6,546 matches
-
iobagi au acces la școli, cum ar fi Școala Superioară Germană din Năsăud sau la Școala din Blaj. 1854 Se construiește școala din sat, prin inițiativa sătenilor, clădire din bârne și acoperită cu șindrilă. Mai greu s-a găsit un dascăl pentru că ”diecii” ce cântau în strana bisericii nu prea voiau să se implice. A fost trimis la Școala Germană din Năsăud Pavel Ionaș cel ce va deveni primul dascăl român cu contract să-i învețe carte pe copii sătenilor, în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
bârne și acoperită cu șindrilă. Mai greu s-a găsit un dascăl pentru că ”diecii” ce cântau în strana bisericii nu prea voiau să se implice. A fost trimis la Școala Germană din Năsăud Pavel Ionaș cel ce va deveni primul dascăl român cu contract să-i învețe carte pe copii sătenilor, în anul 1857. 1859 În războiul lui Napoleon al III-lea din Italia a căzut la Solferino Văleanu Pavel din Câpâlna iar Ionac Pavel a supraviețuit și s-a reîntors
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
dintre care 419 ortodocși, 14 mozaici, 13 reformați, 1 greco-catolic și 1 romano-catolic. Școala confesională este semnalată la începutul sec. al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în casele unor localnici, care aveau cel puțin o cameră mai spațioasă și o închiriau. Actuala clădire a fost construită între anii 1922 - 1924, când a fost dată în folosință. Câte doi
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
învățătorul Sacota este înlocuit de un alt învățător-cantor, pe nume Ioan Herț, care va rămâne aici până în 1894, când sosește în Marin primul învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului Oros din Marin, școala rămâne fără dascăl până în 1922, când inspectoratul școlar îl numește pe cantorul Galea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului Oros din Marin, școala rămâne fără dascăl până în 1922, când inspectoratul școlar îl numește pe cantorul Galea Petru ca învățător, pentru o perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din Focșani, Dragomir Petculescu. Tânărul Petculescu rămâne aici doar în anul școlar 1924-1925, după
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
războaie și renovată în același stil tot de către obștea credincioșilor. Turcul Kirim, care a ajutat la construcția bisericii, cunoștea bine limba slavonă și citea bolnavilor din cărțile slavone ale bisericii. Primul preot slujitor la această biserică nu se cunoaște. Primul dascăl de limba slavonă, care învăța și copii a fost Iliev din orașul Tulcea care a funcționat 15 ani, adică între anii 1874-1925. A urmat un preot al cărui nume se cunoaște: Tihon Josan originar din Pardina, din anul 1894, apoi
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată preotului Nistor Nicolae titular la parohia Sf. Împărați Tulcea, după care Chirvase Ioan. Din anul 1997 până în prezent, Parohia Pardina este slujită de pr. paroh Alistar Grigore și soția sa Alistar Constanța (dascăl și educator suplinitor la Școala Pardina). În zilele noastre se mai practică în noaptea de Înviere aprinderea unui foc imens din roți de cauciuc, înlocuitor al lemnelor. În trecut, focul se aprindea chiar în curtea cimitirului, loc in care se
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
ca învățător preotul Teodor Sălăgeanu la școala ce: . (dosar 8/1883-Arhivele Statului Botoșani) La această școala veneau să studieze elevii satelor Fântânele, Bănești și Stamate, pâna în anul 1902, iar elevii din satul Fântânele au venit până în anul 1901. Primii dascăli ai școlii au fost preotul Ion Simionescu, Vasilica T. Seribău (până în anul 1922), preotul Costineanu, V. Prepeliță. Majoritatea învățătorilor nu au fost localnici, rămâneau foarte puțin și apoi plecau în alte sate. În satul Bănești, începutul invățământului a fost asemănător
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
1930 se construiește, cu contribuția cetățenilor satului un local de școală cu două săli de clasă și cancelarie. Construcția era din chirpici și acoperită cu tablă. Astăzi, această clădire este folosită ca sediu pentru Căminul Cultural și Biblioteca Comunală. Primul dascăl a fost Constantin Caliniuc, apoi preotul Vasile Grigoriu, Vasile Rusu. La aceasta școală se învățau doar trei clase, iar după absolvire elevii continuau clasa a IV-a și V-a la Stamate sau Fântânele. Începând din anii 1937-1939, la această
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
