9,560 matches
-
fi vrut să-l plaseze în continuarea Sfântului Iulian (după cum scrie în 1879 editorului său Georges Charpentier)356. Flaubert însă, se știe, nu urmează deloc vitraliul și dacă mărturisește o sursă, îi face, în același timp, pierdute urmele. Biserica sau catedrala sunt locuri de ospitalitate ale credincioșilor. Vitraliul e situat în ea și oferă o imagine a credinței în imageria ei naivă, credință care brodează, ea însăși, pe marginea unor elemente stilizate și schematizate. Asta înseamnă că Flaubert ca și Iulian
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cotidian și pragmatic. Când Karl cedează pulsiunii scopice, interzisă de către unchiul său, el vede din camera sa orașul New York, o imagine de violență materială, de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale". Această viziune poate avea mai multe sensuri, dar unul dintre ele este că tânărul european Karl, interpretează drept o catedrală vederea unui zgârie nori, tot aș cum el va avea o viziune teologică asupra unui circ. Aceasta înseamnă că aceste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imagine de violență materială, de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale". Această viziune poate avea mai multe sensuri, dar unul dintre ele este că tânărul european Karl, interpretează drept o catedrală vederea unui zgârie nori, tot aș cum el va avea o viziune teologică asupra unui circ. Aceasta înseamnă că aceste imagini - ca atâtea alte imagini americane - sunt înșelătoare, iluzorii și că noi ne găsim într-o lume abandonată de către sacru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
355 Vezi E. H. Langlois, Mémoires sur la peinture sur verre et sur quelques vitraux remarquqbles des églises de Rouen (1823) și scrisoarea către nepoata sa din 25 septembrie 1875. 356 "Doream să plasez în continuare după Sfântul Iulian vitraliul catedralei din Rouen. Era vorba sa colorez planșa care se găsește în cartea lui Langlois, nimic mai mult. Și această ilustrație îmi plăcea tocmai pentru că aceasta nu era o ilustrație, ci un document istoric". Comparând imaginea cu textul, am fi spus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
regim comunist”. Un alt scop al vizitei lui Poggi era să tatoneze pozițiile părții române în problema restabilirii relațiilor diplomatice, întrerupte la 7 iulie 1950. La 10 octombrie 1976, având permisiunea autorităților de a se adresa credincioșilor catolici adunați la catedrala Sfântul Iosif din București, mons. Poggi menționa că „a venit în țară pentru a avea convorbiri cu autoritățile române și pentru a vizita comunitățile catolice” și că „Sanctitatea Sa Papa dorește să aibă un reprezentant permanent în România, așa cum are în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arăt că avem lucruri atât de frumoase. Prietena avea tot timpul ochii în lacrimi. Am fost la Mitropolie, Marianne a început să plângă, iar Barry 11 a spus: "eu n-am văzut atâta lume în biserici, nicăieri!" Când au văzut catedrala, au paralizat! Ce splendori de arhitectură avem. Bineînțeles că i-am dus la Trei Ierarhi, la Cetățuia, la Palatul Culturii, pentru că acestea sunt amintirile mele. Interesant este că nu sunt amintiri conștiente, sunt visele mele. Pentru că, atâția ani, am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de meserie stop. Ordinea circulației este asigurată binișor prin jandarmi însă cel puțin pe străzile principale unde este circulație mai intensă se simte nevoia agenților de circulație specializați stop. 4. Diverse: în ziua de 6 Decemvrie a avut loc sfințirea catedralei "Sf. Ilie" de pe strada Pușchin în prezența D-lui Guvernator Civil al Transnistriei 652 și a tuturor autorităților civile și militare din Odessa stop. În ziua de 7 Decemvrie va avea loc în prezența acelorași notabilități inaugurarea Universității și deschiderea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
298 Schobert, Eugen Ritter von, 243, 244 Schuster, Hermann, 471, 483 Schwartz, Carol, 181 Sdrobici, Constantin, 818, 827 Secară, Gabriel, 740, 741 Secașiu, Claudiu, 7 Sevcenco (parcul), 286, 296 Sfetea, Carol, 479, 516 Sf. Gheorghe (strada), 195, 205 Sf. Ilie (catedrala), 378 Sf. Ilie (strada), 195, 205 Sf. Vineri (strada), 195, 205 Sfântul Ștefan (coroana), 302 Sft. Constantin (strada), 625 Sft. Ioan (strada), 203, 254 Sima, Constantin P., 897 Sima, Horia, 411 Simarof, Pavel, 127 Simedrea, Tit (Teodor), 774, 775 Simion
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Franța. A fost judecat și condamnat în lipsă la moarte de Tribunalul Poporului la 28.02.1946. Caterisit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 29.03.1950. A condus Eparhia Ortodoxă Română din Europa Occidentală (1948-1958), având catedrală Biserica românească din Paris. Reabilitat la 25.09.1990. 1467 Profesorul Gheorghe Alexianu. 1468 Tit (Teodor) Simedrea (1886-1971), prelat ortodox și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
