8,564 matches
-
poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar indicațiile „scenice” se subînțeleg. G. Călinescu era nu numai un pasionat de teatru, ci și un creator și un regizor pe măsură. Punea În scenă propriile creații dramatice, Încărcate de simboluri, cu cercetătorii de la Institutul de Istorie Literară și Folclor, În propria lui locuință. În casa lui Moș Costache Giurgiuveanu au loc adevărate spectacole tragicomice, unele dintre ele stând sub semnul absurdului. Era și epoca vinovată de stimularea comportamentului după chipul și asemănarea indivizilor. Nu cred că un cercetător literar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-și dovedească unul altuia că e mai deștept. Moromete urmărește dezbaterile din Parlament, căutând frazele sforăitoare care nu spun nimic, pentru a-și bate joc de ele. Uneori face umor gratuit și se amuză pe seama unor glume parcă dintr-un folclor popular. Exemple sunt multe. Când Cocoșilă Îi atrage atenția că feciorul lui a terminat poarta, Moromete Îi răspunde cu seriozitate: „Nu e gata! Mai trebuie un vițel care să se uite la ea”. În după amiaza când toți membrii familiei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu mitic. Eroul, după ce este marcat de eșecul primei sale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
distanțe considerabile, fapt ce a dus la lipsă de comunicare și la izolare, precum și la apariția dialectelor și a graiurilor locale. 1.1. Epoca veche Cele mai vechi urme ale literaturii numite azi finlandeze, s-ar situa în epoca fierului. Folclorul finlandez este considerat ca având originea în preistorie, iar Kalevala, epopeea prin excelență, este comună ca motive creațiilor populare estoniene, careliene și finlandeze. Matti Kuusi, profesor la Universitatea din Helsinki la jumatatea secolului XX și membru al Academiei, este specialist
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
scrisă din limbile fino-baltice. Conținutul acestei scrisori nu este clar, tema situându-se undeva asupra divinității și spiritului său justițiar. Se cunosc și scrisori în alte limbi baltice. 1.2. Perioada medievală: 1150-1523. Era influenței suedeze În Evul Mediu, dezvoltarea folclorului este încă în curs, proeminente fiind proverbul, poezia și povestirea. În timpul Evului Mediu, poezia finlandeză a fost marcată de cultura occidentală și mai ales de creștinism. Pe lângă mituri antice, circulă și balade, precum Elinan surma 1, legende creștine ca Piispa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
balade, precum Elinan surma 1, legende creștine ca Piispa Henrikin surmavirsi 2 și câteva poeme istorice. Poezia s-a dezvoltat progresiv, fiind transmisă pe cale orală dinspre o generație spre alta până în momentul în care s-a permanentizat scrierea lor. Așadar, folclorul este stratificat, iar cele mai recente versiuni diferă în mod considerabil de straturile mai vechi. Poezia tradițională finlandeză a supraviețuit timp de secole până în prezent datorită unor lucrări precum Kalevala și Kanteletar, cu caracter de culegere. Această "supraviețuire" este una
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Sibelius a compus. Fiecare a încercat, atât cât i-a stat în puteri, să-și cultive propria individualitate, lucrând mereu pe cont propriu. Un alt aspect interesant legat, de data aceasta, de influența anumitor motive culturale, mai precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a încercat, atât cât i-a stat în puteri, să-și cultive propria individualitate, lucrând mereu pe cont propriu. Un alt aspect interesant legat, de data aceasta, de influența anumitor motive culturale, mai precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules începând cu anul 1828 de Elias Lönnrot, în timpul călătoriilor întreprinse în calitate de culegător de folclor. În alcătuirea Kanteletarului, folcloristul nu s-a folosit doar de textele culese de el, ci și de cele inventariate de precursorii săi. Varianta finală a culegerii cuprinde 652 de rune, adică 22 201 versuri și are o întindere similară cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un periodic al studenților și cursanților de la lectoratul românesc al acestei universități. "Columna" își propune să prezinte câteva personalități artistice și literare românești, dar și opere fundamentale din literatura română. Pe lângă acestea, revista mai tratează subiecte privind caracteristicile limbii române, folclorul, proverbe românești și finlandeze, dar și experiența profesorului Tauno Nurmela la Cluj247. Ne-am ocupat de această revistă într-un capitol separat al prezentei lucrări. 3.2.3. Jurnale de călătorie în perioada comunistă În perioada comunistă s-au scris
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Ambasada Finlandei la București. Oaspeții evenimentului au fost violoncelistul Jussi Makkonnen și pianistul Rait Karm415 care "au prezentat un program dens și variat, cu micile bijuterii camerale ale lui Sibelius"416. S-au interpretat piese clasic-romantice cu sonorități specifice folclorului finlandez. Tot spectacolul a scos în evidență valoarea și marea ținută a școlii finlandeze, un spectacol de o emoție și sobrietate specifice marelui compozitor finlandez 417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
între două (opus-uri) Sibelius. Momentul discutat este concertul din 22 octombrie 2010 care a avut loc la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Deschiderea concertului a făcut-o lucrarea Întoarcerea lui Lemminkäinen. Reprezentația de operă face parte din folclorul finlandez și a deschis seara "în sonorități exotice, însă atât de proaspete, (...) pe misterul subiectului mitologic, dar și pe orchestrația densă, multicoloră și în egală măsură energică a lucrării"485. Publicul a apreciat prestația, recompensând-o cu ropote de aplauze
