7,279 matches
-
care ajută la refacerea țesuturilor și organelor distruse de propriul sistem imunitar. E ca un joc de-a baba oarba cu această boală și nu se știe mare lucru despre ea. Pentru mine a fost clară situația, când am fost diagnosticată cu vasculită limfocitară, care este o complicație a lupus-ului, la mine era afectat sistemul limfatic și sistemul nervos central. Acum, mulțumită produselor naturale de la Forever și gândire predominant pozitivă, reușesc să mă simt în formă, iar boala a intrat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cu fel de fel de boli și sunt mândri de câte boli duc, sunt atât de atașați de suferința lor, încât consideră că în afara bolilor și a suferinței, nu ar putea supraviețui. Am fost și eu așa, când am fost diagnosticată cu lupus, ce mândră mai eram, aveam ceva ce nimeni nu știa ce este și eram unică, iar când trebuia să le explic, le spuneam că am ceva străin în corp care îmi devorează țesuturile. Da, da, da ... acum mă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
crește, se dezvoltă paralel cu schimbările firești ale existenței umane. Eu sunt mândră că fac parte din elita psihologilor viitorului. Cum am spus și mai înainte, psihologul poate fi prietenul tău de suflet și nu o persoană care te va diagnostica, de aici confuzia și teama că psihologul se ocupă de boli mentale. Trebuie să se știe că este o mare diferență între un psiholog și un psihiatru, chiar dacă ele se completează reciproc. De când am devenit psiholog, am observat o oarecare
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mișcându-se lent, cum o învățase îndelungata sa experiență pe linie profesională... Din cadrul ușilor, deschizându-se, rând pe rând, ies capete de bolnavi cu obrajii supți, în pijamale roase și în halate tocite... Doctorul Spătaru dădu neputincios din umeri: Septicemie, diagnostică el. Posibil și un tetanos. Aceasta o arată fălcile lui țepene... Cine mai știe?... Dacă primeam antibioticele mai din vreme, poate-poate... N-a mai scos nimeni nici un cuvânt. Unii se îndepărtară, pentru a duce vestea mai încolo, la cunoscuții din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fost închis într-o celulă de la infermeria penitenciarului la etajul unde eram eu. Urât de gardieni și de deținuți el era un om uitat de toți. Nimănui nu-i păsa de soarta lui. Avea cancer, deși acesta nu fusese încă diagnosticat. Îl vizitam zilnic, aducândui dulciuri și pepsi. Discutând cu el am observat că puterea lui de judecată era atât de redusă, datorită loviturilor ce le primise la cap, încât era gata să omoare un deținut dacă cineva îi zicea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Matekoni sorbi din ceai în timp ce Mma Potokwane îi relată problemele pe care le avea cu una dintre motopompe. Pompa se supraîncălzea după mai puțin de o jumătate de oră de folosire și erau îngrijorați că o să cedeze cu totul. — Uleiul, diagnostică domnul J.L.B. Matekoni. O pompă fără ulei se încinge. Trebuie să fie o scurgere pe undeva. O garnitură ruptă sau ceva de genul ăsta. — Și mai sunt și frânele microbuzului, zise domnul Potokwane. Scot un zgomot ciudat. — Plăcuțele de frână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și munca de detectiv. Cauți lucruri. Îi dădu înapoi bucata de cuarț. Când o luă, copilului îi căzu privirea pe inelul de logodnă și-i reținu mâna o clipă, uitându-se la inelul de aur și la pietricica strălucitoare. — Zirconiu, diagnostică el. Le fac să semene cu diamantele. Sunt aproape ca originalul. Când se întoarseră, Carla și americanca stăteau una lângă cealaltă, iar figura femeii mai în vârstă exprima pace, aproape bucurie, ceea ce-i spunea lui Mma Ramotswe că își atinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
clinică, mă simțeam mai bine decât mă simțisem în ultimele patru luni. Odată cu vitaminele și dieta cu alge și legume proaspete, am încercat hidroterapia, terapia naturistă și tratamentul prin expunerea la soare. Starea mea de sănătate a fost mai detaliat diagnosticată prin examinarea irișilor, a palmelor și unghiilor, care au arătat că aveam deficit de calciu; am fost învățat și o tehnică de autorelaxare. Doctorul Meyer făcea progrese cu abordarea jungiană a „totalității“, cum o numea el, și intenționa să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