picioruș întors ademenitor de o sechelă poliomielitică sau cu un șold dizlocat congenital sub horbota imperială... Regine cu buză de iepure... molestându-și sânii în rugăciuni satanice... dureros de frumoase... Convulsionarele, trântite cu poalele sutanelor în cap pe pardoseala marilor catedrale, suculente și delicioase în fond... Pietrele prețioase? În ceea ce mă privește prefer topazul fiindcă se asortează cu extazul! E în el moliciunea atingerii miezului de rai. Rubinul incită la nebunii luxuriante, în căzi de marmoră, la cheremul spumei șampaniilor aurii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
școlile monastice au căzut în desuetudine, fără a dispărea însă, în schimb școlile-catedrale, care până atunci erau modeste, aproape inexistente, s-au înmulțit"196. Universitățile sunt instituțiile începutului de modernitate care s-au bazat pe aceste școli care funcționau pe lângă catedrale și unde se predau artele liberale și religia. Nivelul de pregătire era unul înalt, mijlocit de personal didactic bine pregătit și zelos. Încă nu putem discuta despre caracterul laic al instituției pentru că aceasta era în întregime dependentă de Biserică. Mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de cler, exista și o năzuință a laicilor de a ,,demonstra că erau participanți activi în Trupul lui Cristos care era Biserica"200; dezvoltarea industriei a dus la apariția orașelor mari; universitățile au fost înființate mai întâi ca ,,școli de pe lângă catedrale"201 care erau parte a unui ansamblu de instituții clericale; Italia, ca spațiu al unor activități economice intense, dezvoltă propriile asemenea școli, fapt produs încă din secolul al XI-lea; modelele după care se inspiră Europa în crearea acestor școli
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care erau parte a unui ansamblu de instituții clericale; Italia, ca spațiu al unor activități economice intense, dezvoltă propriile asemenea școli, fapt produs încă din secolul al XI-lea; modelele după care se inspiră Europa în crearea acestor școli de pe lângă catedrale erau cele ale lumii musulmane, în special Marea Școală Al-Azhar din Cairo 202; primele instituții de învățământ creștin se aflau sub controlul total bisericesc; universitățile și-au menținut de-a lungul timpului caracterul laic, chiar și atunci când papii erau cei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Articolul 1 Se aprobă un ajutor financiar de 300 milioane lei, ca o contribuție din partea statului pentru completarea fondurilor proprii Parohiei Ortodoxe Timișoara III din cadrul Mitropoliei Timișoarei și Caransebesului necesare construirii Catedralei Ortodoxe cu hramul "Ștefan cel Mare și Sfânt", în cinstirea martirilor Revoluției din decembrie 1989 în municipiul Timișoara. Articolul 2 Fondurile care fac obiectul art. 1 se aprobă din rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte
HOTĂRÎRE Nr. 839 din 25 noiembrie 1994 cu privire la acordarea unui ajutor din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Ştefan cel Mare şi Sfânt", în cinstirea martirilor Revoluţiei din decembrie 1989 în municipiul Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111461_a_112790]
-
Articolul 1 Se aloca de la bugetul de stat pe anul 1994 suma de 200 milioane lei pentru întregirea fondurilor proprii necesare construirii Catedralei Episcopale a "Învierii" din Oradea, din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române. Articolul 2 Fondurile prevăzute la art. 1 se aloca prin Secretariatul de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce
HOTĂRÎRE Nr. 933 din 22 decembrie 1994 cu privire la alocarea unui ajutor de la bugetul de stat pe anul 1994 pentru construirea Catedralei Episcopale a "Invierii" din Oradea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111551_a_112880]
-
Articolul 1 Se acorda o contribuție de la bugetul de stat pe anul 1994 de 140 milioane lei pentru completarea fondurilor proprii necesare construirii Catedralei Episcopale din Caransebes. Articolul 2 Fondurile prevăzute la art. 1 se aloca prin Secretariatul de Stat pentru Culte din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri în
HOTĂRÎRE Nr. 932 din 22 decembrie 1994 cu privire la contribuţia de la bugetul de stat pe anul 1994 ce se acordă pentru construirea Catedralei Episcopale din Caransebes. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111550_a_112879]
-
ca sprijin financiar de la bugetul de stat pe anul 1994, pentru construirea unor instituții și lăcașuri de cult în cadrul Eparhiei Albă Iulia, după cum urmează: a) pentru construirea Capelei Seminarului Bisericii Ortodoxe Române Albă Iulia 200 milioane lei; ... b) pentru construirea Catedralei Bisericii Ortodoxe Române din municipiul Blaj 100 milioane lei; ... c) pentru construirea Catedralei Bisericii Ortodoxe Române "Platoul Românilor" Albă Iulia 100 milioane lei. ... Articolul 2 Fondurile prevăzute la art. 1 se aloca prin Secretariatul de Stat pentru Culte din Fondul
HOTĂRÎRE Nr. 931 din 22 decembrie 1994 privind acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat pe anul 1994 pentru construirea de noi lacasuri de cult în judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111549_a_112878]
