6,230 matches
-
germană: "Rosa Winkel") este un simbol preluat direct din lagărele de concentrare naziste. Paragraful 175, o clauză în legea germană, interzicea relațiile homosexuale. În 1935, în timpul ascensiunii lui Hitler, această lege a fost extinsă pentru a include și săruturile, îmbrățișările, fanteziile gay, precum și contactele sexuale. Un an mai târziu, liderul nazist Heinrich Himmler a creat "Biroul Central al Reich-ului pentru Combaterea Homosexualității și Avortului: Biroul Special (II S)", un subdepartament al celui de-al doilea Departament Executiv al Gestapo-ului. Sub
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A debutat editorial cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi a publicat volume de proză de aventuri, fantastică sau SF, printre care "Drum printre aștri" (1954) și "Robinsoni pe planeta oceanelor" (1958), ambele în colaborare cu Radu Nor, "O întâmplare în împărăția zăpezilor
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
este un personaj erotic science-fiction și de fantezie de benzi desenate creat de desenatorul italian Paolo Eleuteri Serpieri. Cele mai multe dintre aventurile sale au loc într-un viitor post-apocaliptic, iar intriga este adesea presărată cu scene care variază de la pornografie hardcore la imagini sexuale softcore. este frecvent descrisă ca
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
urmă - și cel mai important - sub Joseph Böhm). A fost primit de verișoara sa Fanny Wittgenstein pentru a trăi și studia în Leipzig, unde a devenit protejatul lui Felix Mendelssohn. În interpretarea sa de debut cu Leipzig Gewandhaus a interpretat "Fantezia Ottelo" a lui Heinrich Wilhelm Ernst. Interpretarea lui Joachim în 1844 (la vârsta de 12 ani) a Concertului pentru vioară a lui Ludwig van Beethoven la Londra (sub bagheta lui Mendelssohn) a fost un triumf și a ajutat la intrarea
Joseph Joachim () [Corola-website/Science/328421_a_329750]
-
murit la Balkh spre sfârșitul secolului al XII-lea, cea mai importantă operă a sa fiind colecția de poeme Diwan, formată dintr-o serie de lungi poeme și un număr de opere lirice mai simple. Poeziile sale se caracterizează prin fantezie, măiestrie retorică și eleganță stilistică. Astfel, scrierea "Dīwăn" conține poeme de mare întindere, dar și poezii mai scurte, care se referă la evenimente petrecute în timpul vieții sale. Cel mai lung dintre acestea este "Lacrimile Khorasanului", tradusă mai târziu în engleză
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
și magia, un român fantasy irezistibil”, în timp ce "Kirkus" vede în scenă care deschide volumul „o variație pe tema rolului de războinic bătrân și înțelept jucat de Takashi Shimura în Cei șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este o „fantezie epica fascinantă, fantastică și plină de satisfacții pentru cititor”, iar "Publishers Weekly" merge mai departe și declară că „această poveste de excepție are de toate - magie dezlănțuita, încântarea unei fantezii epice și aventură explorărilor din epoca navigației”.
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este o „fantezie epica fascinantă, fantastică și plină de satisfacții pentru cititor”, iar "Publishers Weekly" merge mai departe și declară că „această poveste de excepție are de toate - magie dezlănțuita, încântarea unei fantezii epice și aventură explorărilor din epoca navigației”.
