7,090 matches
-
locul și-I dau slavă Domnului Iisus. Părintele David ne citește Sfânta Evanghelie potrivită cu Înmulțirea pâinilor și a peștelui. Privesc apa cu ochii sufletului și-L văd pe Domnul umblând pe apă ca pe uscat. Văd pe Domnul cum ceartă valurile și oprește furtuna. Oprește valurile furtunoase ale vieții noastre ca să putem Înainta spre El. E greu, viața e mereu o luptă, trebuie să trecem marea vieții cu toate obstacolele ei. Să avem curajul s-o Înfruntăm că la capătul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
din viața mea De ce-i plină lumea oare De ură și răzbunare? Câte lumea a-nvățat Dar mai rău s-a tulburat! Învățăm cum să trăim Sufletul ni-l omorâm! Și nimic mai bun nu-i dăm: Toată ziua ne certăm Pe Iisus Îl Întristăm. El ne dă pace s-avem Dar noi nu știm să-L vedem Ne dă Pacea Cerului Și roua pământului: Ne spune cum să fim Pe străini cum să-i primim, Pe copii să-i educăm
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pe gânduri să nu mai stați, În genunchi să vă rugați Ca să nu fim Înecați! Întoarce-te omule Sfârșitul se apropie! Domnul multe ne-a promis ... Dar mai multe ne-a trimis Ca dacă n-am ascultat, Fulgerele ne-au certat Că-ci În zilele din urmă Va fi foamete și ciumă Oameni răi, pizmă și ură Și n-auzi o vorbă bună Crime, omoruri și Întâmplări Boli fără vindecări Și zilele se scurtează Nimeni nu mai lăcrimează Și trăiesc fără de rost
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
spurcate Eu cu ea vorbesc! În urechi sădit-a-i Auzul deplin, Dar tot spre satana Eu mi le Închin Vezi, dar Doamne Sfinte Cât păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când Povara... Când povara mă apasă Și când chinul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
i-au făcut nimic, așa că are curaj să adică cantități mai mari și are să aducă și la lucru și în atelier ca să vadă lucrătorii că lui nu-i este frică. Acest montator nu este zi în care să nu se certe cu cineva și mai ales cu colegii din partidă cu care se bate, îi înjură și nu vrea ca să muncească, întrucât este protejat de un maestru [sic !] și de șeful său, Răchițeanu Constantin, astfel majoritatea orelor de lucru stă de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
putem vorbi de majoritatea, acuma majoritatea poate să fie 20-30% care trăiesc modest... sărăcie. S. P.: - Cum erau relațiile dintre muncitori ? V. I.: - Super ! Și cu șefii, și cu oamenii între ei, nu era stres, nu era scandal, nu se certau oamenii de la nimic. Acum, chiar dacă ai sau nu ai, sau ești vinovat sau nu, când ești nervos și ești stresat, te cerți cu oamenii degeaba. Atunci nu erau așa probleme. Am spus, eu, sincer, nu că sunt un fel de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
I.: - Super ! Și cu șefii, și cu oamenii între ei, nu era stres, nu era scandal, nu se certau oamenii de la nimic. Acum, chiar dacă ai sau nu ai, sau ești vinovat sau nu, când ești nervos și ești stresat, te cerți cu oamenii degeaba. Atunci nu erau așa probleme. Am spus, eu, sincer, nu că sunt un fel de comunist, dar, mie mi-a fost bine și a fost bine pe perioada aia și am trăit bine. Nu zic, nici acum
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude; în caz contrar, „unul ca acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G. Reicherstorffer, amintim: Suceava, Hotin, Neamț, cetatea Iași (Bahloÿazwar - lb. maghiară: Cetatea Iașilor pe Bahlui), Vaslui (Wazlo), Soroca, Orhei, apoi Târgul Huși (lat. Hwztwarus, ung. Hustváros), Trotuș, Bârlad (Barlat) și Târgul Roman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Catastihului breslei ciubotarilor din Huși (1790) stabilea următoarele: „Cine va sări la staroste cu gîlciavă, fără știrea starostelui, cu bătaie, și cine n-ar asculta de staroste vrînd ca să strice obiceiul și breasla, unul ca acela nu numai să se certe cu 100 toiege și gloabă să să ia 5 lei a starostelui, ci și din breaslă să fie lipsit și lepădat ca un rău, până își va veni în cunoștință și să va împăca cu breasla”. Inițial, în perioada de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aibă a da 2 pot., după obiceiu și a doua zi, să lipsească de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acceptau femei pe navele lor. Una din acestea a fost Anne Bonny, născută în Irlanda (între 1697-1705), fiica "naturală" a unui jurist, care s-a transferat ulterior cu Anne și "mama biologică" la Charleston, Carolina de Nord. Anne s-a certat cu tatăl, a plecat în Bahamas și la 16 ani s-a căsătorit cu un marinar. A avut mai multe aventuri amoroase, una încheiată cu un duel cu "adversara" ei. L-a cunoscut pe "Calico Jack" și deghizată în bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lucru neschimbat în mijlocul atâtor schim bări.] (Ediția a II-a, 1996, p. 49.) Intrarea în război a Americii ne ținea cald și ne minunam cum puteau conservatorii să nu vadă viitorul într-o lumină mai clară. Marghiloman și Carp se certau asupra organizării administrației sub germani. Primul vrea să mențină statu-quo-ul, cel de-al doilea era pentru patru gubernii, fiecare cu un guvernator german și unul român. Mari discuțiuni asupra regelui, pe care Carp îl înlo cuia prin Carol cu regență
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
