6,274 matches
-
Ioan Suciu, precum și alți episcopi, preoți, și atâția demnitari, cărora comunismul le-a luat viața, fără să bănuiască măcar că jertfa lor e unită cu cea a lui Cristos, învierea tuturor, și împreună cu el vor dormi și vor fi fericiți toată eternitatea. „Se poate spune că a fost ucis cu premeditare, prin frig și boală. Când măturătorii-preoți au trecut pe acolo, au avut răgaz să deschidă vizeta. Bolnavul atârna cu capul peste marginea patului, iar jos era o baltă de sânge... Adevărată
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
Pe coloane se observă hieroglife iar capitelurile au formă fie de plante ce se găsesc prin zonă(lotus, palmier), fie reprezintă capete de zeițe(Hator și Isis)." Mormintele sunt cele mai importante deoarece acestea sunt considerate de egipteni "locuințe pentru eternitate", folosite ca adăpost în viața veșnică. Ele sunt construite diferențiat în funcție de poziția socială a defuncților. Astfel există mastabale și piramide. "Mastabalele" sunt construite în plan simplu, rectangular, pentru oamenii bogați și clasele conducătoare. Ele sunt împărțite în două zone: terestră
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze. În anul 2001, s-au dezvelit două busturi ale inginerului Virgil Săhleanu, unul în fața SC TEPRO SA și altul la Cimitirul Eternitatea din Iași, unde acesta a fost înmormântat. Monumentele au fost realizate prin eforturile financiare ale firmei, sindicatului și Primăriei. Sondicatul de la Tepro a primit denumirea de Sindicatul "Virgil Săhleanu Mittal Steel Iași". În anul 2005, Cristian Chiriac a publicat cartea
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
1917, dar și-a continuat activitatea ca publicist, istoriograf, poet și dramaturg. În 1920 era bibliotecar al Societății Franco-Române „Lutetia”. A locuit în strada Albineț nr. 4, unde a decedat în ziua de 17 aprilie 1939, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. La propunerea primarului Constantin B. Pennescu (1901-1904), N. A. Bogdan a redactat și tipărit în anul 1904, într-un interval de numai patru luni, lucrarea monografică "Orașul Iași - odinioară și astăzi", considerată a fi opera capitală a vieții sale
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
spitalul din Bălți. În aceeași zi, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat un decret prin care ziua funeraliilor lui Mihai Volontir, 17 septembrie, a fost declarată drept zi de doliu național, „"în semn de profundă durere cauzată de trecerea în eternitate a remarcabilului actor, promotor activ al valorilor naționale și culturale, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, regizor și interpret de muzică"”. Compania publică Teleradio-Moldova va transmite în direct funeraliile și ceremonia de înmormântare a actorului. Mihai Volontir a fost
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
evenimente și realizări ale zilelor noastre, aspecte social-economice din diferite domenii de activitate. 27. Volumul de versuri “"Îmi iau ca martor universul"” (250 p.) este structurat pe trei cicluri : G"olgota suspinelor, Îmi iau ca martor Universul" și "Cântece pentru eternitate" și cuprinde versurile scrise de autor în perioada 1955-1980, aflate în manuscris. 28. De data aceasta prin volumul “"Comuna Goicea cu oameni și fapte"” (388 p.), autorul, fiu al comunei, realizează o interesantă monografie “sentimentală”. În paginile sale, cititorul va
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
l-am avansat la gradul de feldmareșal. Am vrut să-i dau această satisfacție finală... Un asemenea om murdărește în ultimul moment eroismul atâtor mulți alții. El ar fi putut să se elibereze de toată amărăciunea și să treacă în eternitate și nemurire națională, dar a preferat să se ducă la Moscova”. Paulus a devenit un critic vehement al regimului nazist în perioada captivității sovietice, alăturându-se organismului susținut de ruși Nationalkomitee Freies Deutschland - Comitetul Național Germania Liberă și a apelat
Friedrich Paulus () [Corola-website/Science/306261_a_307590]
-
s-a stins din viață la Piatra Neamț, în vârstă de 94 de ani, Domnișoara Sidonia C. Hogaș, în chiar ziua de naștere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanț, a fost înmormântată la cimitirul "Eternitatea", împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaș.