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
păreri variate (conform, "mixed or average reviews"). Modalitatea în care filmul a prezentat-o pe Margaret Thatcher a fost criticată de cei doi copii ai acesteia, Mark și Carol, care ar fi declarat - înainte de terminarea filmului - "[filmul] apare că o fantezie de stânga" (conform, "it sounds like some left-wing fantasy." "The Iron Lady" a fost de asemenea lansat pe format DVD simultan în Statele Unite ale Americii și Regatul Unit la data de 10 aprilie 2012. DVD-ul conține în afara filmului și
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
din prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-o seară de iarnă, într-un apartament de la etajul 47 al unui zgârie-nori din Bucureștiul anului 5000, operatorul de cinematograf Ioan Doicin îi povestește soției sale, Ri, ca să o amuze o fantezie închipuită într-o perioadă îndepărtată (peste câteva mii de ani) a viitorului omenirii, când Soarele începe să se stingă și oamenii s-au retras de pe pământul înghețat în orașe subacvatice de pe fundul oceanelor, viața întorcându-se în locul de unde a început
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
în formă de sferă), Ceylan (Orașul Alimentației, în formă de paralelipiped), Cap-Verde (Orașul Energiei Electrice, în forma a două cuburi alăturate, având un cub mai mic suprapus) și Mariana (Orașul Mecanicii, un centru minier în formă de piramidă). Sub influența fanteziilor pe care i le povestise soției sale, Ioan Doicin adoarme obosit și visează o serie de întâmplări petrecute în viitorul imaginat de el, peste alte câteva mii de ani. Mutarea omenirii în ocean a impus raționalizarea vieții: somnul nu mai
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923 inclus în "Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic" (1929), Aderca întreba retoric: "„Un scriitor de pură fantezie, dar cu un extraordinar talent, trebuie oare dat afară din literatura română - presupunând că ar apărea - numai pentru că n-ar intra în coloana «caracterului specific național»? (un Wells sau Rosny, români)”". Felix Aderca a tradus în limba română în anul
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
riguroasa tehnică a împărăției acvatice, mecanizarea tuturor ramurilor de activitate de la naștere până la moarte, luxul rece electric, toate aceste aspecte de domeniul feericului și al utopicului plac. Se adaugă un umor fără cute de zâmbet, englezesc, făcut din enormități și fantezii”". Criticul Pompiliu Constantinescu, un alt contemporan al autorului, preciza că Felix Aderca, "„acel spirit viu, lucid, de analist și poet, în continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
într-un timp mai scurt sau mai lung. Romanul "„se citește astăzi cu teama unei profeții plauzibile”", afirma profesoara Elvira Sorohan. Criticul Ov. S. Crohmălniceanu, care a prefațat ediția din 1966, îl considera o "„îmbinare fericită de speculație intelectuală și fantezie, de epică alertă și sugestie poetică”", ce ilustrează elocvent conceptul de o literatura științifico-fantastică bună. Analizând romanul în monumentala lucrarea "Literatura română între cele două războaie mondiale" (1972), criticul sus-menționat afirmă că Aderca își imaginează o situație fantezistă plauzibilă în
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
cele două războaie mondiale" (1972), criticul sus-menționat afirmă că Aderca își imaginează o situație fantezistă plauzibilă în viitor și construiește, pornind de la aceasta și după exemplul lui Wells, o nouă realitate social-politică. Textul literar conține multă poezie, ce izvorăște din fantezia bogată a autorului, dar și nuanțe de umor discret și de malițiozitate polemică. Spre deosebire de George Călinescu care-l considera pe Aderca un "„umorist abscons”", profesoara Elvira Sorohan îl percepea pe autor ca "„un romancier frondeur și polemic, mai curând malițios
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
pentru prima dată în volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" (1829). Poe întreabă știința de ce îl persecută pe poet. Știința este scrutătoare, distructivă și interesată doar de realitățile reci. Ea nu va permite poetului să se înalțe pe aripile fanteziei sau chiar să stea liniștit visând sub un copac. "„”" este o lamentație a poetului asupra pericolelor dezvoltării științifice și a implicațiilor sale negative asupra poeziei și creativității. Poe a trăit și a scris în secolul al XIX-lea în care
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
Elizabeth Lackersteen, nepoata orfană a dl. Lackersteen, Flory petrece mai mult timp cu ea și cei doi se atașează, totul culminând cu o expediție de vânătoare, în care Flory îi face cadou lui Elizabeth o piele de leopard. Pierdut în fantezia romantică, Flory își imaginează că Elizabeth este femeia care "îl va înțelege și care îi va dărui prietenia de care el are nevoie". El o dă afară din casă pe ibovnică. La suprafață, Elizabeth este îngrozită de atitudinea lui Flory
