9,371 matches
-
a sa. Cum să acceptăm ideea că la asemenea facultăți nu se mai organizează examen de selecție? Și aceasta în condițiile autonomiei universitare reale, nu? Unii dintre profesorii universitari își declară public îngrijorarea. în două cronici ale pesimistei, Ioana Pârvulescu conturează un fel de profil al studentului filolog. Din prima, intitulată Ghid practic pentru studenții care au nimerit din greșeală la Litere (România literară nr. 40/12 octombrie 2007), reținem câteva "sfaturi": "l Chiar dacă ai ales facultatea aceasta pentru că literatura română
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
de viață". Nu bănuia, probabil, că-i va deveni vajnic adversar în problema Arghezi!). Student, cu specialitatea principală Franceză, memorialistul a urmat în anul I cursul de Filologie romanică al lui Ovid Densusianu, care beneficiază de portretul cel mai bine conturat dintre toți universitarii. Criticul debutează la "Facla literară" în 1923 (avea 21 de ani), angajat cronicar literar de N. D. Cocea, care după ce i-a citit articolele i-ar fi spus: Cred că ai stofă de critic." Temutul pamfletar îl
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
constituit o minoritate importantă. Naționalitățile au fost guvernate de state multinaționale. Regiunea a fost dominată de imperii multinaționale nedemocratice prusac, habsburgic, rus și otoman pînă la sfîrșitul primului război mondial. După primul război mondial, conferința de pace de la Versailles a conturat o nouă hartă a Europei. Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania și Iugoslavia au fost recunoscute ca state independente, la fel și Austria. Granițele Bulgariei, Ungariei, României și noii Uniuni Sovietice au fost stabilite prin forța armelor și a revendicărilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
leninistă, fascistă, naționalistă sau tradiționalistă. Pentru a testa ipoteza lui Churchill, asemenea informații sînt esențiale. IDEALURILE ÎN PRACTICĂ Sprijinirea idealurilor democratice abstracte nu este suficientă pentru a fonda o democrație, pentru că un regim înseamnă, întîi de toate, instituții politice. A contura caracterul instituțiilor doar din datele furnizate de sondaje înseamnă a comite eroarea "individualistă" presupunerea că macroinstituțiile societății sînt doar o reflectare a ceea ce doresc indivizii, sau un anumit procent din populație (Scheuch, 1966). Această confuzie este frecventă. De exemplu, Gibson
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ale guvernanților (cf. Conover și Searing, 1994). Teoriile socializării și ale performanței pot fi considerate complementare, nu antagonice, și pot fi integrate într-un model developmental de învățare continuă (Rose și McAllister, 1990). În acest model, sprijinul pentru regim este conturat inițial de socializarea timpurie și apoi evoluează continuu în timpul vieții adulte, pe măsură ce convingerile inițiale sînt întărite sau amenințate de experiențele de mai tîrziu. Dacă performanțele prezente întăresc socializarea timpurie, valorile politice vor fi relativ stabile, dar în cazul în care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se realizează tot prin verbe, de astă dată la modul gerunziu, aglomerate într-o gradație ascendentă: " îmbulzindu-se”, " strivindu-se”, " urlând”. Imagini vizuale se conturează în tablou prin contrastul de culoare alb-roșu ( "pete albe”, "dâre de sânge”). Sobrietatea scriitorului obiectiv este vizibilă și la nivelul lexicului ( cuvintele fiind uzuale), al stilului, de unde lipsește orice încercare de înfrumusețare. " Frazele, considerate izolat, sunt incolore ca apa de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Negruzzi, I. Creangă, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, G. Topîrceanu. G. Topîrceanu privește oamenii și natura cu un zâmbet malițios și duios. Poeziile lui îmbină umorul cu vibrația lirică în imagini plastice, bazate pe un amănunt caracteristic. Balada popii din Rudeni conturează portretul unui cleric ce nu disprețuiește plăcerile lumești. "De la târg la Vadul-Mare Taie drumul prin poieni, Legănându-se călare, Popa Florea din Rudeni. Colo-n vale, unde drumul Taie luminișuri rare, Printre plopi se vede fumul Hanului din Vadul-Mare. Calul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management agrar, management în construcții, management bancar, financiar, al asigurărilor, educațional, etc., managementul afirmându-se în toate domeniile economice și sociale. Se conturează astfel multiple dimensiuni și, prin urmare, multe accepțiuni ale conceptului de management care, cel mai adesea, se completează unele pe altele. Una din aceste dimensiuni este și cea vizată de domeniul sportiv, mai ales în condițiile în care sportul reprezintă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