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
relatez sau nu. Manuscrisul a fost oferit Editurii Științifice și Enciclopedice, în anul 1978. Directorul de atunci, Mircea Mâciu, l-a repartizat redactorului Vasile Barbu (unul dintre „dioscuri”); acesta neuitând vechile năravuri de la Muzeul de Arheologie din Constanța (v. Gustul eternității I, pp. 178-180) a întocmit un referat de neacceptare. Printre motive: folosirea cuvântului „paradigme”. Mihai și-a retras manuscrisul oferindu-l Editurii Sport Turism, unde a și apărut în anul 1982, beneficiind de cronici favorabile. Mihai Grmatopol a declarat: „Trofeului
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
îndepărtat, de parcă nu eu aș fi redactat-o, de parcă nu i-aș fi conceput coperta. O privesc ca pe un copil ce și-a luat zborul în lumea largă. Eu rămân însingurată, la birou, cu alte manuscrise în față. Gustului eternității. Motivul real e mai simplu decât am crede-o: misterul care condiționează poveștile arheologice. [...] Ele sunt, am zice, captivante prin excelență. În mai mare măsură decât istoria ca atare, aceste istorii conexe au o garanție care nu ține seama de
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
captivante prin excelență. În mai mare măsură decât istoria ca atare, aceste istorii conexe au o garanție care nu ține seama de vreun termen. De aceea percep aici mai curând un «gust al istoriei» decât unul al atât de difuzei «eternități». Mai ușor de validat, mai aproape de sensibilitatea lui Mihai Gramatopol și - s-o recunoaștem - mai adecvat stilistic, trecutul face legea și se retrage exact când trebuie. O opțiune care lasă loc și firescului, și revitalizării, și - în primul rând - zâmbetului
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
eterne. În Noul Testament: Cu toate acestea, atât în creștinătate, cât și în multe religii necreștine se învață că iadul este un loc unde se află demoni și unde cei răi, după ce mor, sunt pedepsiți (după opinia unora, chiar torturați) pentru eternitate. În creștinism sau alte religii iadul este după "judecata din urmă" locul de schingiuire a sufletelor păcătoase de către demoni, în opoziție cu raiul locul de răsplată a celor "curați de păcate" și care urmează întocmai instrucțiunile divine din timpul vieții
Iad (religie) () [Corola-website/Science/305544_a_306873]
-
în legătură cu probleme cum ar fi medierea celestă între Dumnezeu și lumea sublunară, sub toate formele sale („mecanica” planetară, universaliile, cunoașterea indirectă sau chiar imposibilă a lumii de către Dumnezeu, caracterul necesar al evenimentelor particulare), unitatea intelectului universal și imposibilitatea multiplicării inteligențelor, eternitatea lumii create. Una dintre consecințele cele mai importante ale condamnării este reafirmarea omnipotenței divine, a doctrinei creației purificată de elementele neoplatonice și arabe care conțineau tema intermedierii între Dumnezeu și lumea sublunară. Astfel, eliminarea din discuție sau „slăbirea” semnificației cauzelor
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
acordat o atenție deosebită problemelor din sfera culturii. A sprijinit Muzeul Literaturii Române din Iași prin faptul că i-a pus la dispoziție Casa Pogor, s-a preocupat personal pentru repunerea crucii dispărute pe mausoleul lui Vasile Adamachi din Cimitirul Eternitatea, la centenarul morții marelui filantrop ieșean etc. Într-un interviu acordat în ianuarie 1992, el afirma: ""...Dar Iașul este, cum spuneam, și un oraș al spiritualității românești. Aș spune chiar mai ales. În contextul culturii europene, orașul nostru beneficiază de
Emil Alexandrescu () [Corola-website/Science/305625_a_306954]
-
a românilor de pe cele două maluri ale Prutului au în vedere reprezentarea noastră, a tuturor românilor, în prezentul și viitorul Europei"" . Primarul Emil Alexandrescu a murit subit la data de 4 martie 1992 în municipiul Iași, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. În anul 1992, după decesul său, Consiliul Municipal Iași, ca semn de prețuire, a luat hotărârea de a denumi o stradă (Strada Dimineții) și stadionul municipal (anterior cunoscut ca Stadionul Copou) cu numele de "Emil Alexandrescu". Printre documentele
Emil Alexandrescu () [Corola-website/Science/305625_a_306954]
-
numesc „Bucovineană II”, „Flori pe gama violet” și „Călători spre uitare” (167cmx167cm). Emoționată, artista a rostit cu tremur în glas „Inima mea este aici. Cântă ca un clopot în noaptea Învierii! Clipă frumoasă ca cea de-acum, prefă-te în eternitate!” Într-un articol apărut în pagina de cultură a cotidianului „Crai Nou”, Doina Cernica spune despre lucrarea „Călători spre uitare” urmatoarele: ""Aceasta din urmă reprezintă rodul câtorva ani de inspirație, trudă, suferință și bucurie, este un vârf în creația marii
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
