10,570 matches
-
ceea ce poate exclude și folosirea limbii române. Având în vedere că orice universitate este, prin menirea să, multiculturală, sintagma "universitate multiculturală" nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. ... b) Prevederile legale criticate sunt în contradicție și cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și de educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
înființare se stabilesc și limbile de predare, ceea ce nu exclude posibilitatea ca una din acestea să fie limba română. Totodată se apreciază că art. 123 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 nu este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în limba oficială, întrucât, prin organizarea de grupe, secții, colegii
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
este acela că se pot înființa instituții de învățământ multiculturale în care folosirea limbii române poate fi exclusă, ceea ce încalcă dispozițiile art. 6 și 13 din Constituție. Potrivit opiniei Ministerului Educației Naționale, acest argument este neîntemeiat, deoarece: ... - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (1) din Constituție, care prevede garantarea dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale la pregătirea, dezvoltarea identității lor specifice, ci, dimpotrivă, contribuie la exprimarea acestui drept; - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (2), întrucât nu instituie
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
acest argument este neîntemeiat, deoarece: ... - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (1) din Constituție, care prevede garantarea dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale la pregătirea, dezvoltarea identității lor specifice, ci, dimpotrivă, contribuie la exprimarea acestui drept; - nu este în contradicție cu art. 6 alin. (2), întrucât nu instituie discriminări în raport cu alti cetățeni români; - în art. 123 alin. (3) din lege se prevede că universitățile sunt încurajate să dezvolte structuri și mecanisme multiculturale, în conformitate cu ideea, însușita de autorii sesizării, ca orice
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
lor la grupuri naționale, etnice, rasiale sau religioase diferite, și în care: 1) cei care participă la ea beneficiază de faptul de a fi împreună; 2) sunt create mecanisme pentru promovarea instituțiilor culturale diferite; - dispozițiile art. 123 nu vin în contradicție cu art. 13 din Constituție, care consacră limba română că limba oficială în România. Argumentul adus în discuție, în acest sens, de autorii sesizării este că prin aplicarea alin. (1) este posibil ca limba română să nu fie o limbă
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
ci o eventuală lege viitoare de înființare a unei universități multiculturale în care folosirea limbii române ar fi exclusă. b) A doua categorie de argumente avansate de autorii sesizării privind neconstituționalitatea art. 123 arată că acest text legal este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, fiind excedate recomandărilor pe plan european. În opinia Ministerului Educației Naționale, faptul că o reglementare excede unei prevederi sau unei recomandări nu atrage concluzia că aceasta este în contradicție cu respectarea
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, fiind excedate recomandărilor pe plan european. În opinia Ministerului Educației Naționale, faptul că o reglementare excede unei prevederi sau unei recomandări nu atrage concluzia că aceasta este în contradicție cu respectarea prevederii sau recomandării. ... În consecință, se considera că cele două categorii de argumente nu susțin sesizarea de neconstituționalitate. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere obiecția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, punctele de vedere ale președinților celor două
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
limbile de predare să fie stabilite în cadrul legii de înființare, ceea ce exclude folosirea limbii române, respectiv nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. De asemenea, se arată că art. 123 excede și este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în limba oficială
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
