6,157 matches
-
interzis. Ei nu numai că au analizat elementele cunoscute, dar au și descoperit unele noi. Examinând sărurile din apa minerală evaporată, Kirchhoff și Bunsen au detectat o linie spectrală albastră; ea aparținea unui element pe care cei doi l-au botezat cesiu. Studiind lepidolitele, Bunsen a descoperit în 1862 un element denumit rubidiu, element folosit astăzi la ceasurile atomice de precizie. Spectroscopia este un domeniu interdisciplinar a cărui denumire vine de la spectroscop, aparatul inventat în 1859 de Gustav Robert Kirchhoff pentru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unde a trăit în post și rugăciune, 47 de ani. Forța de învingere a ispitelor datorată credinței a făcut-o să se înalțe de un cot deasupra pământului când se ruga și să treacă pe deasupra râului Iordan în care fusese botezat Iisus. În pustiu a întâlnit-o monahul Zosima, duhovnicul ei, care a ascultat-o, a spovedit-o, a împărtășit-o, după care a murit, în anul 431, în vremea împăratului Teodosiu cel Tânăr, la 76 de ani. Avva Zosima a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a înălțat la cer. Tânăra artistă, măgulită, a mers în Biserica în care a predicat episcopul, a fost impresionată de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului, ducând o viață desfrânată, i-a cerut s-o boteze, luându-și numele Pelaghia, și, cerându-i haine bărbătești, a plecat în pustiu să se purifice, să se mântuiască. Înainte de a pleca, i-a lăsat episcopului Nonnus toată averea, toate bijuteriile pentru ca banii obținuți să fie împărțiți săracilor. Pelaghia a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Elisabeta, fiica lui Petru cel Mare și a Ecaterinei I, apreciată ca fiind cea mai frumoasă dintre suveranele Rusiei. A și fost supranumită Semiramida Nordului. Inteligentă, cultivată și cu farmec, tânăra Sofia- Augusta a intrat în grațiile țarinei, s-a botezat în confesiunea ortodoxă sub numele Ecaterina, a devenit mare ducesă, a continuat să se instruiască și să învețe limba rusă. Țarina Elisabeta a consfințit căsătoria, în 1745, când Sofia Augusta, devenită Ecaterina, avea paisprezece ani, Petru era un tânăr de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vieții iubirea pentru Lucien, convinsă că nu-și va putea împlini iubirea, Esther încearcă să se sinucidă. O salvează Herrera cu gândul de a o repune în jocul ascensiunii lui Lucien. Fascinat de frumusețea ei, a spus: Bine te-au botezat desfrânații (Torpila), ai fi în stare să-L seduci și pe Dumnezeu. Mizând pe cunoașterea psihologiei prostituatelor, mai cu seamă a celor îndrăgostite, prostituatele sunt ființe prin definiție schimbătoare care trec de la neîncrederea cea mai nătângă la o încredere totală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bani de la ei. În gospodăria tavernei, copila Thaïs s-a apropiat de sclavul nubian Ahmes ce se creștinase și-i spunea povești frumoase pe care nu le-a uitat toată viața. Ahmes i-a povestit despre Dumnezeu, despre Iisus, a botezat-o. Copila s-a legat sufletește de sclavul nubian și a suferit cumplit când bunul ei prieten a fost persecutat, închis și răstignit de autoritățile împăratului Dioclețian. Ulterior a fost sanctificat și a devenit Sfântul Theodor Nubianul. De la unsprezece ani
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe Racine. 67 Théâtre de Clara Gazul, comedienne espagnole. Mérimée se ascunde sub un nume de împrumut, inventând în întregime numele comedienei spaniole Clara Gazul, și chiar al traducătorului presupus că i-a adaptat opera în franceză, pe care-l botează ironic cu numele de Joseph L'Estrange. Puțini oameni au căzut pradă acestui șiretlic. 68 Henri III et sa cour. Piesele romantice ulterioare se bucură de o primire foarte variabilă, în anii 1830. Cele ale lui Musset nu trec de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
