea conținutului de litiu din oxidul sau (55% metal), a estimat masă atomică a metalului ca fiind în jurul valorii de 9.8 g/mol (valoarea modernă ~6.94 g/mol). În 1855, litiul a fost produs în cantități mai mari prin electroliza clorurii de litiu, de către Robert Bunsen și Augustus Matthiessen. Descoperirea acestui
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
producția litiului în scop comercial, incepand cu anul 1923, de către compania germană Metallgesellschaft AG, care au realizat electroliza unui amestec lichid de clorura de litiu și clorura de potasiu. Structura atomului de litiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Li, litiul are 3 protoni și 7 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 152 pm, rază ionică e de 76 pm, iar rază covalenta este de 134 pm
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
clorura de litiu și clorura de potasiu. Structura atomului de litiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Li, litiul are 3 protoni și 7 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 152 pm, rază ionică e de 76 pm, iar rază covalenta este de 134 pm. Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Elementul prezintă 2 izotopi stabili: Li și Li; abundență lor este întâlnită în
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
izotopii de litiu sunt predispuși la separare în cadrul proceselor geologice. Diferența de masă este de aproximativ 16%, fiind cea mai înaltă valoare în cadrul elementelor ionizate termal. Determinarea izotopica a litiului se poate face în soluție apoasa prin spectroscopie de absorbție atomică (Atomic Absorbtion Spectroscopy) sau spectroscopie de emisie în flama (Flame Emission Spectroscopy) utilizând linia spectrala de 670.8 nm sau, daca este nevoie de mai multă acuratețe, spectroscopia electrotermala de absorbție atomică (E'lectroThermalAtomic Absorbtion Spectroscopy) poate fi folosită. Litiul
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
de litiu sunt predispuși la separare în cadrul proceselor geologice. Diferența de masă este de aproximativ 16%, fiind cea mai înaltă valoare în cadrul elementelor ionizate termal. Determinarea izotopica a litiului se poate face în soluție apoasa prin spectroscopie de absorbție atomică (Atomic Absorbtion Spectroscopy) sau spectroscopie de emisie în flama (Flame Emission Spectroscopy) utilizând linia spectrala de 670.8 nm sau, daca este nevoie de mai multă acuratețe, spectroscopia electrotermala de absorbție atomică (E'lectroThermalAtomic Absorbtion Spectroscopy) poate fi folosită. Litiul pur
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
face în soluție apoasa prin spectroscopie de absorbție atomică (Atomic Absorbtion Spectroscopy) sau spectroscopie de emisie în flama (Flame Emission Spectroscopy) utilizând linia spectrala de 670.8 nm sau, daca este nevoie de mai multă acuratețe, spectroscopia electrotermala de absorbție atomică (E'lectroThermalAtomic Absorbtion Spectroscopy) poate fi folosită. Litiul pur este un metal foarte moale, care nu poate fi utilizat în industria uneltelor. Pentru a i se mari rezistență, alte metale sunt adăugate; când este în combinație cu magneziul, cele 2
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
perioada sfârșitului anilor '50 și mijlocul anilor '80. La finalul acestei perioade, depozitele de litiu erau estimate a fi de 42.000 tone de hidroxid de litiu; depozitul pierduse 75% din conținutul de litiu-6, fiind destul încât să afecteze masă atomică măsurată al litiului în multe chimicale standardizate, precum și cea a surselor naturale de litiu, care au fost contaminate de către sărurile de litiu descărcate din cadrul facilităților de separate izotopica în cadrul pânzei freatice. Litiul a fost utilizat în scăderea punctului de topire
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
ul este un element chimic care are simbolul chimic Cr și numărul atomic 24. Este primul element chimic al grupei 6. Are o culoare alb-cenușie și este lucios. Numele său derivă de la cuvântul grecesc "chroma", care înseamnă "culoare", din cauza faptului că majoritatea compușilor săi sunt intens colorați. Oxidul de crom a fost folosit
Crom () [Corola-website/Science/302785_a_304114]
-
ul este un element chimic cu simbolul Mn și numărul atomic 25. Este un metal alb-argintiu, asemănător fierului, care se găsește în stare liberă în natură (deseori în combinație cu fierul) și în mai multe minerale. ul liber este un metal mult folosit în industrie, mai ales ca element de aliere
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]