supraveghere riguroasă a alimentării cu apă. Recomanda de asemenea locuitorilor cea mai mare curățenie și erau poftiți în sfârșit purtătorii de pureci să se prezinte la dispensarele municipale. Pe de altă parte, familiile trebuiau în mod obligatoriu să declare cazurile diagnosticate de către medic și să consimtă la izolarea celor bolnavi în sălile speciale ale spitalului. Aceste săli erau de altfel înzestrate pentru a îngriji bolnavii într-un minimum de timp și cu maximum de șanse de vindecare. Câteva paragrafe suplimentare impuneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a tinerei doamne Rieux, că mâinile doctorului tremurau. ― Da, spunea el, dar, perseverând, o să fiu mai puțin nervos. Era voinic și rezistent. De fapt, încă nu era obosit. Dar vizitele la bolnavi, de pildă, începeau să-i devină insuportabile. A diagnostica febra epidemică însemnă a ridica iute bolnavul și a-l duce la spital. Atunci începeau într-adevăr abstracția și dificultatea, fiindcă familia bolnavului știa că nu-l va mai vedea pe acesta din urmă decât vindecat sau mort. "Fie-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
si oboseala i le ștergea și pe cele pe care încă le mai păstra. Fiindcă el știa că, pentru o perioadă al cărei sfârșit nu-l întrezărea, rolul lui nu mai era de a lecui. Rolul lui era de a diagnostica. Să descopere, să vadă, să descrie, să înregistreze, apoi să condamne, asta era sarcina lui. Unele soții îl apucau de mână și urlau: Domnule doctor, salvați-i viața". Dar el nu venise acolo ca să salveze vieți, el venise ca să ordone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
avansată de tip maniacal sau ceva groaznic, de genul ăsta. Ca mai toate fetele din New York, Julie își face o tomografie de fiecare dată când o doare capul. E atât de familiarizată cu gradele depresiei încât ar putea să le diagnosticheze. Apoi a urmat: —Eduardo știe ce s-a-ntâmplat? —Bine’nțeles! I-am spus totul. N-aș vrea ca Julie să afle că i-am spus o minciună nerușinată, dar bine’nțeles că lui Eduardo nu i-am spus nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
astfel de atitudini, iar acela este Khayyam. De săptămâni Întregi, Nizam i se plângea de dureri atroce, care noaptea Îl țin treaz, iar ziua Îl Împiedică să se concentreze asupra lucrului. După ce l-a examinat, pipăit, interogat Îndelung, Omar a diagnosticat o tumoră de natura flegmonului, care n-avea să-i lase prea mult timp de trăit. A fost o noapte Într-adevăr apăsătoare aceea În care Khayyam a trebuit să-i aducă prietenului său la cunoștință adevărul despre starea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
înlocuit cu cel care repeta la nesfârșit o singură imagine într-un idilic amurg. PE HOLURILE PUSTII ALE SPITALULUI, SE RETRĂGEAU ÎNCET, ALBE ȘI GRASE CA FRUMOASELE VACI ALE LUMII, BUCĂTĂRESELE... Asemănătoare cu purpura trombocitopenică idiopatică în forma acută, fu diagnosticată boala pentru rochia destinată balurilor de la Versailles. Paietele vor fi megacariocitele în număr foarte mare, imature ca citoplasma albastră. Și dacă va sângera prelungit, datorită consumului de protrombină, reacția de răspuns va fi prin coagulare normală. Va avea o rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a ras tot, lăsând orașul cu o arhitectură pitică, parcă neterminată, a dispărut. Numai unul singur a reușit să ajungă la gară. A fost atât de fascinat de uriașii de fier, încât nu a vrut să mai plece. Medicii au diagnosticat o asemenea atitudine ca pe un refuz de a accepta lumea în favoarea trenurilor, despre care nu-și puteau închipui că generează, în afară de nostalgie și poluare, și sindromul de gară. Boală care nu a putut fi eradicată oricât efort s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trepte? — Nu. Urcam două sau trei trepte și trebuia să mă opresc. — Din cauza oboselii? Alex îl înghionti pe avocatul de lângă ea și șopti: — Întrebare și răspuns. Avocatul se ridică imediat. — Obiecție. Onorată Instanță, domnul Burnet a declarat deja că fusese diagnosticat cu o boală letală. — Da, zise Rodriguez, și a spus că era înspăimântat. Dar eu cred că juriul ar trebui să știe exact cât de disperată era starea sa. — Am să permit formularea întrebării. — Mulțumesc. Să revenim, domnule Burnet. Pierduserăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tratat. — Da. — Și v-a vindecat. Acest doctor expert și sensibil v-a vindecat. — Obiecție! Onorată Instanță, doctorul Gross este doctor, nu sfânt. — Se aprobă. În regulă, spuse Rodriguez. Să formulez altfel: domnule Burnet, cât a trecut de când ați fost diagnosticat cu leucemie? — Șase ani. — Nu este adevărat că supraviețuirea pe o perioadă de cinci ani, în cazul cancerului, este considerată o vindecare? — Obiecție. E nevoie de opinia unui expert. — Se aprobă. — Onorată Instanță, spuse Rodriguez, întorcându-se spre judecător. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