formă triunghiulară, cu baza pe mare și vârful în amontele fluviului. În secolul III, secolul V î.e.n. - secolul II e.n., în condițiile unei regresiuni marine (regresiunea Dacică), ce favorizează evidențierea celor 6 guri ale deltei, pe care corăbierii greci "le botează" pe fiecare cu un nume, sau acelei mari insule triunghiulare de nisip de la nord de brațul Sf. Gheorghe, pe atunci Hieron stoma - Gura Sfântă, numele de Insula Peuce. Această insulă era acoperită de o pădure de pini, ceea ce este confirmat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nume cu dublă rezonanță, dacică și romană. Numele purtate de acest fluviu de-a lungul timpului ne-au permis să verificăm un proces hidrologic major, prin care "Apa care Dă Nori" s-a unit cu "Apa care Curge"57. V Botezate în Vulgata*, numele unor ape mici s-au tradus în limba noilor conlocuitori Dar și unele ape mici și-au păstrat numele din substrat. S-ar putea pune întrebarea: ce valoare și ce semnificație are încercarea de a separa cuvintele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nume slav însemnînd "piatră". De fapt aci s-a găsit o inscripție romană, aflată acum în inventarul Muzeului din Constanța, care ne spune că țăranii din Petra și-au construit o baie, alimentată desigur din pârâul satului. Turcii dobrogeni au botezat practic toate lacurile litorale cu nume ce le caracterizează într-un fel sau altul: Tașaul, de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și biblioteci. A găsit și mai multe la Leipzig, unde Iorga s-a simțit mai bine. Așa cum explica el ulterior: Aici viața era înnăscută, nu făcută." Neguțătorii din Leipzig aveau îndelungate relații comerciale cu România (după numele cărora a fost botezată Strada Lipscani din București). Era altceva decît viața "solemnă și precisă de la Berlin". Iorga a trudit cu înflăcărare în arhive, unde a găsit doar cîteva documente privind istoria României din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Fericit, i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culturi naționale). Mulți italieni și alți călători din Evul Mediu (așa cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se agățau românii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul că mulți țărani români analfabeți își botezau fiii cu nume de împărați romani și fiicele cu numele unor nobile doamne romane. Istoricii unguri au afirmat că, la începutul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulată și că nu au găsit nici un român acolo. "Infiltrarea" românilor în Transilvania a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fundațiile private și subsidiile secrete) foloseau 13.000 de angajați și costau 129 de milioane de dolari, din care cea mai mare parte erau cheltuiți În bătălia pentru mințile și inimile elitei intelectuale din Europa de Vest. „Lupta pentru pace”, cum au botezat-o comuniștii, se dădea pe „frontul” cultural printr-o „Bătălie a Cărții” (remarcați limbajul militarizat tipic leninist). Primele manifestări au avut loc În Franța, Belgia și Italia la Începutul primăverii anului 1950. Autori comuniști marcanți - Elsa Triolet, Louis Aragon - călătoreau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
val de cineaști francezi s-au născut tot din admirație pentru producțiile americane, În special pentru stilul sobru și auster de film noir de la sfârșitul anilor ’40. Exasperați de clișeele tematice și decorul rococo ale predecesorilor, câțiva tineri cineaști francezi - botezați „Noul Val” În 1958, de criticul francez Pierre Billard - și-au propus să reinventeze arta cinematografică În Franța: mai Întâi În teorie, apoi În practică. Partea teoretică, schițată În noua revistă Cahiers du cinéma, se axa pe ideea regizorului ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
navetei cu mijloace de transport inadecvate - sau cu mașinile proaspăt cumpărate, care solicitau și mai mult infrastructura urbană. Dar urâțenia caracteristică arhitecturii urbane din Occident În acești ani nu poate fi atribuită numai presiunii demografice. „Noul Brutalism” (cum l-a botezat criticul de arhitectură Rayner Banham) nu era un accident sau o scăpare. În Germania de Vest, unde multe dintre orașele mari au fost reconstruite cu o lipsă șocantă de imaginație sau viziune, sau la Londra, unde Biroul de Arhitectură al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de stradă În cartierul Strahov pentru a protesta Împotriva Întreruperii curentului electric În cămine, Însă dorința lor de „mai multă lumină” a fost interpretată corect Într-un sens mai larg decât cel strict casnic. „Evenimentele de la Strahov”, cum au fost botezate mai târziu, au fost Înăbușite violent și eficace de poliție, dar ele au Încărcat și mai mult atmosfera momentului, sugerând că statul comunist nu era imun la dispoziția rebelă a studenților din Vest. Novotný, ca și Gomu³ka În Polonia, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prețurilor și salariilor, provocate, după părerea observatorilor, de valute excesiv de rigide și cheltuieli cronic scăzute, din partea guvernelor