adăugat în 1968-1969 încă 4 săli de clasă. Un număr tot mai mare de absolvenți ai acestei școli își continuau studiile la liceele și școlile profesionale din orașele apropiate iar unii dintre ei urmează învățământul superior. De menționat că majoritatea dascălilor care învață astăzi copiii satului, sunt originari din comuna Giuvărăști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giuvărăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
Mikleus, iar în anul 1854 să fie cunoscut sub două denumiri: Puszta-Szent-Miklos și San-Miclaus. În anul 1924 este menționată Școala Sânnicoară, la care au început să învețe copii din sat. Primul învățător a fost Gheorghe Onișor, după care Nicolae Grosu, dascăl care a înființat un cerc pedagogic pentru cadrele didactice. Pe măsura trecerii timpului școala evoluează, necesarul de școlarizare fiind tot mai mare. Multiplele transformări ale societății aduc schimbări și în percepția învățământului pe plan local astfel că Primăria și Consiliul
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
la înțelegerea motivelor apariției relativ timpurii a școlii românești din sat. Școală română din Aruncuta a format un mare număr de intelectuali, cei mai reprezentativi fiind George Român, Liviu Victor Pandrea și Alexandru Cistelecan. George Român din Aruncuta a fost dascăl și revoluționar. La 25 martie 1848 Român a redactat cea de-a doua proclamație de la Blaj, dictată de Simeon Bărnuțiu, presedintele Comitetului Națiunii Române . Liviu Victor Pandrea este fiul preotului Vincențiu Pandrea, născut în Aruncuta la 2 august 1915, preot
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Feleacului și Clujului . Între preoții importanți din Aruncuta trebuie menționat Iosif Gherman, preot în Aruncuta, perioada 1835-1867, fiind totodată întemeietorul școlii confesionale din sat, alături de învățătorul George Român din Aruncuta, respectiv Teodor Giurgiu, preot în perioada 1867-1910 și fiul său, dascălul Romul Giurgiu. . Datorită calităților sale, în anul 1900, preotul Teodor Giurgiu a făcut parte din "Forul protopopesc de I-a Instanță ",în calitate de asesor. Piatră funerară a preotului Teodor Giurgiu se afla lângă biserică din sat, într-o zonă împrejmuita. De
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și comunicată sătenilor în 7 octombrie 1864. În cererea înaintată se menționează și numărul de elevi care așteaptă răspunsul, respectiv "până la 30 băieți". În perioada următoare, pe baza datelor din arhiva Parohiei, preotul Grigore Cristurean prezintă evoluția elevilor și numele dascălilor la Scoala confesionala românească din Aruncuta. Din situația prezentată mai sus rezultă că învățământul românesc din Aruncuta a existat cel puțin din anul 1801, numărul de elevi reprezentând circa 10% din populația satului, lucru remarcabil pentru acea vreme. Menționam că
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
învățământul românesc din Aruncuta a existat cel puțin din anul 1801, numărul de elevi reprezentând circa 10% din populația satului, lucru remarcabil pentru acea vreme. Menționam că părinții asigurau întreținerea școlii, lemnele de foc necesare, materialul școlar cât și plata dascălului. Controlul activității școlare și evaluarea dascălului era de competență preotului. Secretul formării a numeroși intelectuali din Aruncuta, de-a lungul vremii, se explică prin cifrele prezentate mai sus și prin faptul că satul și-a format proprii intelectuali înainte de 1801
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cel puțin din anul 1801, numărul de elevi reprezentând circa 10% din populația satului, lucru remarcabil pentru acea vreme. Menționam că părinții asigurau întreținerea școlii, lemnele de foc necesare, materialul școlar cât și plata dascălului. Controlul activității școlare și evaluarea dascălului era de competență preotului. Secretul formării a numeroși intelectuali din Aruncuta, de-a lungul vremii, se explică prin cifrele prezentate mai sus și prin faptul că satul și-a format proprii intelectuali înainte de 1801, din copii născuți în sat, si
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nu înseamnă că în aceste localități, tainele învățăturii au rămas necunoscute până la datele amintite, deoarece chiar și în satele Cornu și Orodel, învățământul a fost prezent înaintea construirii localurilor de școală. El s-a desfășurat sub îndrumarea preoților și a dascălilor, fie într-o cămăruță din incinta bisericii, cum a fost cazul satelor Cornu și Orodel, fie într-o casă particulară a unui locuitor mai înstărit (satul Călugărei). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orodel se ridică la de locuitori
