8,717 matches
-
Arte Plastice; Facultatea de Management Turistic, București. Debut artistic - 1994 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1999; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 37; Elisaveta Novac, Copii în sat de basm, Les enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 22, 23, 30, 34, 35; Constantin Toni Dârțu, Personalități române și faptele lor 1950-2000, Valeria Tofan, Ed. Panfilius, Iași, 2008. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
geografie didactică, Universitatea din București, promoția 2002. Debut artistic - 2002 Bibliografie și reprezentare grafică: Ioana Popescu, Fanny Pezeril-Dewaleyne, Dialog pe drumul sticlei, Ed. Simetria, București, 2006, pag. 23, 24. „Adriana Dinu și-a creat modele pentru lucrări destinate copiilor: povești, basme, imagini fabuloase din lumea satului. Nu a renunțat și e hotărâtă să nu renunțe la pictura pe sticlă, iar experiența ei didactică și iubirea pentru imaginarului satului îi influențează destinul profesional. Și mai ales, opțiunea pentru sinceritatea absolută, față de ea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
frustă, alungirea exagerată a figurilor în posturi încremenite, amintesc parcă de maiestuozitatea și severitatea coloșilor din Insula Paștelui. Ceea ce este remarcabil e faptul că, așa cum mai rar se întâmplă în zilele noastre, Gheorghe Durac rămâne în continuare impresionat de basmele, tradițiile, obiceiurile, de istoria poporului român, de figurile sale legendare, de personajele memorabile, pe care încearcă să le plăsmuiască din tulpina bătrână a unui stejar, amintindu-ne că nu trebuie să ne uităm rădăcinile.” (Gheorghe Bălăceanu, albumul „Fragmente de suflet
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
alte personaje ale copilăriei, artista propune imagini multicolore, cu clovni, domnișoare și domni cu papion, ocupând suprafața pânzei fără nici un reper spațial constrângător, într-o viziune ce tinde, în fond, doar să ilustreze lumea, nu să o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să o salveze din somnul adânc - semn al unei personalizări a motivelor tradiționale în plastica Doinei Hlinka. Mai puțin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
visător.” (Scriitorul Constantin Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de lumea basmului și a snoavei.” ( Tiberiu Cosovan - Monitorul de Suceava, 10 iunie 2008) Ionici Vasile 1934 Pictor „Când am venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Videle, jud. Teleorman. Studii: Colegiu PRO, secția pictură, 2006; Liceul de Arte Plastice, „Nicolae Tonitza, secția grafică, 2009; studentă la Facultatea de Arte Plastice, București, secția grafică.” Debut artistic - 1997 Bibliografie și reprezentare grafică: Elisaveta Novac, Copii în sat de basm, Les enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 3, 8, 27, 42. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Județean Bacău; Muzeul Astra, Sibiu; Pinacoteca Patriarhiei Române
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
138, 139, 219. „Zgârcit la vorbă, subiectele lucrărilor sale trădează însă o plăcere susținută a conversației cu imaginarul, de aceea sub aspectul varietății „lumea” ce ne-o înfățișează poate să deruteze. Toader Popa cere materiei să-l urmeze oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de piatră, lutul sau lemnul ce așteaptă impasibile dalta sau eboșoarul pentru a prinde viață, pentru sudorul de la Combinatul Chimic din Târnăveni, materia este
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de la Combinatul Chimic din Târnăveni, materia este metalul in incandescență care capătă doar o altă destinație în cel de al doilea 8, al odihnei-active. Fără a-și pune in cui armele - aparatul de sudură - după program, artistul imaginează stalagmite de basm și în această situație subiectele, cu tot farmecul lor indiscutabil, devin secundare. Originalitatea lui vine din uimitoare ușurința de a se mișca in lumea fantasticului însoțit de lava fluidă ce transcrie nebănuite nuanțe de gând. Continuitatea pe care i-o
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
aud cum apa sunăncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna, îmi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram în ram” „Și un miros venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele și expresiile care conturează imaginea vizuală, imaginea auditivă, imaginea olfactivă și imaginea dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți enunțuri cu alte patru sensuri diferite ale cuvântului „bate". 6. Scrieți familia lexicală a cuvântului: drept. 7. Precizați ce denumește fiecare cuvânt subliniat din versurile de mai jos: „Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,” 8. Înlocuiți în textul dat cuvintele care denumesc însușiri, cu altele cu sens asemănător. Citiți versurile nou formate. Ce observați? 9. Scoateți din ultima
