17,484 matches
-
a fost sat și biserică; chiar astăzi se cunosc foarte bine urmele bisericii și a cimitirului. Se spune că satul cu biserica, fostă pe locul numit Siliș tea, au ars dându-le foc turcii, în urmă locuitorii retrăgându-se pe coastele dealului Crucea și Brașovenița care erau acoperite pe atunci cu păduri. Moșia acestui sat e parte răzeșească, iar parte a d-lui Iorgu Lupu”. Un alt aspect în evoluția vetrelor îl constituie apariția satului Răsboieni de la nord de Țibănești, prin
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 37.Cucu, V. (1981)Geografia populației și așezărilor umane, E. D. P., București. 38.Daicoviciu, H., Florescu, R. (1980) Dicționar enciclopedic de artă veche a României, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 39.David, M. (1940)Reliefiul Coastei Iașlior, Rev. Soc. Geogr. "D.Cantemir", Iași. 40.Diaconu, R. (1982)Caracterizarea geografică a comunei Țibana, județul Iași. Lucrare de Diplomă (cond. șt. Cazimir Swizewski și Ioan Stănescu), Iași. 41.Donisă, I. (1992)Geografia fizică a României, prelegeri la cursurile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
declarat că s-a încheiat ideea sferelor de interese și a echilibrului de forțe, dar cu toate acestea, sovieticii își continuau planurile în România și Bulgaria, ajungând în primăvara lui 1945 să controleze, prin regimurile pe care le instalaseră, toată coasta de vest a Mării Negre. Zona Mării Negre a fost și rămâne una dintre cele mai disputate arii ale Europei acelor ani. Statele Unite au devenit interesate de această parte a lumii atunci când au înțeles că Turcia era prea slabă pentru a se
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu orientarea acestei discipline, îndrumătorul cuprinde 6 module în care se prezintă inclusiv prin exemple de calcul, modalitățile de proiectare / dimensionare a unor lucrări, preponderent hidroameliorative, de conservare a solului și protecție antierozională a terenurilor în pantă: valuri, canale de coastă, debușee, terase și drumuri tehnologice. Materialul este corespunzător structurat, iar partea scrisă și cea grafica sunt expuse cu acuratețe. Evitând încărcarea materialului, la efectuarea îndeosebi a unor calcule hidrologice și hidraulice, se fac trimiteri la bibliografia citată. În anexe se
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Ploaia de calcul este ploaia cu o anumită probabilitate de depășire și durată, căreia îi corespunde o anumită înălțime a stratului de precipitații. PROIECTAREA CANALELOR, VALURILOR, ȘI A DEBUȘEELOR PENTRU EVACUAREA APELOR DE PE VERSANT 3.1. Prezentare generală Canalele de coastă și valurile înclinate precum și debușeele din amenajările antierozionale, fac parte din rețeaua de scurgere proiectată pe versanți în scopul interceptării și evacuării apelor de suprafață, în condiții de viteză controlată către un emisar natural sau artificial. Canalele înclinate se folosesc
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
pentru a intercepta și evacua apele de suprafața aflate în exces; nu se recomandă pe terenurile nisipoase și pe cele puternic frământate. Sub aspect funcțional și al modului de dimensionare a secțiunilor de scurgere, se fac următoarele precizări: • Canalele de coastă înclinate Prezintă următoarele caracteristici generale: - Se amplasează transversal sau înclinat față de direcția curbelor de nivel, având o pantă longitudinală a fundului, continuă către un debușeu sau un alt canal colector - Dimensionarea hidraulică se face pe tronsoane în funcție de schimbările de pantă
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
1/5 - 1/7 în funcție de panta terenului și taluzul aval 1/1,5 - 1/2. Sub aspectul dimensionării hidraulice și al condițiilor de amplasare în teren urmează aceleași principii ca în cazul canalelor înclinate. • Debușeele Apele colectate de canalele de coastă și valurile înclinate sau rigolele teraselor trebuie descărcate în debușee și conduse la emisarul principal, fără să se inunde terenurile plane de la baza versantului sau distruge drumurile și lucrările de artă. Debușeele sunt canale de descărcare a apelor de scurgere
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
calculul volumului de terasamente necesar pentru execuția propriu-zisă a canalului, se se adaogă un spor de terasamente datorat diferenței dintre panta versantului și cea a taluzului amonte. PROIECTAREA CANALELOR ȘI A VALURILOR DE NIVEL (ORIZONTALE) CU SCOP ANTIEROZIONAL Canalele de coastă de nivel și valurile de nivel pot fi folosite eficient pentru protecția și conservarea solului de pe versanți, îndeosebi în zonele secetoase (cu precipitații sub 500 mm anual), prin interceptarea, reținerea și infiltrarea în sol a apelor provenite din precipitații. 4
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
tehnologii de proiectare și execuție. Pentru eliminarea acestor neajunsuri și pentru o mai mare exactitate și rapiditate în calculul volumului de terasamente la drumurile agricole de exploatare situate în pantă, cât și la alte categorii de drumuri și canale de coastă, se prezintă: 6.3.1. Formule pentru calculul terasamentelor la drumuri amplasate pe versanți 6.3.1.1. Ipoteze de calcul Secțiunea transversală printr-un punct dat pe axul platformei drumului și linia terenului este de forma unui triunghi oarecare
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
posibil ca unele rămășițe să se fi păstrat. Să fi existat și alte vetre de civilizație umană mult mai vechi decât cele din Mesopotamia (3.500 î. Hr.Ă ? Într-adevăr, destul de recent, în anul 2002, arheologii indieni au descoperit pe coasta de vest a Indiei resturile unei civilizații datând din anul 7.500 î. Hr., situată la o adâncime de 40 m sub nivelul mării. Site-ul arheologic relevă existența unei așezări asemănătoare unui oraș, existând curți, scări, băi și, se pare
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
caracterizând-o în amănunt. S-a ocupat apoi de zona platourilor structurale ale Dealului Mare, de procesele geomorfologice ce afectează contactul dintre cele două subunități. În anul 1949, N. Macarovici realizează un studiul asupra forajului de la Deleni-Hârlău, efectuat în regiunea coastei de tranziție. Astfel, se aduc date noi în legătură cu structura de adâncime a depozitelor de roci. S-a constatat că stratele apar ușor dislocate doar în apropiere de suprafață, în timp ce la adâncimi mai mari de 100 m ele sunt aproape orizontale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului, din cadrul Dealului Mare, cum sunt Buhalnița, Cârjoaia, Valea Cotnarilor și Sărata, au lăsat urme ale evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul Furcilor, Dealul Salcâmilor-Sărata etc. Pârâul Buhalnița, după ce și-a format terasa inferioară de 20-30 m, din Dealul Babanului, s-a deplasat mai la vest, formându-și un curs paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari. Recent, în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorește unor falii sau flexuri așa cum s-a afirmat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul Cătălina, Dealul Bălășoaiei (toate situate între Hârlău și Cotnari). Versanții
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și vestice ale Culmii Holmului, cu pante între 10°-20° și chiar mai mari, se întâlnesc cele mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
climat temperat continental ce rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni, cu trăsături specifice pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]