o preferință, scopul o detaliază, o concretizează. Motivul circumscrie într-un fel o zonă în „câmpul psiho-social“, scopul constituind o concretizare în acest câmp. Caracterul vectorial al motivului devine evident odată cu stabilirea scopului, care anticipează modul de finalizare a acțiunii, conturând ciclul acțiunii. Vectorul motiv-scop este factorul operant în dinamica acțiunii. În timp ce motivele rămân uneori netransparente pentru individ, scopurile sunt întotdeauna conștiente. Nevoia organismului de a dispune de anumite condiții de viață apare în cerințele sale provenite din mediu, ceea ce se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Dezvoltarea intelectuală se manifestă în aceea că gândirea se desprinde tot mai mult de concretul intuitiv, obiectual și operează în plan logic cu noțiuni, legi, teoreme. La această vârstă elevul operează cu rezultatele gândirii concrete achiziționate în etapa anterioară. Se conturează tot mai mult posibilitatea de înțelegere a determinismului, a relațiilor cauzale multiple ce determină anumite fenomene, orientări, acțiuni. Se constituie capacitatea de a raționa ipotetico- deductiv. Aceasta este etapa dezvoltării intelectului în care se relevă utilizarea unor operații combinatorii. Apare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
temporal al motivelor. Dată fiind complexitatea fenomenului studiat, pentru a putea stabili structura motivației învățării școlare este necesar să se aibă în vedere mai multe criterii în același timp. 2.3.2. Categorii de motive în practica școlară Practica educațională conturează următoarele categorii de motive: profesionale, cognitive, social- morale, individuale și relaționale. a) Motivele profesionale. Majoritatea motivelor învățării sunt centrate pe viitoarea profesiune. Aceasta mai ales la elevii din clasele mari ale liceului. Elevii iau decizia pentru o profesiune sau alta
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale preadolescenților față de anumite obiecte școlare. Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și performanțele elevilor este mare la începutul preadolescenței și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
poate fi tratată în mod univoc. Motivul devine însă eficient numai din momentul în care el se constituie la nivelul personalității, investindu-se într-o atitudine. De regulă se pornește de la surse motivaționale bogate și variate, dar până la urmă se conturează atitudinea față de activitatea școlară. Începând cu clasa a V-a, se remarcă la elevii slabi apariția frecventă a sentimentului insuccesului, al incapacității, al neîncrederii în sine, care determină stări de nesiguranță, un nivel de aspirație scăzut, precum și teamă de insucces
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
scopul subminării, din interior, a puterii otomane, ci și în acela că ele "ne se livre pas à Bonaparte, mais au contraire devient une première barrière contre lui"33. Totuși, Adam Jerzy Czartoryski consideră că, în împrejurările politice, așa cum se conturau ele la începutul anului 1807, principala amenințare la adresa securității Rusiei, reprezentată de 28 Ibidem, p. 470. 29 Ibidem. 30 Ibidem, p. 471. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 Ibidem. planurile politice ale lui Napoleon I, era iminentă nu în Nordul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
complexele crize interne, era însoțit de sporirea corespunzătoare a puterii adversarilor săi. Ca urmare, apelul la diplomație a devenit indispensabil. Cum sistemul diplomatic otoman se dovedea incapabil să facă față complexității relațiilor internaționale în care era angrenat Imperiul, s-a conturat tot mai mult necesitatea reformării lui din temelii. Cel care a înțeles, însă, că simpla reformare doar a acestui domeniu ar fi fost insuficientă, pentru că Imperiul să fi putut fi adaptat la realitățile sistemului politic european, a fost sultanul Selim
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a Imperiului Otoman se putea spera doar în urmă epuizării reciproce a Franței și a Rusiei, ca urmare a războiului în care erau angrenate 222. Aceste sentimente contradictorii împiedicau, însă, Poartă Otomană să ia o decizie, înainte de a se fi conturat un posibil învingător. Mai ales că era informată despre existența unor disensiuni în rândul aliaților antifrancezi, iar domnii din cele două Principate Române îi furnizau, uneori, informații favorabile francezilor 223. Cu toate acestea, grija Porții Otomane de a evita orice