și cetățenilor deopotrivă. Dar În Europa anilor ’70 modelul convențional nu mai părea valabil. Europa Occidentală se confrunta acum cu un fenomen inedit, botezat neelegant stagflație: inflație a prețurilor și salariilor, concomitent cu o scădere economică. Retrospectiv, efectul e mai puțin surprinzător decât a părut pe moment. Marea migrație europeană a surplusului de forță de muncă din agricultură spre producția industrială urbană se terminase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secolul al XVI-lea, misionarii spanioli se vor servi de cultura vinului pentru a aduce religia creștină, și prin urmare civilizația vinului, în ceea ce va deveni Noua Lume Viticolă. America, pe care călugărul și cartograful german Martin Waldseemüller o va boteza astfel în 1507, după numele navigatorului italian Amerigo Vespucci, este descoperită și cunoscută drept Pământul unde crește vița de vie în stare sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dintre oamenii de pe drakkar, un german pe nume Tyrkir, le povestește camarazilor săi ceea ce el a văzut pe acest pământ până atunci necunoscut: "am făcut o mare descoperire: am descoperit multe vii și struguri!". Leif, numit și Cel Fericit, va boteza prin urmare această terra incognita "Vinland" (cel mai probabil era vorba despre Canada) sau tărâmul vinului, nume sub care va fi cunoscut în literatura scandinavă timp de secole. După descoperirea oficială a Americii de către Cristofor Columb pe 12 octombrie 1492
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
greacă, supranumit El Greco, meșterul sticlar al catedralei din Le Mans. În noaptea care a urmat acestui gest de milostenie, Hristos i s-a arătat lui Martin înveșmântat în jumătatea de mantie oferită sărmanului amărât. Ca urmare, mărinimosul binefăcător s-a botezat în ziua de Paști din anul 334. În anul 361, acesta a înființat o comunitate religioasă în Ligugé, în regiunea Poitiers, care a fost prima mănăstire din Galia centrală. Hirotonit preot de episcopul din Poitiers, viitorul sfânt Hilariu, Martin a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
posed eu în legătură cu Groapa Comună și unicele izvoare. Legionarii, în patria lor, nu au dreptul nici la mormânt. Nimic mai cutremurător, tulburător și dureros ca pășind pe drumul Sfintei Evanghelii a lui Hristos, într-o țară creștină, cu un monarh botezat în legea creștină, Carol al II-lea, și cu un patriarh al bisericii ortodoxe și prim minstru, Miron Cristea, decât reconstituirea celei mai mari crime istorice a timpului nostru, uciderea prin ștrangulare a lui Corneliu Zelea Codreanu, Șeful Legiunii Arhanghelului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ani mulți și grei de temniță (cincisprezece) și vreau să fiu drept în mărturisirile mele. Unii poartă cămașa verde ca o modă, fără trăire, fără faptă. Nu putem merge spre biruință fără faptă, fără jertfă și fără Hristos. Am fost botezat în Hristos și de bună voie am ales drumul Crucii și vreau să mor în Hristos. „Loviți în frunte, cu brațe frânte, cad legionarii lui Iisus”(Cântecul eroilor MoțaMarin). Doamne învrednicește! TERORISM ȘI CRIMĂ Până unde? Până când? Legionarii nu au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nici cuvântul Dumnezeu nu aveai voie să-l rostești. Toate Bisericile aveau agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dans une église. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Îngenunchez în vânt. " " Je m'agenouille dans le vent. " (Epilog/Épilogue) (Stolojan, 1992 : 119). Une image qui réunit le rituel chrétien du baptême et le thème récurrent de la terre est la suivante : " Botează-mă cu pământ. " Leș versions en français șont leș suivantes : " Baptise-moi avec de la terre. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 273) ; " Fais-moi baptême avec de la terre. " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 137) ; " Baptise-moi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre opoziția reală față de lumea în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați și a iubitului inconsistent psihic; formele împotrivirii - bătrânul evreu botezat în închisoare care refuză compromisul (modelul Steinhardt este lesne de recunoscut), bătrâna savantă care ocrotește pe medicul protestatar ce-și părăsește profesiunea pentru a nu face concesii; scriitoarea amatoare, îndrăgită de har, care-și distruge opera scrisă pentru a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]