9,472 matches
-
mulțămire pentru cel care se intere[se]ază pentru el însuși. Această satisfacere se bazează pe satisfacerea unei trebuințe. Unde este trebuință este o lipsă. Schopenhauer. Intuițiunea curată. Interesul, egoismul naturei omenești. Primirea unei cunoștințe lipsite de stimul este o ficțiune (? ). Este corăspunderea unei trebuințe. Trecerea de la o stare ce nu-i suficientă, la alta suficientă. Sch[openhauer] a avizat la Plato forma fundamentală. Nu are a face nimic cu voința, cu nizuirea. Tipuri a perfecțiunii. Norma pentru realitate pe care
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de fantazie a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei că crede a putea să se joace cu fantaziile sale. Care ar fi arta viitorului în mărginele rațiunei. Combinația fantaziei și rațiunei. Îi trebuie ficțiune, superstiție mistică, spiritele. A fost caracteristica timpilor în care poeții cei mari a fost prejudițioși adică a fost în timp. Poezia: Este scopul ei de a aduce lumea, viața și pasiunile ei în forme estetice. Ce a folosit intrarea mitologiei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pe noi chiar ne interesează viețile scriitorilor, că am vrea să știm chiar și "de câte ori a căscat Cantemir", că ne-am da pielea de pe noi să-l putem vedea și auzi măcar câteva minute pe Eminescu. Că nevoia noastră de ficțiune și afecțiune nu erau satisfăcute de studiile atât de subtile și savante dinainte. Dar nu o "reîntoarcere la bătrâna și buna istorie literară" e ceea ce dorim astăzi, ci o reconstituire (chiar și o reconstruire) afectivă a trecutului, o restaurare a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ne mișcăm aici pe o planetă străină, artificială, inumană, monstruos de estetică. Un paradis artificial mai înspăimîntător decât cel al lui Baudelaire, din vis. în 1984, al doilea volum (cu o copertă, desigur, de Florin Iaru), La cea mai înaltă ficțiune, este carne din carnea primului. Imposibil de constatat vreo evoluție sau vreo diferență semnificativă: aceeași lume scindată, străină, autistă. Același stil imposibil de confundat, frenetic și risipitor. Aceeași dezordine stupefiantă: par a fi mai multe cărți amestecate aici fără nici o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o doamnă / o seamă de amănunte cum ar fi: / călcî-ie roz în ciorapi albaștri, obiceiuri canine-feline / gură de zmeurică, cireașă putredă și mică... / (cu inimioara asta de ruj vrei să-l dai gata pe dom' judecător?)". "La cea mai înaltă ficțiune" este o carte care te inspiră, care îți dă sentimentul reconfortant că există încă o infinitate de posibilități de a face poezie la care tu nici nu te-ai gândit. Când te credeai într-o fundătură, vezi deodată soarele prin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care ne provoacă reacții adevărate în fața adevăratelor realități. Cele care ne situează, măcar cu o parte din ființa noastră, de partea adevărului. Pot negocia viața lui Rick din "Casablanca", deși soarta lui mă emoționează profund, pentru că încă mai discern între ficțiune și adevăr. Pot negocia viața și destinul pasagerilor de pe Titanicul ce se scufundă, maiestuos, pe câțiva metri pătrați 298 de ecran. Pot la o adică să admit și consensualitatea valorii agoniei lui Ivan Ilici. Ce nu pot accepta niciodată e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o ruptură. Între ele se instituie mai curând o relație de reciprocă determinare. Acest subiect este abordat de Marc Augé322 într-o fascinantă lucrare, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction. Autorul francez scrie despre producerea unui "nou regim de ficțiune". Se observă, așadar, că în lumea contemporană se schimbă nu numai imaginile, ci și condițiile de circulație între imaginarul individual (visul, de exemplu), imaginarul colectiv (amintim aici mitul) și ficțiune (ne referim în acest caz la literatură, la ficțiunea artistică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ethno-fiction. Autorul francez scrie despre producerea unui "nou regim de ficțiune". Se observă, așadar, că în lumea contemporană se schimbă nu numai imaginile, ci și condițiile de circulație între imaginarul individual (visul, de exemplu), imaginarul colectiv (amintim aici mitul) și ficțiune (ne referim în acest caz la literatură, la ficțiunea artistică etc.). Întregul mecanism de producere a imaginarului cuprinde trei poli: 1) imaginar și memorie colectivă, 2) imaginar și memorie individuală și 3) creație-ficțiune323. Legătura dintre acești poli se verifică și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de ficțiune". Se observă, așadar, că în lumea contemporană se schimbă nu numai imaginile, ci și condițiile de circulație între imaginarul individual (visul, de exemplu), imaginarul colectiv (amintim aici mitul) și ficțiune (ne referim în acest caz la literatură, la ficțiunea artistică etc.). Întregul mecanism de producere a imaginarului cuprinde trei poli: 1) imaginar și memorie colectivă, 2) imaginar și memorie individuală și 3) creație-ficțiune323. Legătura dintre acești poli se verifică și în cazul practicilor divinatorii. Prezicătorul este, din acest punct
