7,041 matches
-
interesant de studiat această obsesie în sensul unei privări de libertate care-și găsește în Ficțiune și în imaginea Tatălui-Autor posibila defulare ; lucrul este valabil și pentru Hotel de lux). însă această ”inedită” idee de scenariu, bună poate pentru un cenaclu sau un film de anul I la ATF, scufundă orice lungmetraj La fel de interesant e să vedem spre ce scriitori consacrați s-au îndreptat tinerii cineaști români după 89, când exista, nu-i așa, libertatea de opinie/opțiune : spre Fănuș Neagu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care veneau ori de ori aveau vreo lecție mai dificilă, să-l consulte și să-i ajute. Adeseori, aici, se adunau prietenii intimi pentru a face lecturi din poeții de seamă sau se antrenau discuții științifice că într-un adevărat cenaclu literar-științific. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă iniția organizarea de colective folclorice de elită, care strângeau fonduri pentru bibliotecă școlară sau pentru excursiile din vară a liceului.” înscris la Scoala Politehnica din București, secția Electromecanica, în 1924, isi satisface stagiul militar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pentru a le îmblânzi, recurgea la numele de domnișoară, Ec. Bălăcioiu, mult mai puțin sonor decât acela de soție, sau chiar se ascundea sub o altă identitate: M-me Line Cristian, D-na Ioana Christesco, Ioana Catherine. Pe când participa la ședințele cenaclului „Sburătorul“, bu letinele din Viața literară îi semnalau prezența sub numele T[iti] Lovinescu; de altfel, în Agendele lui E. Lovinescu este pomenită numai cu acest apelativ familiar, Titi. O altă variantă onomastică este cea pe care o folosea pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Wilson, la numărul 13. Monica Lovinescu, în vârstă de 11 ani la momentul acela, va fi încurajată de mama ei să păstreze o relație foarte strânsă cu E. Lovinescu; îl va vizita aproape zilnic, va fi prezentă cu lecturi la cenaclul „Sburătorul“ - prima dată, la numai 13 ani: „Duminică, 10 mai [1936], Monica, mare succes, comp[oziția] Mama“ (E. Lovinescu, Agendele literare „Sburătorul“, vol. IV, p. 245) -, îl va însoți la restaurante, la cinematografe și la plimbări. După prima ofertă de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
3 noiembrie 1943 în apartamentul din bulevardul Elisabeta și, pe 2 iulie 1946, ședințele cercului literar „Sburătorul“ s-au reluat, cu Monica Lovinescu desemnată secretar general. După plecarea fiicei în exil, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a mai ținut câteva întâlniri de cenaclu, dar tăvălugul evenimentelor politice a obligat-o să le pună definitiv capăt în decembrie 1947. Bursa de doctorat la Paris, promisă de profesorul Basil Munteanu încă din 1945, s-a materializat pentru Monica Lovinescu abia în 1947. Dat fiind climatul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se întoarcă la expirarea celor 2 ani prevăzuți. Întrerupându-și studiile, MONIQUE LOVINESCU a intrat ca funcționară la postul de radio Paris, emisiunile pentru România, și alături de soțul său - scriitorul Eugen JERUNCA [Virgil Ierunca] -, fugar și el, au întemeiat un cenaclu literar unde erau audiate atât producțiile originale ale românilor aflați peste hotare, cât și ale altor protogoniști (sic!) ai cerințelor supra realiste. Este notoriu faptul că sub egida acestor întruniri cu carac ter literar MONIQUE LOVINESCU și soțul său, ală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
așa încât mareșalul Antonescu, în calitate de „conducător al statului“, declarase război URSS-ului toc mai din cauza acestor anexiuni). 15 iulie 1946 - Noua Lege electorală, conform căreia Regele pierdea dreptul de a dizolva Parlamentul. 27 octombrie 1946 - Ultima atestare cunoscută oficial a ședințelor cenaclului literar „Sburătorul“. 19 noiembrie 1946 - Alegeri parlamentare care de fapt au fost câștigate de PNȚ (cu 70% din voturi), dar au fost grosolan fraudate de guvern, în favoarea Blocului Partidelor Democratice (coaliția comunistă). Ianuarie 1947 - Foametea ucide oameni, mai ales în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o sumă din care se putea mânca, modest, timp de o săptămână. 8 septembrie 1947 - Plecarea în exil a Monicăi Lovinescu. Septembrie-octombrie 1947 - Epurări masive în rândul intelectuali lor cu funcții publice. 19 octombrie 1947 - Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu decide reluarea ședințelor cenaclului literar „Sburătorul“; sub presiunea evenimentelor politice, tot ea le va suspenda definitiv, la sfârșitul anului. 29 octombrie-11 noiembrie 1947 - Procesul Iuliu Maniu. 31 octombrie-7 noiembrie 1947 - Se serbează cu mare fast 30 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917. Asemenea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gândesc să mă duc pentru provizii la Slatina. Mă tem că nu am să mai pot ține urna după dorința tatălui tău la Crematoriu; și editura Cioflec are mari pretenții pentru publicarea cărților tatei. Azi, nefiind publicat în jurnale că cenaclul va începe dumi neca viitoare, a venit multă lume. Poeții noștri sunt tot mai mulți, răsar talente noui. Seara, în pofida greutăților, citesc din Baudelaire; în ultimele zile numai despre el am discutat. Vezi deci că nu pierd din interesul literar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
