7,540 matches
-
măsuri: 1) - Scrisorile simple și cărțile poștale, expediate de către evreii din detașamentul respectiv, vor fi adunate zilnic la comanda detașamentului. De aci, corespondența expediată de evrei, va fi împachetată și predată în bloc, cu borderou în dublu exemplar, Biroului de Cenzură din Capitala Județului respectiv. Când distanța va permite, predarea se va efectua prin curier. În caz contrar, pachetul cu corespondență, va fi încredințat oficiului poștal cel mai apropiat pentru a fi predat Biroului de Cenzură Județean. 2) - Corespondența adresată evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în dublu exemplar, Biroului de Cenzură din Capitala Județului respectiv. Când distanța va permite, predarea se va efectua prin curier. În caz contrar, pachetul cu corespondență, va fi încredințat oficiului poștal cel mai apropiat pentru a fi predat Biroului de Cenzură Județean. 2) - Corespondența adresată evreilor din detașamentele exterioare, va fi primită în bloc și cu borderou dela Biroul de cenzură județean, de către detașamentul de lucru respectiv, care va efectua distribuția destinatarilor. 3) - Detașamentele exterioare de muncă vor pune în vedere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În caz contrar, pachetul cu corespondență, va fi încredințat oficiului poștal cel mai apropiat pentru a fi predat Biroului de Cenzură Județean. 2) - Corespondența adresată evreilor din detașamentele exterioare, va fi primită în bloc și cu borderou dela Biroul de cenzură județean, de către detașamentul de lucru respectiv, care va efectua distribuția destinatarilor. 3) - Detașamentele exterioare de muncă vor pune în vedere evreilor că se interzice cu desăvârșire trimiterea sau primirea de scrisori, bani sau colete pe orice altă cale decât prin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
6 în 6 luni, câte 15 zile (acest concediu nu este un drept ci o recompensă). Niciun evreu nu poate fi readus sau schimbat din detașament fără aprobarea M.St.Major. e) Corespondența și trimiterile de bani, pachete, sunt supuse cenzurii și dispozițiunilor în vigoare. Sumele de bani li se vor trimite numai prin poștă și până la plafonul de 3000 lei lunar; f) Sancțiunile ce se aplică evreilor sunt cele prevăzute în Instrucțiunile Generale Nr. 55.500/942, 98.500 și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a poetului. După o lungă absență de pe scena literară românească, F. revine cu volumul Viață de probă (1998), care alătură poeme inedite din perioada de exil unor piese vechi, preluate din Stare de asediu și readuse la forma de dinaintea intervenției cenzurii. Patetic sau lucid, grav sau ironic, poetul sondează de fiecare dată „drama mediocră” a individului marginalizat într-un regim totalitar sau într-un spațiu de adopție nu întotdeauna primitor, iar conștiința derizoriului este dublată de aceea a inevitabilei curgeri a
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
și o construcție suplă, cu ușurință de alăturat, prin caracteristici și construcție tehnică, prozei optzeciste. Se întrețes aici temele și motivele predilecte ale acestei promoții de scriitori: repartiția la țară, odiseea contactelor cu mediul redacțional, restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext. Deși în prim-plan autorul plasează o tristă și aparent banală poveste de dragoste, aceasta va
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
această cronică a lumii care petrece, bagă intrigi, trădează, combină, face carieră și se destramă, este supusă de narator unei critici directe, vădit partizane. El renunță la stilul obiectiv, mult mai potrivit, de până acum și, ca să liniștească, probabil, suspiciunile cenzurii, condamnă propagandistic o clasă socială care dăduse, totuși, mari personalități. Valoarea estetică a romanului scade considerabil în asemenea momente. „Mă plictisesc de moarte! - strigă Ghighi Duca - Nimic de făcut. Whisky și pe urmă cavoul familiei.” „Căderea neamurilor” este ilustrată, între
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
desculț de Paul Anghel (1978), O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (1998). Pisica ruptă, carte de debut literar, apărută în 1997, nu este un roman în sensul tradițional al termenului. Este o suită de amintiri colerice din trecutul ceaușist al cenzurii și presiunilor de tot felul. Coborât din Iași să cucerească Bucureștii („așa cum ai jurat, Rastignac, să posezi Bucureștii, când ai ieșit lunecând prin scuipații Gării de Nord”), personajul dă „cinci examene de admitere în școala aceea unde se împart diplome și doctorate
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