viață. În 1987, Dan Greenberg și soția lui au aflat că fiul lor de nouă luni suferea de această boală. Cum nu exista nici un test genetic, familia Greenberg au avut un alt copil, o fiică, care a fost și ea diagnosticată cu aceeași boală. Familia Greenberg a vrut să se asigure că alte familii nu vor avea parte de aceeași durere, așa că l-au convins pe Reuben Matalon, un genetician, să creeze un test prenatal pentru boala Canavan. Familia Greenberg și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
despre febra hectică, și anume că la început ea este ușor de îngrijit și greu de recunoscut, dar, o dată cu trecerea timpului, dacă la început nu ai identificat-o și nici nu ai îngrijit-o, ea ajunge să fie ușor de diagnosticat și greu de vindecat. Se întâmplă același lucru și în treburile statului: dacă știi să prevezi din timp lucrurile, însușire care nu-i este dată decât omului înțelept, poți să înlături cu ușurință relele care se ivesc; dar dacă nu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
computer sunt asociate cu nevoia unei alte realități. Aceștia sunt oameni care nu mai vor să se confrunte cu problemele de zi cu zi, si isi creează propria lume în care dețin controlul. Este o tulburare psihică ce poate fi diagnosticată și tratată ca oricare alta”, a continuat psihologul. DEPENDENȚA SE CAPĂTĂ RAPID Conform studiilor, dependentă se capătă foarte rapid, în aproape 3 luni de la începutul utilizării acestui serviciu. Sunt cunoscute cazuri în care cei care nu au putut să se
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
politic”. Avea “admiratori și prieteni, dușmani și discipoli”. Papadima începuse să publice din ultimul an de liceu în revista Îndemnul, an IV, bucurându-se de aprecierile binevoitoare ale maeștrilor Lovinescu și Perpessicius. Citindu-și poeziile lui Lovinescu, criticul “m-a diagnosticat repede: să mă las de poezie și să-mi continui activitatea critică. “. La o primă întâlnire cu Nichifor Crainic, acesta i-a spus că numai cititorii îi pot da răspunsul la întrebarea dacă are talent. Papadima, persistent, “...i-am trimis
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
taxînd - în spirit dogmatic-clasicizant - „aspectul morbid al poeziei anarhice”. Deși uneori pare a concede că „arta anarhică” nu e demență pură, ci „simularea demenței, născută din tendința spre singularizare și epatare”, el alunecă totuși spre determinisme psihologice riscate atunci cînd diagnostichează „relația dintre literatura anarhică și consumarea drogurilor excitante”. Pe de o parte, Emilian respinge îmbogățirea lexicului poetic prin cuvinte vulgare („cu deosebire revistele de extremă-stînga folosesc un lexic de o violență și o cruditate cumplită”), chiar dacă recunoaște că „totul depinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cum ne varsă tone de tâmpenii pe care le-a fătat peste noapte mintea lor, cea de-a pururi gravidă. Noi cei de dincoace, dintre care, mulți acum își mușcă mâna cu care au pus ștampila pe Băsescu, acea majoritate diagnosticată de cineva ca impotentă politic, cădem de bună voie și nesiliți de nimeni, în capcana comentariilor fără consecințe, și intrăm parcă fără să vrem în într-o complicitate nerecunoscută, neasumată, dar zgomotoasă. Și apoi ține-te frate, cât mai dăm
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
om. Stăteam într-o mică țara din Europa, România. Trăiam într-o familie modestă și, din păcate, cu multe probleme. După ce m am născut, tata și-a pierdut locul de muncă, iar când aveam doar 19 ani, mama a fost diagnosticată cu cancer la sân. Nu era într-o fază avansată, dar, de vreme ce atunci medicina nu era foarte dezvoltată, mama a suferit groaznic. Singurul lucru care îi alina durerea eram eu. Mă iubea foarte mult. Din această cauză, de mică mi-
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cum să spun... fizic. În trupul meu... Făcu o strîmbătură, arătînd că știa bine că e vorba de ceva irațional. Lucas stărui. - De cînd ai coșmarul ăsta? - Eram foarte mică, mama m-a dus chiar la un medic, el a diagnosticat spaime nocturne, destul de banale la copiii mici... Mi-a trecut pe la opt-nouă ani, și apoi a reînceput, foarte violent, În noaptea În care a fost ucis Gildas. O privi cu o seriozitate și o concentrare care contrastau cu cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]