obosită, scriu repede salutul meu jurnalier, azi duminical. Sunt îngândurată, am o săptămână grea; de plătit marți 3 500 de lei la Banca de Scont și la școală nu e niciun ban. Azi am vorbit de tine cu toată lumea; după cenaclu, aceeași întrebare: „Vești de la Monica?“ - și răspunsul greu și trist: „Nimic“. Mărturisesc că de vreo săptămână nu-s bună de nimic; nu știu cum să mă împart în tumultul ocupațiilor care mă împie dică să am lecții după masă. Și fără ele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aceeași cameră G. Ibrăileanu. I. ștefănescu Românu a trăit între anii 1831 1909 (nu între 1828-1907) . Ce mai faceți, în afară de munca imensă pe care o depuneți la revistă? Prietenul V. Florea mi-a dat nr. pe decembrie 1976 al Ateneului - cenaclu (suplimentul revistei) . Foarte interesant. Eu lucrez la ultima secvență din serialul Ibrăileanu. Cred că v-ați săturat de el. Cu multă stimă și mulțumiri. N. Gr. Stețcu </citation> (21) (22) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”21 aprilie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
probabil, fără cusururi prea mari, emisiunile numitului centru nu necesitaseră decât „...două intervenții la materialele prezentate”. Prima, o făcuse la emisiunea din 1 noiembrie 1963 când, pur și simplu, slujbașul partidului nu a aprobat „...a se transmite două lucrări din Cenaclul Alexandru Vlahuță din BÎrlad, a tovarășilor I.C. Negru și C. Clisu”. Cei doi „suspecți”, greșiseră astfel: „Prima (poezie, compl.ns.) intitulată <<Lumini peste o amintire veche>> de I.C. Negru Întrucît este foarte greoaie și neînțeleasă iar a doua <<De toamnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5 emisă de Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte grav (În opinia sa Îngustă impusă de acele vremuri) și anume „cutezanța” membrilor Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță” de a scoate o revistă fără aprobarea sa. Iată marea descoperire a hingherului presei și tipăriturilor ce apăreau sau erau În curs de apariție În județul Vaslui: „Vă Înaintăm, alăturat, un exemplar din revista (...) nr.2/1970
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Alexandru Vlahuță” de a scoate o revistă fără aprobarea sa. Iată marea descoperire a hingherului presei și tipăriturilor ce apăreau sau erau În curs de apariție În județul Vaslui: „Vă Înaintăm, alăturat, un exemplar din revista (...) nr.2/1970 a Cenaclului literar (...) din municipiul BÎrlad. Apariția acesteia fără aprobările necesare, a fost depistată de noi În cadrul deplasării efectuate la BÎrlad În zilele de 20 și 21 februarie 1971 și semnalată la DGPT prin convorbirea telefonică din ziua de 24 februarie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
24 februarie a.c. (s-a vorbit cu tov. instructor Tăslăuanu Gh.). Menționăm că nr.1 al acestei așa zise reviste a apărut În cursul anului 1970, dactilografiat, sub 100 exemplare, considerată și prezentată ca o culegere pentru uzul intern al cenaclului”. Dacă la acest număr tov. Ion Andrei nu se supărase deoarece nu apăruse În chioșcurile de difuzare a presei unde, doamne ferește, ar fi intrat În mâinile cinstitelor și revoluționarelor mâini muncitorești și niscaiva versuri parșive și subversive care le-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
citate a apărut În condiții deosebite față de primul: copertă tipărită, fără să poarte mențiune de revistă; coperta interioară multiplicată la reprograf (un fel de copiator al timpurilor noastre, n.n.) cuprinzînd toate caracteristicile unei publicații periodice (Casa de cultură a sindicatelor, Cenaclul literar Alexandru Vlahuță BÎrlad, Coordonate bîrlădene, revistă literară nr.2/ 1970) iar pe verso acesteia: colegiul de redacție, redacția, redactor șef, coperta, ilustrația, grafica. Conținutul revistei, de asemenea reprografiat la Atelierul de reprografiere al BDT al Uzinei de autocamioane Brașov