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe care îl dăm relațiilor sociale) și la apariția de noi mituri ale progresului, "mari povestiri" care vor dispărea la rândul lor"324. Paradoxul zilelor noastre este acela că dezvrăjind lumea de vechile mituri, credințe și fantasme, trăim în plină ficțiune, o ficțiune prin imagini. Aceasta, crede Marc Augé, nu se sprijină pe o seamă de revalorizări simbolice, ci este semnul unui deficit simbolic de care suferă lumea noastră. Este la modă să o numim lume a imaginii și nu a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îl dăm relațiilor sociale) și la apariția de noi mituri ale progresului, "mari povestiri" care vor dispărea la rândul lor"324. Paradoxul zilelor noastre este acela că dezvrăjind lumea de vechile mituri, credințe și fantasme, trăim în plină ficțiune, o ficțiune prin imagini. Aceasta, crede Marc Augé, nu se sprijină pe o seamă de revalorizări simbolice, ci este semnul unui deficit simbolic de care suferă lumea noastră. Este la modă să o numim lume a imaginii și nu a imaginarului. Procesul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unul definitiv și ireversibil. El este însoțit de un fenomen simultan ce funcționează în sens invers: cel de revrăjire a lumii. Dovadă este rezistența peste timp a unor simboluri, credințe și ritualuri, precum cele divinatorii (chiar și cu statutul de ficțiune). Prezența lor exprimă disponibilitatea spiritului uman de a opera cu semne și simboluri, de a depăși cadrele constrângătoare ale raționalității. Referindu-se la acest aspect, Mircea Eliade își exprima optimismul față de provocările lumii moderne: "...nu cred că anumite revelații primordiale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
personale (atunci cand termenul este precedat de articolul hotărât); 3) nu doar noutățile referitoare la actualitate (news), datele privind activitățile economice, financiare sau sociale (dată), ci și creațiile de divertisment (jocurile, audiovizualul, entertaiment), cunoașterea în general, cunoștințele (knowledge) sau creațiile de ficțiune (filme, filme de televiziune, foiletoane). Este vorba, în acest ultim caz, despre situația creată de multiplicarea și diversificarea media, fenomene sesizabile la sfârșitul secolului al XX-lea. Cele trei accepțiuni ale termenului, redate mai sus, conduc spre teoria informației, formulată
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
principiile doctrinare, sacre, perfecte. O imagine fabulos mistificată a prezentului va fi întemeiată pe aceste principii, modelul elaborat (vezi programul partidului, de exemplu) devenind o "realitate" ficțională mai puternică decît realitatea însăși. Mass-media este puternic angajată în construirea unei atare ficțiuni; căci, deși la acest nivel se vorbește despre imparțialitate, nepărtinire, cinste etc. multiple sondaje și studii întreprinse estimează că mai ales în societățile totalitare "mijloacele de comunicare în masă și ziariștii nu spun adevărul sau mint pur și simplu" [Selys
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau etnografic, hermeneutic sau semiotic este, în esență, o minciună, iar cel care își propune să o valorifice este un ficționar; căci, cum ne spune Scheibe, "o minciună care se numește singură minciună nu mai este acest lucru, ci devine ficțiune" [Barnes, 1994:132]. Ficțională ar fi fost și intenția sub semnul căreia și-a propus inițial să se desfășoare studiul de față: aceea de contura măcar cu titlu de introducere o teorie "generală" a minciunii. Or, în cele din urmă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
asupra auto-amăgirii, cînd mincinosul și naivul sînt una și aceeași persoană. Tehnicile artei de a minți și de a detecta minciunile și modul în care se deprind acestea sînt analizate în capitolul 8. În capitolul 9 vom studia noțiunea de ficțiune, ca un exemplu de afirmații neadevărate care nu au scopul de a induce în eroare. În ultimele două capitole vom vedea cum un număr considerabil de scriitori au analizat ideea de minciună și au încercat să-i structureze geneza și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
existat o elită de literați, percepțiile populare asupra trecutului au fost influențate de ceea ce s-a scris în cărțile de istorie, deși nu în totalitate. Într-o mai mică măsură, viziunea noastră asupra trecutului este influențată de lucrări prezentate ca ficțiuni, fără a avea pretenția de a fi precise din punct de vedere istoric. Romanele lui Jane Austen sînt exemple evidente ale acestui fenomen, și dacă tabloul societății engleze de la începutul secolului al XIX-lea pe care-l prezintă nu corespunde