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a unui festival transilvănean. Aceasta precizează că încheierea Festivalului Toamna Muzicală Clujeană a făcut-o Simfonia a treia, în do major, opus 52 (1904-1907), scrisă de Jean Sibelius, reprezentantul școlii naționale finlandeze. Sursa de inspirație pentru lucrarea sa o reprezintă folclorul finlandez, influențele sale simțindu-se încă din prima parte. Ludmila Sprîncean consideră că "ideea preluării materialului folcloric într-un gen atât de complex precum este simfonia, este miezul unei creații care va trece rigorile timpului atât în patrimoniul național, cât
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost Petru Gorcea (1975- 1978). Profesor aici între 1980-1982, profesorul Florian Vlădica a redactat primul număr al revistei Columna. Au urmat Ion Stăvăruș (1982-1986), extrem de implicat în publicarea de traduceri din limba finlandeză, Nicolae Constantinescu (1978-1980 și 1992-1995), specialist în folclor, Rodica Bărbat (1990-1991) și Marilena Aldea, coordonator al celui mai cuprinzator dicționar român-finlandez publicat în România 706. În numarul 18 din 2005 al Columnei, profesorul Lauri Lindgren face o trecere în revistă a activității lectoratului, atingând pentru prima dată subiectul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Napoca, scrie articolul Epopeea națională finlandeză - 150 de ani. Aceasta este descrisă ca o sărbătoare cu un larg caracter de masă, atât în ceea ce privește accesibilitatea, cât și participarea publicului. Scopul sărbătorii mai este și acela de a crește interesul finlandezilor pentru folclorul național. Kalevala a avut o deosebită importanță în dezvoltarea vieții culturale din Finlanda, ducând în același timp la închegarea conștiinței naționale. Totodată, această epopee a fost și sursa de inspirație pentru mai mulți scriitori și artiști. A fost un poem
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mal, printre stânci. (...) amurgul de o neînțeleasă melancolie; boarea care coboară deasupra apelor. Superbe păduri de brazi și mesteceni"750. O zi mai târziu, Eliade scria câteva rânduri despre literatura finlandeză contemporană și despre noua orientare a școlii finlandeze de folclor despre care mărturisește că și-ar dori să știe mai multe. Acesta menționează că savanții finlandezi sunt "cel mai bine pregătiți ca să realizeze (...) valorizarea materialelor etnografice și folclorice în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Beldiman, Arhitectură și conștiință: lecția lui Alvar Aalto, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. XL. 236 Cf. Ibidem, pp. 248-249. 237 Amintește despre numeroasele manifestări culturale și artistice care au loc în această țară: festivaluri de teatru, jazz, folclor, concerte, expoziții. Unul dintre aceste festivaluri este cel de la Kuopio: Kuopio, dans și cântec, care se organizează vara și care e conceput în două registre: în piața din aer liber se organizează dansuri populare, pe când în incinta teatrului, balet clasic
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
numim tradiție? Ba e suficient. Obiceiurile și tradițiile au întotdeauna o utilitate - concretă sau simbolică. Atunci când ea dispare, obiceiul rămâne o coajă fără semnificație, un ritual exotic, căruia îi spunem „autentic“. Căci tradiția rămâne „autentică“ și fără costume populare ori folclor pur. Autentic. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Senzațional: i-am dezbrăcat laptopul lui Valentin Stan până la ultimul bit! CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Tristețea... Tristețea... Nu mai știi cum se rostogolește boaba cristalină pe frunza lată de brustur, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud vestul continentului european, îmbogățindu-se cu reprezentări ale unor vietăți și forme din natură. Un exemplu al creativității spaniole în tehnica origami este pajarita ─ o mică pasăre din folclorul autohton. Până în sec. al XIX-lea, în Spania s-a reușit acumularea unui mare număr de figurine originale din hârtie împăturită, altele decât cele descoperite în Japonia. În epoca modernă, două curente își dispută importanța cultivării sistematice și răspândirii artei
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
proiecte mai aveți“, adică întrebări la care chiar nu am răspuns (râde). Dar sunt și întrebări normale. Cum ți-au venit ideile în cazul fiecăruia din cele trei scurtmetraje? Păi cel „cu becul“ este un banc ofertant, din așa-numitul folclor urban, din fosta URSS, eu l-am întâlnit și la Kiev și pur și simplu l-am dramatizat, am mai adăugat, am mai scos. Nu mă pot abține să nu întreb... actorii, figuranții din film au băgat becul în gură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și el verva lui. Cincinat împrăștia catrenele peste tot, după cum știau toți prietenii. Dar soseau în jurul mesei lui Voiculescu și alte fețe care de care mai prietenoase cu poezia, proza și teatrul: Ion Marin Sadoveanu, Gh. D. Mugur, îndrăgostit de folclor, Popescu Gheorghian, „aventurier” pe cărările munților... Cu ei și cu alți apropiați și-a hrănit Voiculescu bucuriile, succesele. Deci, s-a spus, „Din țara zimbrului” i-a adus premiul Academiei, apoi, înaltul for al scriitorimii, Societatea Scriitorilor Români, l-au
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]