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
de învățătură. La centrul acestei tinde era așternut nisip pe care anumiți copii învățau scrisul prin apăsare cu degetul sau cu un bețisor. Cititul se învăța pe cărțile din biserică, toate fiind scrise cu alfabetul slavon. Învățătorii erau popi și dascăli (cântăreți). Printre primii popi care au învățat pe copii carte la această biserică au fost popa Ion Popescu și Deaconu din Ciulavi. Mai este o biserică în cimitirul de la Curpenel. Atât cea de la Dudăi cât și aceasta sunt monumente istorice
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Truncă, și el fost elev al lui Hurhuți, acest ardelean fiind de fapt primul învățător, neoficial, din satul Covei. Alți știutori de carte din vechime au mai fost și Pascu Marinescu precum și Mihai N. Ion, zis Mieiță, care a fost dascăl la biserică și învățător peste șaizeci de ani. După aproape o jumătate de secol de la întemeiere, satul dezvoltându-se considerabil, biserica din bordei nu a mai făcut față, așa încât comunitatea și-a ridicat o biserică nouă, din zid de cărămidă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
În prezent mai slujește preotul Elian Cocora, din Rast, al cărui tată este din Covei. Cel de-al treilea preot din Covei, Dimitrie Ionescu, a fost și primul care a slujit în biserica de zid, începând cu 1858, avândul ca dascăl pe Mieiță, cel care îi învăța carte pe copii în tinda bisericii până prin 1889, când s-a înființat oficial școala din Covei. Învățătorii Dinu Hurhuți, Dinu Lofofătul și Mieiță, oficial numindu-se Mihai N. Ion nu erau învățători atestați. Ca să
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a înființat oficial școala din Covei. Învățătorii Dinu Hurhuți, Dinu Lofofătul și Mieiță, oficial numindu-se Mihai N. Ion nu erau învățători atestați. Ca să urmeze cursurile unei școli adevărate, copii din Covei trebuia să meargă la Catane, unde preda un dascăl vestit în epocă, pe nume Ștefan Ghinea. După înființarea oficială din 1889, în anul următor, 1890, Casa Școalelor a zidit primul local cu destinația de școală, format dintr-o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a fost înființată, ca și la alte mănăstiri, o școală de slavonie unde erau aduși pentru instruire și educație copii de boieri și de preoți care învățau pentru a deveni preoți, copiști de cărți, dieci pentru cancelariile ținuturilor și orașelor, dascăli pentru biserici și școli. Descoperirea Psaltirei voronțene și a Codicelui voronțean, i-a determinat pe cercetători să considere că de pe timpul aflării lui Grigore Roșca la Voroneț, activa o școală mănăstirească în care se studia în limbile slavonă și română
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
constituit de-a lungul timpului un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 și 17 aprilie 1448 se atestează că aici funcționa o școală mănăstirească încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea cel Bătrân a compus versuri și imnuri religioase, . Mardarie Cozianul a alcătuit la 1696 "Lexiconul slavo-român", necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
accident de circulație care l-a imobilizat pentru peste un an de zile, urmat de o lungă convalescenta. În timpul șederii în Franța și SUA, Wiesel a aprofundat vreme de ani de-a rândul studiul Talmudului și al patrimoniului iudaic cu dascăli erudiți că rabinul Mordechai Chouchani din Paris și Saul Liberman din New York. Din 1963 Wiesel, devenit cetățean american, a locuit cu soția sa, Marion, în Connecticut, apoi, între 1972 și 1976, când a fost numit profesor („Distinguished Professor”) la s-
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
iar în Memoriul justificativ din 27 mai 1962 apare denumirea de Școală Medie mixtă. Potrivit Ord. 23898/07.06.1967 al Sfatului Popular al regiunii Banat, comisia de studiere și avizarea denumirilor de pe lângă Comitetul executiv regional, liceul primește numele ilustrului dascăl al școlii românești, Gheorghe Lazăr. Liceul „Gheorghe Lazăr” din Pecica va funcționa până în anul 1977, când se desființează, transformându-se în Școala cu clasele I-X Nr. 1 Pecica. După revoluție, în anul 1990 se reînființează Liceul Teoretic cu secția
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]