5) misia poetului este: ca „antipoezia“ mediului înconjurător să fie sublimată în Poezie, el, Poetul, în calitate de Creator, mulțumindu-se a fi Marele Păgubos, «cel care pierde în planul vieții materiale pentru a întreține lumina pură a creației» (SSra, I, 28), „eternitatea cucerindu-se“ «doar în paguba clipei» (cf. "Balada păguboșilor" - PScr, I, 483 - 488); (6) oracol-poemul (cf. "Cinci poeme ale omului cu mască" - PScr, I, 477 sqq.); (7) parabolic-poemul (cf. "Dispariția soarelui" - PScr, I, 442 - 448); (8) poeții - sunt negația, tăcerea
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
II-VI, Iași, 2001-2005, Buletinul Asociației Tinerilor Istorici Ieșeni și al Alianței Studenților Români (Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU), p. 33. 54. Moshe Idel, Golem, traducere de Rola Mahler-Beilis, Editura Hasefer, București, 2003 (Artur P. RUTEANU), p. 33-36. 55. Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu, postfață de Mircea Mihăieș, Polirom, Iași, 2005 (Mircea ZAHACINSCHI), p. 36-38. 56. „Opțiuni istoriografice”, anul VII, Iași, 2006, Buletinul Alianței Studenților Români și al Asociației Tinerilor Istorici
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
Din 1997, este re-dactor-șef al revistei „Viața românească". Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dra-gostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența / inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cu-vintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?"). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
ce curaj! Curajul de a vorbi limpede despre singurătatea fiecăruia dintre noi, curajul de a face metafizică și de a avea mister. Kafka și Dostoievski într-o realitate orwelliană.” 7. Magdalena Bedrosian (director Editura „Cartea Românească”, ianuarie 1990): “"Oameni fără eternitate, Faraonul, Piramida, Biblioteca, Diaspora..." proze de sondaj al adâncurilor psihice intersectate de notații ale concretului actual duse până la vehemență, sau alegorii transparente ale unui sistem concentraționar, apăsător până la sufocare, manuscrisele lui Claudiu Iordache descriu condiția insului de excepție într-un
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
și apoi cu cel de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Pe 4 decembrie 1970 se stinge din viață la Cluj-Napoca, fiind înmormântat în cimitirul „Eternitatea” din orașul natal, Iași.
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
de.împărat.au.format.o.rețea.administrativă.extrem.de.solidă.care.a.permis. Este interesant că un mare învingător pe câmpul de luptă reușește să fie în egală măsură un formidabil administrator, și are timp să se lupte și cu eternitatea. Simțindu-se mandatat de divinitate, traversează, cucerește și supune văi și munți pe care îi înscripționează cu table uriașe care să-i consacre autoritatea față de supuși, dar și să-l fixeze în eternitate . Crede în astrologie și o ridică la
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
are timp să se lupte și cu eternitatea. Simțindu-se mandatat de divinitate, traversează, cucerește și supune văi și munți pe care îi înscripționează cu table uriașe care să-i consacre autoritatea față de supuși, dar și să-l fixeze în eternitate . Crede în astrologie și o ridică la rang de credință imperială; își ghidează acțiunile politice după evenimentele cosmice, tălmăcitorii de vise sunt la mare cinste, consacră prin sacrificii rituale, botează locuri și orientează palate după stele , viziunea sa încorporează și
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
animale. Ruh-ul este un corp spiritual; posedă Qalb (Inimă Spirituală) constând în emoții și conștient. Corpul spiritual sălăsluiește în sânge și inimă. Profetul Islamic Mahomed a spus: ""somnul este sora morții"" cât și: ""mormântul este prima etapă în călătoria spre eternitate"." În timpul somnului îngerii iau sufletul dar conexiunea la trup rămâne. Exemplu unui vis este destul de suficient pentru a înțelege îndoiala că, uneori, un trup mort rămâne neîngropat timp de trei sau patru zile și totuși nici un sunet de întrebări și
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
amplă sinteză ("Cântecul epic tradițional al românilor"), pe parcursul căreia abordează "Miorița" din două perspective interesante. Capitolul „În căutarea epocii de comunitate culturală străromână” vizează geneza și circulația textelor mioritice (prin raportare la variantele aromâne), iar capitolul „Câteva capodopere în lumina eternității” debutează cu unele aprecieri despre Miorița - un rezumat tematic, reluarea tezei „morții tânărului nelumit” ca germene al textului, respectiv o teorie privind datarea. Mircea Eliade (1907-1986) publică, în 1970, la Paris, prima ediție a volumul "De la Zalmoxis la Genghis-Han - Studii
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]