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Utilizează-le apoi în enunțuri proprii. 10. Imaginează-ți cum s-a sfârșit întâmplarea și continuați voi textul cu încă 15- 20 de rânduri. *11.Explică fiecare din expresiile date, apoi alcătuiți enunțuri cu ele. *Sugestii de lectură: Legendele sau basmele românilor, de Petre Ispirescu Se dă textul : „A doua zi de dimineață mă trezește același glas tânguitor al câinelui. Mă îmbrac, îmi iau pușca din cui, două cartușe din cutia mesei și ies în curte. -Castor, vin-aici! Castor, care
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-a, numărul plural; c) un substantiv însoțit de adjectiv, un pronume personal, persoana I, numărul singular; 10.Imaginează-ți cum ar putea continua întâmplarea din fragmentul dat și continuă textul cu încă 12-15 rânduri. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime basmul Făt- Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu. Se dă textul: Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod.Dorea să afle el însuși cum trăiesc cei mulți.Așa că, într-o zi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mele... Când strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline, Frumoasă ești pădurea mea. Și singură ca mine... Cerințe : 1. a) Fragmentul de mai sus face parte: o Dintr-un text liric; o Dintr-un text narativ; o Dintr-un basm; b) Poezia surprinde : o Un tablou al naturii la început de primăvară; o Primăvara în grădină; o Un dialog imaginar între poet și pădure la început de primăvară; 2. Formulează un enunț în care să evidențiezi sentimentele exprimate în această
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
un instrumentar arhaic al practicilor divinatorii. Unul dintre esențialele instrumente ale divinației în cositor este potcoava. Evident, nu este vorba de o banală potcoavă, ci de una ,,aruncată din zburătură de galop"61. Imaginația scriitorului Aurel Brumă este una de basm. Descrie o potcoavă aruncată de un armăsar alb, smântâniu. Trebuie să simți din privirea și încordarea ființei lui ,,ruptul potcoavei". În jocul narativ este prezent și simbolismul scoabei din ,,îmbinătura de lemn a bisericii..."62, unealtă magică folosită la descântatul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
RMN-ului, este nevoie de a modifica spinul electronilor, prin forța magnetică, pe perioada examenului. Aceasta dovedește posibilitatea de a influența structura biofizică a corpului uman. Albert Einstein (1879-1955), fizician evreu german, a fost un elev și student eminent, contrar "basmelor" legate de dificultățile sale la învățătură. La vârsta de 10 ani citește Talmudul. În liceu citește Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant2, precum și pe Euclid. În vacanța petrecută cu părinții, în Italia, la vârsta de 15 ani, scrie lucrarea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
preocupările privind destinul, manifestate în cercetarea etnologică românească, vor întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată în studiul Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că în conștiința poporului nostru este adânc înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată în studiul Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că în conștiința poporului nostru este adânc înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris", "așa i-a fost să fie" se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris", "așa i-a fost să fie" se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă).în basmul românesc, ca și în unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
săi. În unele sate românești, copilul e ridicat de pe pământ de către moașă și, înainte de a fi dat tatălui, se înfășoară în cămașa de nuntă a acestuia (paternitatea era astfel conferită și recunoscută). Dacă prin cuprindere a evenimentului de naștere în basmul fantastic se urmărește marcarea eroului, înseamnă că din acest moment i se poate contura un destin cu o configurație specială: eroul se naște prin intervenția miraculoasă a unei plante, a unui animal etc.; se naște sau apare la părinți trecuți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se naște într-un timp anormal, cu o întârziere pe care o provoacă el însuși; are traiectorie deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de miraculos. Copilul este apropriat cu precauții rituale și, treptat, transformat într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, în acest fel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
existența în "lumea noastră albă". Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
albă". Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență", care poate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]