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiate. Scriind despre practica tradițională a antropologiei sociale și culturale, Geertz (1968:151-152) se referă la "asimetria morală existentă în situația de pe terten" și spune că "relația dintre antropolog și obiectul său de studiu se bazează pe o multitudine de ficțiuni parțiale duse la capăt doar pe jumătate". Aici el se referă la nepotrivirea dintre așteptările și interesele celor două tabere. Antropologul, spune Geertz, "este susținut de valoarea științifică a datelor pe care le prezintă". Sînt de acord, însă cred că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei certitudini reciproce că fiecare a fost păcălit, folosit și respins". Astfel, deși relația e posibil să fi început cu manifestarea unei încrederi reciproce, se poate termina cu o senzație reciprocă de păcăleală. Geertz (1968:154 ) caracterizează relația numind-o ficțiune și nu fals, "care stă la baza cercetărilor antropologice de succes" și vorbește despre "tensiunea morală" și "ambiguitatea etică". Deși comentariile lui Geertz se referă la domeniul antropologiei în "noile state", mai degrabă decît în lumea tradițională a triburilor lipsite
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a păcăli nu depinde întotdeauna de adevărul sau neadevărul existent în ceea ce se spune. Contrastul între neverosimil și fals sau între veridicitate și adevăr se manifestă în numeroase contexte, însă nicăieri nu se distinge mai clar decît în ceea ce numim "ficțiune". Lingvistul John Searle (1975:325) observă că: Faptul că limbajul oferă posibilitatea existenței ficțiunii este, în definitiv, un lucru ciudat, neobișnuit și uimitor. Dînd termenului "ficțiune" o definiție mai largă, această posibilitate poate fi considerată un atribut al societății umane
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Contrastul între neverosimil și fals sau între veridicitate și adevăr se manifestă în numeroase contexte, însă nicăieri nu se distinge mai clar decît în ceea ce numim "ficțiune". Lingvistul John Searle (1975:325) observă că: Faptul că limbajul oferă posibilitatea existenței ficțiunii este, în definitiv, un lucru ciudat, neobișnuit și uimitor. Dînd termenului "ficțiune" o definiție mai largă, această posibilitate poate fi considerată un atribut al societății umane. Totuși, în orice societate, ficțiunea și ceea ce Searle (1975:326) numește "convențiile discursului ficțional
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în numeroase contexte, însă nicăieri nu se distinge mai clar decît în ceea ce numim "ficțiune". Lingvistul John Searle (1975:325) observă că: Faptul că limbajul oferă posibilitatea existenței ficțiunii este, în definitiv, un lucru ciudat, neobișnuit și uimitor. Dînd termenului "ficțiune" o definiție mai largă, această posibilitate poate fi considerată un atribut al societății umane. Totuși, în orice societate, ficțiunea și ceea ce Searle (1975:326) numește "convențiile discursului ficțional" iau forme structurate social. Teoreticienii literaturii au examinat conceptul de ficțiune în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
325) observă că: Faptul că limbajul oferă posibilitatea existenței ficțiunii este, în definitiv, un lucru ciudat, neobișnuit și uimitor. Dînd termenului "ficțiune" o definiție mai largă, această posibilitate poate fi considerată un atribut al societății umane. Totuși, în orice societate, ficțiunea și ceea ce Searle (1975:326) numește "convențiile discursului ficțional" iau forme structurate social. Teoreticienii literaturii au examinat conceptul de ficțiune în detaliu (e.g. Pavel 1986, Smith 1978), însă pe mine mă preocupă alte aspecte; îmi limitez discuția la studiul posibilităților
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
termenului "ficțiune" o definiție mai largă, această posibilitate poate fi considerată un atribut al societății umane. Totuși, în orice societate, ficțiunea și ceea ce Searle (1975:326) numește "convențiile discursului ficțional" iau forme structurate social. Teoreticienii literaturii au examinat conceptul de ficțiune în detaliu (e.g. Pavel 1986, Smith 1978), însă pe mine mă preocupă alte aspecte; îmi limitez discuția la studiul posibilităților pe care ficțiunea le oferă minciunii și al modului în care autorii au susținut sau negat veridicitatea textelor lor. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Searle (1975:326) numește "convențiile discursului ficțional" iau forme structurate social. Teoreticienii literaturii au examinat conceptul de ficțiune în detaliu (e.g. Pavel 1986, Smith 1978), însă pe mine mă preocupă alte aspecte; îmi limitez discuția la studiul posibilităților pe care ficțiunea le oferă minciunii și al modului în care autorii au susținut sau negat veridicitatea textelor lor. În plus, mă opresc doar la unele date asupra unui singur grup de societăți care utilizează scrierea. În general, cititorii din ziua de azi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]