KorAP: Find »[drukola/base=curier & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...243 244 245 ...251 >

6,268 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndrumare concretizată sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce au avut loc în alte comunități catolice precum Hălăucești, Brăila, Galbeni, Cleja 716. Aceste articole aveau rol pur informativ, de a prezenta cititorilor revistei activitatea desfășurată în diferite parohii din Moldova, cum au decurs acolo anumite sărbători și ceremonii. Curierul parohiei catolice din Galați Curierul parohiei catolice din Galați a apărut în iunie 1925. Aria de preocupări a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
alte comunități catolice precum Hălăucești, Brăila, Galbeni, Cleja 716. Aceste articole aveau rol pur informativ, de a prezenta cititorilor revistei activitatea desfășurată în diferite parohii din Moldova, cum au decurs acolo anumite sărbători și ceremonii. Curierul parohiei catolice din Galați Curierul parohiei catolice din Galați a apărut în iunie 1925. Aria de preocupări a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
parohiei catolice din Galați a apărut în iunie 1925. Aria de preocupări a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest lucru nu s-a datorat originalității colaboratorilor, ci mai ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul a afirmat: "Curierul nu face și nici nu va face politică, căci el nu aparține niciunui partid, el face parte

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul a afirmat: "Curierul nu face și nici nu va face politică, căci el nu aparține niciunui partid, el face parte numai din Partidul lui Cristos"721. Autorul articolului expunea deschis scopul apariției buletinului, care consta în dorința de a face o "politică cuceritoare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu însă de teritorii, de coroane, de tronuri, ci este numai un Partid cuceritor de suflete"722. Misiunea lui consta în propovăduirea Evangheliei și predicarea ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola [din Scrisoarea Sf. Paul către Romani cap. 11, vers. 33-36] și Evanghelia (Sf. Matei, XXVIII

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au fost interpretate și cuvintele Sfântului Matei. Un alt material publicat în revista Curierul aducea în discuție existența îngerilor din Vechiul Testament 726. Articolul începea printr-o întrebare: "Afară de lumea văzută, sunt sau există alte forme spirituale, care să fie între Dumnezeu și oameni?"727. Înainte de a oferi răspunsul, autorul a expus punctele de vedere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie traduceri, fie interpretări și lămuriri ale preoților care au scris în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii (mai ales

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
732. În decembie 1930, noul redactor Ioan Duma a publicat un articol în care a prezentat greutățile prin care trecea parohia Galați și a informat cititorii de lipsa timpului și a banilor necesari publicării în continuare a revistei 733. Revista Curierul parohiei catolice din Galați s-a adresat unui public restrâns și a fost diferită de celelalte publicații apărute până atunci în Moldova; ea a avut un standard teologico-cultural ridicat, țintind pe membrii comunității catolice din Galați, care erau în majoritate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țintind pe membrii comunității catolice din Galați, care erau în majoritate de alte naționalități. Construit după modelul occidental, buletinul a rezistat doar cinci ani, din cauza problemelor financiare care au culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și poezii religioase), cât și aspecte ale vieții de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a sprijinit-o și a colaborat cu articole valoroase.A tipărit în trei ediții cartea de rugăciuni Calea cerului, aceasta fiind una dintre cele mai răspândite scrieri printre catolicii moldoveni. Însă eforturile cele mai mari le-a depus în paginile Curierului parohiei sale, publicație pe care, până la moarte, a redactat-o aproape singur. Preotul Paul Mosel S-a născut la 31 martie 1854 la Camp am Rhein, în Germania, și a urmat școlile primare și gimnaziale din Boppart, Montabaur și Mainz

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Primului Război Mondial (Lumina creștinului 1913-1916; 1919-1944; Viața 1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-a întâmplat cu celelalte reviste din Moldova, care fie au apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice din Galați 1925-1930); tirajul acestora a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul revistei, erau trecuți cei ce ajutaseră financiar respectiva tipăritură: preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]