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prima instituție condusă de directorul M. Diaconu (acum de cunoscutul animator cultural și sportiv Lucian Onciu) se adresase pe 31 august 1968 cerberilor de la DGPT pentru a-i aproba tipărirea „...volumului de versuri și proză cu creații ale membrilor cenaclurilor literare, intitulat <<Pămînt iubit>>, precum și piesa de teatru <<S-ar fi putut Întîmpla>> de George Stoian”. Cu multă morgă, directorul adăugase: „Răspundem de calitatea și conținutul ideologic (subl.ns.) al lucrărilor Înaintate”. Pus pe fapte bune, dar și având Încredere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unor decizii operative, semnalarea lor la organul de Îndrumare În vederea rezolvării lor corespunzătoare. Acestea se refereau la o serie de producții de poezie și proză cu conținut evazionist (sic!, n.n.), dominat de viziuni cenușii prezente, de cele mai multe ori, În culegerile cenaclurilor literare și, mai frecvent, În revistele școlare”. Cenzorul dăduse ca exemple poezia „Clepsidră” ce ar fi trebuit să apară În revista „Aripi tinere” a Liceului nr.1 Bârlad și povestirea „Raid de studiu” despre care spusese că „...are caracter mistic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lume la 25 septembrie 1968, în Iași, Cătălin Anuța și-a făcut toată pregătirea școlară în orașul natal. După studii elementare și gimnaziale, a urmat cursurile Liceului Emil Racoviță și Mihai Eminescu Iași, timp în care a fost membru al Cenaclului Junimea de la Casa Pogor. În 1986 a debutat cu versuri în suplimentul literar artistic al Scânteii tineretului. A luat Premiul național de debut pentru anul 1986. A urmat cursurile Facultății de Ziaristică pe care nu a terminat-o. A colaborat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pentru a cunoaște pe viitorii atașați culturali, între patru ochi ministrul precizându-mi că trebuie să plece la post "în maximum două săptămâni", nemaifiind nevoie decât de o sumară pregătire, candidații fiind pregătiți "prin meserie". Pe mulți îi știam de la cenacluri, întruniri, din cărțile lor. M-am purtat cu ei ca un tată, dându-le câteva sfaturi de bun simț și anticipând avalanșa de necazuri ce avea să urmeze. Cunoșteam câte ceva din viața de scriitor, grea, plină de privațiuni, de ciocniri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s-a acceptat promovarea valorilor. Oamenii de știință, artă, cercetătorii reușeau să se afirme iar poeții scriitorii, oamenii de artă izbuteau să publice texte obiective Înscriind doar În prefață cuvinte complezente pentru partid și conducător. Slăbise rigoarea ideologică În cenzurarea cenaclurilor și cercurilor artistice, a colectivelor literare sau de pe lângă unele institute de istorie, lingvistică, sociologie. Au fost Înlăturate manualele școlare În care era falsificată istoria românilor, s-a publicat lucrarea lui Valev cu teza cominternistă de dezintegrare a statului român, a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să se recunoască identitatea „limbii române și moldovenești”. În 27 august 1989 ziua Marii Adunări Naționale s-a proclamat statalitatea limbii moldovenești și revenirea la grafia latină. S-a constituit Frontul Popular din Moldova sprijinit de formațiunile neguvernamentale „Acțiunea Verde”, Cenaclul „Al. Mateevici”, „Liga Democrată a Studenților”, „Asociația Istoricilor”, Societatea „Moldova” din Moscova. Din Basarabia soseau oaspeți să participe la reuniunile noastre. Încă la 10 mai 1988 are loc la Casa Universitarilor din București o Întâlnire cu poetul Grigore Vieru de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
create de apropierea Încheierii Tratatului cu Rusia - problema Pactului RibbentropMolotov și a consecințelor sale, a Tezaurului - și a stării de fapt În acest moment din Republica Moldova. Congresul a prilejuit și desfășurarea unui impresionant spectacol de muzică și poezie - cu participarea Cenaclurilor “Totuși iubirea”, ‘Flacăra”, a distinsului artist Tudor Gheorghe, a interpreților Tatiana Stepa, Andrei Păunescu, a Grupului “Melos din Chișinău (Maria și Luminița Stoianov și Ioana Durda), cu vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ducem. Regizorii Pița și Veroiu căpătau recunoaștere internațională. Breban, Buzura, Nichita, Sorescu erau romancierii și poeții familiari nouă. Acțiunile UTC au fost o vreme (’69-’71) mai mult decât plăcute: discoteca de sâmbătă, excursii cu chitariști și „maguri”, reviste și cenacluri. Acea lume părea să fie a noastră, să poată deveni a noastră. Citeam „les poets maudits”, filosofie existențialistă, romane cu premiul Goncourt. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei latino-americane. Ne distanțam de cultura sumară și improvizată a generației părintești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de protest și aspirație era perfect coerent și cu lumea de stânga a Apusului și cu mânia noastră pe pseudovalorile selecției de tip comunist. Nu-mi era de loc jenă să fiu secretară UTC în acea lume. Coordonam revista liceului, cenaclul, chiulurile cu direcția cinema, concert sau pădure. În cea din urmă ne adunam ca să cântăm cu Rolling Stones, să fumăm, să inventăm poezii și texte muzicale protestatare și eventual să râdem crunt de directoarea liceului care ne confisca periodic insignele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]