finalul aceluiași alineat, referitoare la instituțiile de învățământ multiculturale, unde, de asemenea, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. ÎI.2. Prin obiecția de neconstituționalitate se mai afirmă că dispozițiile art. 123 din lege ar fi în contradicție cu prevederile art. 13 din Constituție, potrivit cărora: "În România, limba oficială este limba română", precum și cu "reglementările în materie pe plan european", cărora le-ar excede. Curtea Constituțională constată că și aceasta obiecție este neîntemeiată. ÎI.2.a. În
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
sînt dezirabile. Conform acestei viziuni, avem și două tipuri posibile de culturi, în funcție de "vitalitatea" angajată. O cultură "puternică" este cea în care premisele implicite se armonizează cu cele explicite. O cultură "slabă" este cea în care registrul implicit intră în contradicție cu cel explicit. Mai mult, "funcția culturii în viața grupului se schimbă odată cu maturizarea acestuia" (Schein, 2004, p. 13), iar atunci cînd analizează mecanismele evolutive ale culturii, se sugerează ideea de "ciclu de viață". Totodată, autorul descrie etapizarea "naturală" a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a subliniat deseori pe parcursul acestei cărți, există o enormă diversitate interși intranațională din punct de vedere cultural, după cum pot fi semnalate numeroase subculturi în cadrul culturilor naționale, acestea din urmă putînd fi calificate doar convențional ca fiind omogene și lipsite de contradicții interne. Totuși, prezumția de omogenitate are un suport sociologic consistent, căci s-a remarcat dincolo de orice dubii că la nivel macrostructural, reprezentanții anumitor națiuni activează comportamente sociale specifice față de cei ai altor națiuni, care pot fi evidențiate ca tendințe medii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referă la credința că evenimentele sociale sînt influențate de forțe externe, impersonale, și că ceea ce se întîmplă în viață este predeterminat, existînd anumite metode prin care oamenii pot influența rezultatele predeterminării. Subiecții care înregistrează scoruri ridicate la această dimensiune acceptă contradicția logică dintre predeterminare și abilitatea lor de a modifica evenimentele predeterminate. în fapt, practicile utilizate pentru evitarea ghinionului sînt firești în multe culturi, iar contradicția inclusă în credința simultană în predeterminare și posibilitatea de a schimba soarta cuiva sînt larg
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care oamenii pot influența rezultatele predeterminării. Subiecții care înregistrează scoruri ridicate la această dimensiune acceptă contradicția logică dintre predeterminare și abilitatea lor de a modifica evenimentele predeterminate. în fapt, practicile utilizate pentru evitarea ghinionului sînt firești în multe culturi, iar contradicția inclusă în credința simultană în predeterminare și posibilitatea de a schimba soarta cuiva sînt larg răspîndite în viața de zi cu zi. Pe plan individual, controlul destinului indică gradul în care un subiect individual consideră că evenimentele importante din viața
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o bază fragilă, întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se afla sub semnul întrebării (se pot găsi cu ușurință situații care indică exact contrariul, după cum anumite evenimente istorice sînt în totală contradicție cu această convingere, precum numeroasele răscoale țărănești, cu un focar individualist puternic (Takano, Osaka, 1999, p. 331). în sfîrșit, persistența acestei credinței comune poate fi explicată și printr-o combinație de bias-uri cognitive bine-cunoscute, precum eroarea fundamentală de atribuire. 8
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2002, p. 141). Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2. Valorile create de societate sînt prin conținutul lor "obiective". Din ceea ce susțin cei doi autori rezultă că omul este acela care creează valorile și tot el este cel care dă sens și semnificație acestor concepte prin activitatea lor. în contradicție cu aceste afirmații care, după cum am văzut deja în capitolul anterior, se constituie într-un tip de argument circular, Taylor (1998, p. 31) susținea că e imposibil să ne imaginăm un stadiu al vieții în care oamenii, ajungînd la concluzia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei perspective, indivizii observă valoarea care reprezintă stimulul în interacțiune, iar reacția lor la acest stimul va fi materializată în atitudinea lor ca răspuns la stimulul-valoare. Acest tip de raționament induce o dihotomie în cadrul relației valori-atitudine, aspect care vine în contradicție