stacojie cât steagul Partidului, călușul meu plin de muci, iar eu să urlu de fericire că mai pot respira pe-o singură nară”. Toată cartea este un strigăt de suferință după „anii furați”, după jocul interminabil de-a compromisurile cu cenzura, cu Dulea, Suzana Gâdea și armata de gudurăi, cu „vizionări” și „comisii ideologice”. „A venit ceasul să rup pisica”, exclamă personajul când i se cenzurează filmul Croaziera. „Marele Timp al ruperii Marii Pisici”, exclamă el când este lăsat să concureze
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
partid de guvernământ, cât și partid de opoziție, în alternanță cu Partidul Liberal. Este și perioada în care D. atrage în paginile sale cele mai importante contribuții literare și culturale. În 1938, D. și „Viitorul” intră sub regimul sever al cenzurii, continuând să apară, dar fără indicația că sunt organe de partid. Deși D. reflecta la început ascensiunea ideologiei poporaniste a Partidului Național Țărănesc, atât pe plan socio-politic și economic, cât și pe cel cultural, doctrina partidului încearcă să găsească o
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
crezi. N-ai fost acolo, deci nu știi. Numai cei care au trecut prin ce-au trecut pot să vorbească, iar ei nu pot să vorbească, au uitat, tac. Despre Pitești se tace.” Ostinato încearcă încă să respecte „regulile jocului” cenzurii oficiale, ilustrând, în același timp, căutările artistice ale scriitorului aflat la început de drum. Astfel, G. pune la încercare întreaga recuzită de procedee tehnice ale romanului modernist, de la amestecul dialogului cu monologul interior și excursul eseistic la savantul montaj între
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
continuu, pe fundalul căreia se construiesc temele minore și variațiunile; pentru G., el reprezintă gesturile, exasperant aceleași, precum și atitudinile comportamentale stereotipe ale vieții de deținut. În Gherla autocenzura - constantă psihologică a scriitorului român postbelic, mai activă și mai perfidă decât cenzura oficială - cedează definitiv locul relatării deschise, autobiografice și aproape documentaristice a experienței închisorii politice, pe fondul căreia societatea comunistă se conturează în tonuri alb-negre, ca o radiografie a ororii. Autorul se dovedește un „excepțional poet al cruzimii” (I. Negoițescu), un
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ales pe piața anglo-saxonă de idei, mi se pare spinos. Se știe că Michel Houellebecq a fost dat În judecată pentru ofensă adusă musulmanilor și credinței islamice, acuzația fiind urmată, cum era și firesc, de corul celor care denunță reînființarea cenzurii și-l sfătuiește pe romancier să emigreze (una dintre voci fiind aceea a unui nume de succes al romanului negru și SF francez, Maurice Dantec, el Însuși emigrat În Canada). Mă gîndesc apoi că Baudelaire și Flaubert au fost chemați
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
exclamă cool! Sleuth este un film hiperconștient de loviturile de teatru pe care le dă de-a lungul unui traseu de sens calculat În cele mai subtile detalii. De aceea Sleuth este un metafilm, afirmă naratorul, dimensiune definită ca o cenzură bolnăvicioasă, une gangrène qui pousse dans les neurones et qui parasite l’image, qui empêche la vraie concentration parce que l’esprit s’en va loin ailleurs, n’importe où du moment qu’il a demarré de l’intérieur. Roman
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de tip impulsiv, respectiv de tip borderline. Prima corespunde următoarelor criterii: - labilitate afectivă cu paroxisme disforice și agresive imposibil de controlat; - tendință marcată spre acțiuni imprevizibile și violență, cu ignorarea consecințelor care se manifestă cu intensitate mărită în condiții de cenzură sau coercitive; - dificultăți în inițierea și continuarea unor acțiuni a căror împlinire nu produce satisfacții imediate. Subvarianta de tip borderline implică: - dificultăți de autopercepție și instabilitatea imaginii de sine, a scopurilor și valorilor personale, inclusiv în planul sexualității; - senzația cronică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator de film, disident singuratic, C. este și un bun critic de artă. În 1976, în ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un portret al Americii, pe care cenzura îl aprobă, crezând că e vorba de un comentariu de strictă specialitate. În 1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea Americii Latine moderne și contemporane. Albumul America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală oferă o selecție din
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