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită drept incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, cum s-a reținut în mod
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, funcții indicate în teza a doua a aceluiași alineat pentru a contura conținutul vechimii de 25 de ani a persoanelor care la data pensionării au ocupația de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 21. Curtea de Apel Timișoara susține că trimiterea pe care legiuitorul o face
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
că cererea se soluționează cu citarea victimei, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin hotărâre, și că se pot administra orice probe, pentru judecata căii de atac a contestației nici noul act normativ nu clarifică niciunul dintre elementele care conturează procedura de judecată aplicabilă. ... 20. Această împrejurare generează dificultăți în practică, deoarece terminologia adoptată pentru calea de atac reglementată nu se regăsește nici în Codul de procedură civilă și nici în Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (Legea nr. 304/2022
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
că este definitivă. ... 24. Verificând jurisprudența instanțelor naționale, s-a constatat existența unei practici neunitare, fiind identificate în acest sens hotărâri definitive pronunțate de alte curți de apel, din analiza cărora rezultă că în problema juridică anterior expusă s-au conturat trei opinii jurisprudențiale. ... 25. Astfel, într-o primă orientare s-a apreciat că, în aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalului, prin care
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
civilmente -, precum și plata sumelor stabilite în favoarea victimelor infracțiunilor cu titlu de compensație financiară ori de avans din aceasta, din fondurile alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, care se avansează prin compartimentele financiare ale tribunalelor, conturează trăsăturile specifice unei proceduri grațioase, necontencioase în privința cadrului legal analizat. ... 59. Astfel, trăsăturile esențiale și specifice procedurilor necontencioase date de absența unui conflict, a unui litigiu, în care sesizarea judecătorului nu urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
stării de alertă, conduită care, în opinia autorilor, aduce atingere atât unor norme constituționale procedurale, de exemplu, prerogativa Președintelui instituită de art. 93 din Legea fundamentală, cât și unor standarde constituționale care ocrotesc valori substanțiale, precum predictibilitatea legii. Curtea a conturat o bogată jurisprudență prin care a arătat că instituția juridică a stării de alertă respectă toate standardele și textele constituționale invocate în deciziile anterioare și care, în esență, sunt invocate și în cauza de față. Astfel, criticile aduse art. 2
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
putut fi examinat. În acțiune, ceea ce putea face el transcendea cunoscuta imensitate intergalactică; totuși, în mod evident, erau implicate fluxuri energetice. Ce nu știau încă era natura acelor fluxuri... Într-una din zile - se gândi el... Începu să i se contureze în minte un scop: să descopere dinamica fundamentală. Dar tocmai când începuse să se gândească la asta, interveni așteptata întrerupere. Vocea Patru vorbi pe un ton de comandă și dădu un ordin: - Duceți acest individ din camera aceasta și țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
moment. Chiar în acea clipă senzația din capul său deveni un vârtej întunecat. 19 Gosseyn deschise ochii într-un întuneric de nepătruns, Amintindu-și ce se întâmplase - senzația de vârtej - rămase nemișcat. Și trecură cel puțin zece secunde până ce se contură gândul că... Era, fusese posibil?... Ideea care-l sperie fu aceea că acum era exact ca atunci când corpul lui Gosseyn Trei se trezise după ce capsula spațială fusese adusă la bordul navei de luptă Dzan. "...Mă aflu aici dezbrăcat (așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de pregătiți sunt." Poate că toate detaliile i-ar putea dezvălui câte ceva. Neggen spuse - în engleză: - Ce speri să afli din descoperirea unor astfel de nave? Auzind limba care-i era familiară, Gosseyn deveni conștient că în sinea sa se contura un scop. Pentru mai târziu... Incredibil - iarăși - acești Troog trebuie să știe de acum, felul în care ei învățaseră engleza, pentru că aici folosiseră o metodă de a o transmite altcuiva. Într-o confruntare, mai târziu, asta avea să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]