cu presupozițiile care stau la baza acestei relații. Stimulul și răspunsul sînt două noțiuni total diferite, mai ales prin natura lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al doilea tip de abordare a fost deja dezbătut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din situații sociale particulare și că acestea au o semnificație anume numai într-un context dat (Lutz, White, 1986). în consecință, acești cercetători desemnați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru 65-69 ani, 8.7 pentru 70-74 ani, 8.4 pentru 75-79 ani și, în sfârșit, 3.1 pentru cei peste 80 de ani. Deplasarea vârfului de incidență a T1DM spre grupe de vârstă mai mari în România este în contradicție cu „modelul” întâlnit în țările Scandinave unde vârful de incidență se înregistrează înainte de 20 ani, de regulă la grupa 10-14 ani (33, 48). 4.3.3 Epidemiologia T1DM la copii și adolescenți la sfârșitul secolului XX Unul din cele mai
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
că e vorba de probleme sociale legate de universul domestic sau, a fortiori, de tot ceea ce trimite la sfera intimității. Tocmai acest lucru a incitat militantele din mai multe organizații sindicale sau politice, în diferite epoci, să constituie - adesea în contradicție cu conducerea - grupuri interne de femei care și-au luat drept sarcină să dezbată toate aspectele opresiunii specifice femeilor, fie ea la locul de muncă, în familie sau chiar în organizație și să realizeze alianțe cu activistele din alte organizații
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
formal și superficial - egalitatea dintre sexe, cu o educație artistică, filosofică și psihologică, am încercat să integrez influențele socio-culturale într-un tot unitar. Dezvoltarea ideilor și convingerilor mele cu privire la raporturile de gen nu a fost una facilă, fiind marcată de contradicțiile cauzate de asumarea unor valori antagoniste. Convingerile proprii în problematica rolului de gen au rămas parțial tributare viziunii ușor conservatoare asupra familiei și a societății. Am susținut necesitatea valorizării în egală măsură a atributelor și a rolului de gen masculin
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
XIX-lea, din spațiul anglo-saxon: Jane Austen, Mary Shelley, Charlotte și Emily Brontë, George Eliot, Elizabeth Barrett Browning, Christina Rossetti și Emily Dickinson. Reflectez: între "nebună" și "monstru" fiindcă, după cum citează autoarele remarca unui critic, "femeie și poet reprezintă o contradicție de termeni." Desigur nu este așa, deși de multe ori când proiectăm ceva, proiecția se materializează... În 1979, când a apărut studiul "revoluționar" al celor două feministe de care eu habar nu aveam, aveam doisprezece ani și nu începusem de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mea de acasă o semnificam, inconștient, mai degrabă ca o formă de devianță, iar undeva înăuntrul meu așteptam să mă normalizez în sensul așteptărilor pe care societatea (și în special familia) le avea de la mine. Funcționam deja într-o permanentă contradicție între necunoscutul ce mi se deschidea în față în urma contestărilor mele (pe care nu le putem nega) și dorința organică de stabilitate, de predictibilitate, de a merge pe un drum bătătorit, sădită cu grijă în atâția ani în care mi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este menționat pentru prima dată la 21 octombrie 1343, Într-o scrisoare a lui Ludovic, ca fost voievod și la acea dată „infidel” al regelui. Repetatele stări conflictuale dintre rege și voievod au o semnificație de interes istoric. Sunt relevante contradicțiile dintre regalitate, care impunea aservirea țăranilor liberi, maghiarizarea și catolicizarea și voievodul român. Ca un epilog al rivalității, un document din 2 februarie 1365 arată că se confiscă moșiile din Cuhea ale lui Bogdan și se dăruiesc lui Balc, fiul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
din aval de Porțile de Fier, iar Rusia a avut succes în acțiunea ei de a scoate brațul Chilia, pe care era riverană, de sub jurisdicția CED246. "Făcându-și reciproc concesii - arată Iulian Cârțână și Ilie Seftiuc -, Marile Puteri, cu toate contradicțiile existente între ele, s-au înțeles și de data aceasta pe seama ignorării drepturilor și intereselor statelor riverane acestui sector"247. Pe 10 martie 1883 se semna Tratatul de la Londra 248. În articolele 1 și 2 ale documentului era prevăzută extinderea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]