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
ninge (ca în romanul "Primii oameni în Lună" (1901) al lui H. G. Wells), zăpada topindu-se odată cu apariția Soarelui. Pe parcursul călătoriei spațiale călătorul în Lună rememorează legendele populare legate de geneza, forma și denumirea astrelor, relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
2013, a fost lansat internațional pentru platformele Microsoft Windows, PlayStation 4 și Xbox One în data de 19 mai 2015. Jocul este al treilea titlu al seriei, fiind precedat de "The Witcher" și "", toate trei fiind bazate pe seria de fantezie omonimă scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski. Jucat dintr-o perspectivă third-person, jucătorul îl controlează pe protagonistul Geralt din Rivia, un vânător de monștri, cunoscut ca Vraciul (Witcher), care pleacă într-o lungă călătorie prin Regatele Nordice. În joc, jucătorii
The Witcher 3: Wild Hunt () [Corola-website/Science/335368_a_336697]
-
lui - este îndrăzneala imaginistică. Aceasta reprezintă punctul său forte. O imaginație dezlănțuită, debordantă își spune cuvântul peste tot. De fapt, este vorba mai mult decât de «imaginație». Termenul cel mai potrivit și mai exact, în cazul său, este acela de «fantezie», categorie estetică superioară «imaginației». «Fantezia» sau «fantazia» («mama imaginilor» - cum o numea Eminescu) este o «imaginație» sporită, potențată, ce rupe zăgazurile imaginarului și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
reprezintă punctul său forte. O imaginație dezlănțuită, debordantă își spune cuvântul peste tot. De fapt, este vorba mai mult decât de «imaginație». Termenul cel mai potrivit și mai exact, în cazul său, este acela de «fantezie», categorie estetică superioară «imaginației». «Fantezia» sau «fantazia» («mama imaginilor» - cum o numea Eminescu) este o «imaginație» sporită, potențată, ce rupe zăgazurile imaginarului și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu decizie și aplomb, în teritoriul
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
absolut formidabilă. Cred că este necesar să remarc uluitorul efort liric de a dărui fiecărui tablou un nume, care el însuși este o paradigmă de parabolă existențială.” Sebastian Domozină Craiova, 20 aprilie 1994 “Un talent viguros, deja convingător, cu o fantezie bogată și o largă paletă de mijloace expresive. îi prevăd un drum singur în arta plastică, în măsură să-și împlinească aspirațiile creatoare.” Mihai Duțescu “Vremea”, 20 aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu - un artist din careul desăvârșirii întru pictură, grafică și
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Cultura mesei (sau arta culinară) suscită interesul abbasizilor încă de la începuturile califatului, când dezvoltarea comerțului oferă populației mijloacele de a-și satisface fanteziile culinare. Se consideră că perioada de glorie a Bagdadului este reprezentată de domnia lui Harun al-Rashid (n. 17 martie 763 - d. 24 martie 809). Astfel, Bagdadul cunoaște o inegalabilă înflorire cultural-științifică și socio-economică. Tot în această vreme a fost fondată
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
că jocul a folosit intenționat clișee pentru a arăta cât de ridicole sunt acestea în comparație cu un război real. Unii critici au crezut că "Spec Ops: The Line" nu intenționează ca bătăliile să fie distractive, ci, mai degrabă, să fie o fantezie realistă și dicotomică. Scena cu fosforul alb a fost subiectul a multe dezbateri și a fost descrisă ca „deranjantă”, din cauza unor imagini precum cadavrul unei mame ce își ține copilul în brațe. Williams a răspuns la aceste plângeri, spunând că
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
consideră corectă deoarece, în opinia sa, „Creangă e mult mai aproape de Ispirescu și de esența basmului popular”. Poveștile lui Creangă au fost considerate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea prelucrări ale basmelor populare potrivit fanteziei autorului. Această opinie era susținută în special de Lazăr Șăineanu în 1892 (în "Istoria filologiei române", p. 350) și Theodor Speranția în 1904 (în "Introducere în literatura populară română", p. 14), considerându-se că Ion Creangă a valorificat artistic un
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred, că ce-i bine, nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebue să desfacă.”" Potrivit istoricului literar George Bădărău, „Dănilă Prepeleac” este una din scrierile lui Creangă în care atmosfera de basm întâlnește „fantezia realistă”. Intriga, notează el, este similară cu cea a altor povești fantastice și satirice ale lui Creangă, „Ivan Turbincă” și „Povestea lui Stan Pățitul”, în care oamenii care par proști sunt totuși capabili să-i păcălească pe diavoli. Povestea a fost
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]