-
instituții și lăcașuri de cult în cadrul Eparhiei Albă Iulia, după cum urmează: a) pentru construirea Capelei Seminarului Bisericii Ortodoxe Române Albă Iulia 200 milioane lei; ... b) pentru construirea Catedralei Bisericii Ortodoxe Române din municipiul Blaj 100 milioane lei; ... c) pentru construirea Catedralei Bisericii Ortodoxe Române "Platoul Românilor" Albă Iulia 100 milioane lei. ... Articolul 2 Fondurile prevăzute la art. 1 se aloca prin Secretariatul de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările
HOTĂRÎRE Nr. 931 din 22 decembrie 1994 privind acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat pe anul 1994 pentru construirea de noi lacasuri de cult în judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111549_a_112878]
-
Articolul 1 Se acordă un sprijin financiar de 150 milioane lei, ca o contribuție din partea statului pentru completarea fondurilor proprii necesare construirii Catedralei Ortodoxe cu hramul "Înălțarea Domnului" din municipiul Bacău, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. Articolul 2 Fondurile ce fac obiectul art. 1 se aloca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, beneficiarul fiind
HOTĂRÎRE Nr. 944 din 22 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Inaltarea Domnului" din municipiul Bacau, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111562_a_112891]
-
Ortodoxe cu hramul "Înălțarea Domnului" din municipiul Bacău, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. Articolul 2 Fondurile ce fac obiectul art. 1 se aloca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, beneficiarul fiind Catedrală Ortodoxă cu hramul "Înălțarea Domnului" din cadrul Episcopiei Românului și Husilor. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezenței hotărâri în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte și în bugetul de stat pe anul 1994. Articolul 4
HOTĂRÎRE Nr. 944 din 22 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Inaltarea Domnului" din municipiul Bacau, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111562_a_112891]
-
telefon? din politețe? ca s-o protejeze pe Adriana de un posibil flagrant?), langoarea, loisir-ul, Lyonul cel din amintiri. Până când apare jurnalul lui Niki (fratele mai tânăr al lui Stere). Într-o secundă, tot edificiul s-a spulberat, în locul catedralei gotice a rămas o baracă din carton. Totul era... un studiu de caz! Niki (tipul învingătorului, experimentat cu femeile, care plănuiește o carieră de succes ca regizor) o cunoaște pe Adriana și ar putea să-și avertizeze fratele că s-
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
alte povestiri din 1983), acest component de rang secund al Cercului Literar de la Sibiu își ia, în posteritate, o strălucită revanșă. Odată scoase din sertarul cu manuscrise și integrate circuitului editorial, Adio, Europa!, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Lupul și Catedrala (plus corespondența strânsă în Traversarea Cortinei și alte volume) au făcut din Ion D. Sîrbu o figură de prim-plan a generației sale chinuite și umilite de Istorie. Dacă despre alți autori postbelici se vorbește rar sau se tace, așa
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
de peste tot. Întraga sa viață încercase să nu se atașeze de nimic. Până și căsătoria îi fusese o grea povară. În Confesiunile unui opioman englez, autorul amintește, ( ca de un simbol al hătărârii nestrămutate de a fugi), de vizitată la catedrala Sf. Paul din Londra. Descriind monumentul într-o notă la subsolul paginii, nu pomenește nimic de bazilica san Pietro de la Roma, opera lui Bramante, Michelangelo, Bernini, unde există o asemenea galerie acustică, anterioară, desigur, celei londoneze. Ciudat. Să nu fi
Galeria șoaptelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13713_a_15038]
-
atunci, Europa nu era decît un conglomerat ce se zbătea convulsiv să iasă dintr-un fel de magmă istorică - barbari, constituiri de mici state ce dispăreau după cîteva decenii. Spre sfîrșitul mileniului I apare proiectul... Știți cît a durat construcția catedralei Notre Dame de Paris? Cîteva secole... Trei secole și ceva. La fel Domul din Milano, Catedrala din Nürnberg. Iau catedrala ca exemplu pentru că e cea mai vizibilă și emblematic cea mai eficace și solemnă formă pentru a situa prin ea
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
de magmă istorică - barbari, constituiri de mici state ce dispăreau după cîteva decenii. Spre sfîrșitul mileniului I apare proiectul... Știți cît a durat construcția catedralei Notre Dame de Paris? Cîteva secole... Trei secole și ceva. La fel Domul din Milano, Catedrala din Nürnberg. Iau catedrala ca exemplu pentru că e cea mai vizibilă și emblematic cea mai eficace și solemnă formă pentru a situa prin ea intrarea Europei într-un proiect. Cînd intru într-un proiect înseamnă că sînt deja acolo unde
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]