antropologia istorică, corelată cu filosofia politică și cu filosofia culturii. În 1992 și 1993, îi apar la Editura Dacia patru volume ale unei culegeri de texte unice în cultura română-Dreptul la memorie, lucrare pregătită încă din 1974 și respinsă de cenzură. C. o concepe ca pe un dicționar-sinteză al identității românești. Volumul întâi este dedicat rădăcinilor, temeliilor spiritualității naționale: limba și miturile; al doilea trece în revistă instituțiile de cultură, constituind în același timp și o mărturie a vocației europene a
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
1947, lui C. îi apare la Editura Cultura Națională romanul Blocada, prima parte dintr-o trilogie epică, Simfonia dobrogeană, pe care piesa La Farmecul nopții, ca și nuvelistica debutului o anticipează. Cartea este retrasă curând din librării și interzisă de cenzura comunistă, în urma unor atacuri „marxizante” - cum le numește autorul ei - ale lui B. Elvin și Al. I. Ștefănescu. Arestat de câteva ori și eliberat din „lipsă de probe”, C. este obligat să se întrețină, între 1948 și 1959, din expediente
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
în revista „Luceafărul”, beneficiind de prezentarea elogioasă a poetului Cezar Ivănescu, care îl așază, tematic și stilistic, în descedența lui Céline. În 1991 i se tipărește romanul intitulat Gheață la mal, care nu a putut să apară mai devreme din cauza cenzurii. Urmează, în 1995, Strigătul umbrei, distins cu Premiul „Liviu Rebreanu” al Băncii Internaționale a Religiilor. Primul roman al lui C. este o reflecție asupra condiției umane într-o lume fără orizont, sufocată în sine. Iubirea își pierde funcția compensatoare, iar
CIOCALTEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul 1947 cu Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul de versuri Steaua Păstorului (rămas în manuscris, din cauza cenzurii proletcultiste) și în 1995 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere de Mateiu I. Caragiale. Volumele de versuri, începând cu Cerc deschis (1968), de o evidentă unitate stilistică, aparțin, fără îndoială, unui romantic întârziat, integrat într-un climat de resemnată
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
este puternic numai pentru că a fost întărit de atragerea atenției de către părinte, el va dispărea când această consecință nu va mai fi întrevăzută de copil. Altă tehnică propusă de Skinner este aceea de a determina comportamentul incompatibil, nu prin inducerea cenzurii sau a vinii, ci prin întărire pozitivă. Folosim adesea această metodă atunci când controlăm tendința de manifestare emoțională întărind comportamentul stoic. Este ceva diferit de pedepsirea comportamentului emoțional. Întărirea pozitivă directă este preferabilă fiindcă pare a avea mai puține efecte secundare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima ediție fiind amputată de cenzura epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Viața românească” (1948-1952, redactor-șef în 1958-1961, redactor-șef adjunct în 1961-1972), redactor-șef al „Gazetei literare” (1956-1958), conferențiar la Catedra de literatură română a Universității bucureștene (1948-1956), în paralel cu diferite funcții politice importante în aparatul de partid, al cenzurii și ideologiei oficiale. A mai colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1967, 1976), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1967) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973, 1980). De la primele sale „încercări
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
1970). Acțiunea prozei lui A. este plasată în două zone predilecte: satul de munte al copilăriei, văzut ca un inepuizabil rezervor de energii umane, dirijate de o străveche și, deci, verificată tradiție, și orașul de câmpie al maturității, în care cenzura morală este, de cele mai multe ori, suspendată și unde, prin urmare, orice este posibil. Când nu sunt lichele de rând, personajele par dintr-o bucată, de neclintit în decizii, nu lipsite însă de lirism și, câteodată, de ironie. A. știe să
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
Iași imediat ce a fost încheiat (fiind o scriere gândită spre a fi publicată imediat), îi era limpede lui Cantemir că Istoria ieroglifică nu are cum să fie tipărită, deci nu avea cum să ajungă la prea mulți cititori. Deși oficial cenzura tipografiilor s-a instituit abia aproape de jumătatea veacului al XVIII-lea, prin "porunca" dată de Mihai Racoviță la 1741, singurele tipografii acceptate find cele eparhiale 12, în fapt, controlul deplin al bisericii și al cancelariei domnești asupra tipăriturilor nu era
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]