6,255 matches
-
unei definiții acceptabile pentru noțiunea de regiune. Din această perspectivă, regiunea poate fi definită ca fiind spațiul structural cu identitate proprie, a cărui specificitate este conturată de variația proceselor și fenomenelor de masă existente în diverse domenii sub influența factorilor determinanți și care funcționează într-un cadru instituțional. Regiunile, ca spații structurale în care structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, sunt rezultatul unui proces complex, îndelungat și evolutiv, denumit regionalizare. Procesul de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un set mare de date spațiale, nonspațiale, calitative și cantitative, integrate într-o bază de date. Caracterizarea dezvoltării durabile în profil regional se construiește pe identificarea variabilelor definitorii ale dezvoltării, observarea variaței lor în timp și spațiu sub influența factorilor determinanți și pe măsurarea acestor dimensiuni. Mai mult decât atât, descoperirea legăturilor cauzale care se stabilesc între variabile garantează aprofundarea cunoașterii procesului de dezvoltare regională durabilă. În analiza statistică a dezvoltării, în condițiile considerării în analiză a tuturor datelor observate la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
-a a embriogenezei se înregistrează primele contracții ale cardiomiocitelor, iar sângele primitiv circulă în ambele sensuri prin ansa cardiacă, atât către capătul arterial cât și către cel venos. Extremitățile ansei sunt conectate prin intermediul sistemului circulator primitiv, lacunar și deschis. Factorul determinant al creșterii ansei cardiace este reprezentat de sporirea considerabilă și rapidă a masei circulante, ceea ce duce la îngroșarea parietală și dilatarea regiunilor cu contractilitate maximă. Contactul cu materialul migrator al crestelor neurale: celulele neurale rombencefalice migrează și însămânțează , în sens
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
caritate. Se creează o medicină religioasă creștină, în care rugăciunea, ungerea cu ulei sfințit, poziția mâinilor sunt considerate remedii importante, la care recurg toți credincioșii, paralel cu leacurile naturiste ale preoților și călugărilor terapeuți. Ideea creștină exercită astfel o influență determinantă asupra dezvoltării medicinei: ea dă o înaltă stimă vieții oamenilor, o concepție de egalitarism și milă pentru aproapele, imprimând tuturor credincioșilor în Christos sacrificii, în scopul ameliorării suferințelor celor bolnavi. Pe măsură ce culturalizarea omenirii devine realitate generalizată și cercetarea se aprofundează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui, dilema identitară fiind răspunsul la întrebarea ” Cine sunt eu ?”, iar factorii sociali determinanți modelele și grupul de aceeași vârstă (L. Iacob, 1998). Adolescența este perioada integrării și consolidării imaginii de sine, care ajunge să încorporeze în ea ceea ce adolescentul gândește despre el însuși, dar și ceea ce gândesc alții despre el. Modelarea și acceptarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și regulă generală, din ce În ce mai puțin la angajare școlară. Acești copii Își urmează drumul lor așa cum pot, ținând cond de circumstanțele În care au fost crescuți și școlarizați. Nu este nevoie de nici o tulburare intelectuală sau neurologică ca să nu Înveți! Elementul determinant care va face sau nu ca parcursul lor școlar să fie o trambulină pentru a trăi fericiți În viață și În societate, se rezumă la armonizarea relațiilor copil-școală-familie. De altfel, unii elevi, care par prost pregătiți din diferite puncte de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
Această mișcare este studiată de el atât la nivelul corpului omenesc, cât și al scenei. Gestul, este convins de asta, este o arie încă larg neexplorată, bogată în potențialități infinite. În cursurile pe care le susține, cel despre Mișcare este determinant. Trebuie lucrați actorii, cerându-li-se să analizeze și să compare mișcările cele mai diverse, cele ale corpului uman, ale arborilor, ale vântului, apei, peștilor, păsărilor etc. Plecând de la aceste exerciții, elevii trebuie să găsească principii și să improvizeze. Craig
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dramă, căci aici iluzia atinge culmea. Brecht, ca și Bossuet odinioară, își dă seama că emoția spectatorului este mai puternică la operă, unde muzica este mai copleșitoare decât la teatru. Întâlnirea sa cu muzicianul Kurt Weill (1900-1950), hotărât antiwagnerian, este determinantă. Kurt Weill, împins de o dorință de reformă democratică, atribuie operei, care nu va mai fi rezervată claselor privilegiate, o funcție socială. În colaborare cu el, Brecht își scrie operele epice în care leitmotivele sunt abandonate pentru song-uri. Muzica
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie / 186 Capitolul 13. OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII / 187 Bibliografie / 189 Capitolul 14. SĂNĂTATEA MAMEI ȘI COPILULUI / 191 Bibliografie / 196 Capitolul 15. ADRESABILITATEA FEMEILOR PENTRU SCREENING-UL CANCERULUI MAMAR ȘI DE COL UTERIN / 197
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
consum de alcool); * să determine modificările în timp și spațiu ale gradului de informare privind sănătatea reproducerii cu scopul introducerii unor măsuri de prevenție și depistare a cancerului genito-mamar; * să ofere informații despre violența în familie și să identifice factorii determinanți pentru abuzul verbal, fizic și sexual; * să identifice grupele de risc crescut privind comportamentul sexual-reproductiv cu scopul redimensionării politicilor la aceste grupe; * să permită decidenților politici, responsabililor de programe și cercetătorilor să evalueze și să îmbunătățească programele existente și să
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
diferă semnificativ și pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama de comportamentul masculin violent în famile am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
23,8% "Din când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pot avea exigențe de a evalua rezultatele activității școlare. În general, toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinților la activitățile școlare. Numeroase cercetări la nivel de învățământ primar și chiar secundar au pus în evidență aspectul determinant al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. Această recunoaștere a importanței părinților în favorizarea succesului școlar al tinerilor a determinat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală. De altfel, în contextul actual, aceste
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
atitudinea nepărtinitoare pe care trebuie să o afișăm. Așadar e o sarcină a școlii să identifice situațiile problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școala familie este determinantă în educarea copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor de viață. În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia și școala, trebuie să aibă același scop - formarea personalității
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
sunt 5 cursuri: Someșul (418 km), Ialomița (414 km), Jiul (349 km), Argeșul (340 km), Timișul (cu aceeași lungime). Restul cursurilor de apă au lungimi sub 300 km. După cum se va vedea, lungimea, respectiv mărimea unui curs de apă este determinantă pentru perenitatea numelui său. S-a constatat atât în spațiul nostru de viață, dar și în analizele efectuate în alte părți ale lumii că un curs important de apă nu-și schimbă niciodată numele, cel mult se traduce în limba
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunile transparietale la nivelul capilarelor sanguine sau coeficientul de filtrare al peretelui, dar limfa este diferită în cele două cazuri, având concentrație mai mică decât de obicei în primul caz și mai mare în al doilea caz. 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămânul este expansionat în cursul inspirului. Când volumul pulmonar este redus, rezistența căilor aeriene crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
globale. Urmând firul care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-a instalat brutal, ca un șoc, la 23 august 1944, actul istoriei fiind perceput În mod diametral opus (trădare?, eliberare?) și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
două personaje care își ating limita fără rest și care elimină orice spațiu al compromisului sau al acomodării reciproce. Eroul grec nu suferă deci de un exces de mobilitate, el nu „evoluează“, ci este situare fermă în orizontul unui destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]