hoț; s-au sigilat și acestea pe el. A doua zi s-a înfățișat la judecată, dar dezbrăcase hainele și le aducea pe braț! A fost condamnat la închisoare. Nu știu cât a stat acolo. D. Radu Polizu, la Govora, s-a certat cu un ofițer ungur, care cerea lăutarilor cântece și marșuri ungurești. Lăutarii nu le-au cântat, dar el a fost arestat în camera hotelului. La percheziție s-au descoperit manifeste și protestul miniștrilor liberali. A fost expediat în Moldova. Costăchel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu ea câteva zile. De ura Știrbeilor, se împăcase în inima ei cu noi și îi era urât să rămână singură în casă, până la parastasul de 9 zile. Mi-era și milă de ea s-o văd așa de izolată, certată cu familia fratelui său, de[spre] care spunea orori, înstrăinată de a noastră. Pe de altă parte, eram mai aproape de Ionel, nu numai de mormânt, dar de sufletul lui, care-mi părea că plutește în întreaga casă și că-l
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gheață, unii oameni sunt alunecoși. * Orice băltoacă se vede, dar nu se știe cât e de adâncă. * Lauda de sine miroase urât. * O mână spală pe alta, dar obrazul rămâne pătat. * Unde sunt doi, puterea se împarte. * Când doi se ceartă, alții pierd. * Zăpada acoperă murdăria, dar nu o curăță. * Pietrele crapă de ger, obrazul de rușine. * Oameni dezghețați poți întâlni și iarna. Iarna ninge cu fulgi și plouă cu datorii. * Sinuciderea e o salvare, dar nu și o soluție. Și
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
măslină: se aruncă. * Dacă nu ești bolnav, mersul pe bicicletă e foarte sănătos. * Când a ieșit din spital era sănătos tun și gol pușcă. * Stalin și poporul rus comunismul ne-au adus. * Ca să te împaci, trebuie mai întâi să te cerți. * Culmea umilinței: să ceri iertare pentru greșelile altora. * Unii trag la galere, alții îi îndeamnă. * Omul știe multe, dar cunoaște puține. * Prin telefon se fac cele mai... sincere declarații. * Pe micul ecran poți debita orice: nu se sparge. * Calcă pe
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
luat sfârșit la fel ca cea anterioară, terminându-se cu o nouă partidă de remy. La joc, aveai impresia că Gusti și cu Doina nici nu sunt căsătoriți de atâția ani și parcă nici nu s-ar fi cunoscut. Se certau de fiecare dată în privința jocului și a regulilor de joc, Doina reproșându-i când avea prilejul, că metodele lui de joc nu erau corecte, deoarece urmărea prin orice mijloace să câștige cât mai multe puncte, cu dorința de a fi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui certare, că este nebun și fără de minte"). Totuși acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci trebuie îndrumați: "cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșală, iară tot nu se cade, să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșală în vremea nebuniei lui, nu se va certa, iar de va greși la vremea ce iaște înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care era implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșală în vremea nebuniei lui, nu se va certa, iar de va greși la vremea ce iaște înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care era implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele interesante elemente de patologie psihiatrică, reflectând moravurile vremii. Se prevedea, de exemplu, divorțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mult nemulțumit decât mulțumit de prestația colaboratorilor. Miza, în relația cu noi, pe o pedagogie simplă: laudele aduse rar sunt mai stimulatoare decât cele aduse tot timpul. Nu rata, prin urmare, nici un prilej de-a muștrului redacția, de-a ne „certa“, și, potrivit firii sale explozive și iubitoare de spectacol, o făcea întotdeauna în forță. Una-două și din mai nimic devenea vehement, abătând asupra noastră un uragan de vorbe mustrătoare. Ceva din factura înfurierilor spectaculare ale lui G. Călinescu trecuse și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
șeful echipei și ne-a făcut îndată să simțim acest lucru. De la început ne-a luat tare: — Băieți, să învățați repede căci nu e timp de pierdut, Gazeta trebuie să apară la termen, altfel e prăpăd! Încruntat și bombănitor, ne certa pentru te miri ce, dar mai ales dacă întârziam, ne alerga după șpalturi în paginație, iar noi ne supuneam fără crâcnire, personajul fiindu-ne în fond simpatic. Îi ghiciserăm cumsecădenia, dincolo de îmbufnări și răstiri. Mircea Popescu era, în schimb, întruchiparea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
et Hieronymo Francisci Doni de Fabbrinis cive Florentino testibus etc. Pateat omnibus evidenter qualiter spectabilis vir Franciscus Pieri Francisci de Vectoris honorandus civis Florentinus constitutus în presentia mei notării infrascripti et testium suprascriptorum, non vi, dolo etc., șed ex eius certă scientia etc., sponte per se et suos heredes etc., omni modo etc. Promisit etc. magnificis et excelsis dominis prioribus libertatis et vexillifero iustitię populi Florentini et mihi notario infrascripto ut publice persone presenti et pro dictis magnificis et excelsis dominis
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Iohannebaptista Michaelis Romuli mazerio dictorum magnificorum et excelsorum dominorum testibus etc. Spectabiles viri Philippus Alexandri de Machiavellis et Iohannes Gherardi Iohannis de Machiavellis cives et mercatores Florentini constituti ut supra coram me notario infrascripto et testibus suprascriptis sponte et ex certă scientia etc., non vi dolo etc. per se et eorum et cuiuslibet eorum heredes etc. omni modo etc. promiserunt et quilibet eorum promisit etc. prefatis magnificis et excelsis dominis florentinis et mihi notario infrascripto ut publice persone pro eis presenti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]