6,528 matches
-
care poate fi considerată o replică la medalia anterioară deoarece inițiatorul renunța la imaginea simbol a Institutului de Anatomie și valorifica pe avers (fig 37av) vechiul portal de la intrare și imaginea vechiului palat în care a funcționat la începuturi Universitatea ieșeana. Interesantă, în sensul renunțării la efigie, este și compoziția de pe revers (fig 37rv) în care se valorifica cupă cu șarpe încolăcit, toiagul lui Esculap, frunzele de laur, cât și legendă cu numele latin al instituției academice. Pe o placheta realizată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
comemorativa, din 2005, este realizată după un proiect conceput de conf. univ. dr. Magda Sficlea de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design{\cîte 60b} și are legătură doar prin efigia reversului cu simbolurile de pe vechile medalii ale învățământului academic ieșean. Vom preciza pentru necunoscători că mesajul medaliei de față nu poate fi receptat fără un minimum de cunoștințe de simbolistică a figurilor geometrice. Văzute în plan, reprezentările de pe aversul medaliei (fig 59av), figuri geometrice înscrise, triunghi echilateral cu vârful în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațadă principala de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentala prin care se ajunge
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în jurul câtorva curți interioare”{\cîte 65}. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmăm și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifica radical mesajul pe care il transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legendă latină a aversului, în afară de sensul metaforic de mama care da hrană spirituală, sugerează și rolul pe care l-a avut în plămădirea celorlalte instituții de învățământ superior dar și nivelul său academic de excepție. „Medalia jubiliara este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sugerează și rolul pe care l-a avut în plămădirea celorlalte instituții de învățământ superior dar și nivelul său academic de excepție. „Medalia jubiliara este o expresie a ideii de adevăr care s-a menținut în permanență în mediul universitar ieșean, pentru care s-au sacrificat personalități ale științei și culturii din universitatea noastră. Ideea de adevăr a cerut eforturi deosebite, a cerut întotdeauna renunțări, a cerut un sacrificiu care unoara li s-a părut un gest de trufie. Trebuie să
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reprezentări comunica opinii diferite în legătură cu începutul învățământului superior agricol. Reprezentarea simbolică a efigiei de pe prima medalie sugerează că acest început este, în anul 1842, la Academia Mihăileană, în timp ce efigiile de pe a doua medalie îl plasează, în anul 1912, la Universitatea ieșeana, când s-a înființat secția agricolă care a dat prima promoție de ingineri agronomi cu diplomă, în 1915. După cum era de așteptat, pe medalia Centenarului din 2012 a fost valorificata, alături de edificiu, emblemă Universității de Stiinte Agronomice și Medicină Veterinară
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioadă căutărilor și clarificărilor în medalistica instituțiilor de învătământ superior ieșean. Cât privește medaliile din anii 2005 și 2010 ale Universității de Arte „George Enescu”, putem concluziona că, uzitând de imagini cu mare putere de sugestie și de compoziții simbol originale, acestea onorează la un înalt nivel tradiția și specificul învățământul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativa ieșeana. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; - pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe această nu se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
referă și la bogată activitate medalistica din unitatea ecomomică cu specificul sau aparte; - pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C - PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANA O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat învățământul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat învățământul universitar ieșean, dar care au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am aflat mai tarziu, Precizam că am optat pentru ordonarea medalioanelor biografico-medalistice pe domenii de activitate, DOMNITORI MIHAIL GRIGORE STURDZA Este un lucru știut că de numele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Cuza, care este aceea pe când nu era încă Domnitor ci numai Colonel, când avea favorite”{\cîte 76}. În 1989, contrapuneam în esență celor de mai sus următoarele: - medalia nu putea fi realizată la Stuttgart, ci într-un atelier ieșean. Dovadă o credeam a fi existența matrițelor (stanțe), expuse la Muzeul Unirii din Iași, alături de medalie. - în scrierea legendei întâlnim caractere slavone - pentru ,,p”, ,,g ’’ și pentru ,,r”; pentru „i” și „s” se oscilează între caracterele slavone și cele latine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorica a Unirii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reda, cu simt al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta statuie care domină centrul orașului Iași de mai bine de un secol. Din cele 12 medalii închinate lui Cuza în perioada 1873-1914, cele mai multe au fost realizate din inițiativa ieșeana. Din nefericire, din 1912 lui Cuza nu i73 au mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc notă de distincție intelectuală. Gură timbrata de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atat mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirma că publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu: Istoria critică a românilor (lucrare neterminata, din care realizează doar două volume), monografia istorică Ion Vodă cel Cumplit, dramă istorică Răzvan și Vidra, Cuvente den betrăni, Etymologicum Magnum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
istorică Răzvan și Vidra, Cuvente den betrăni, Etymologicum Magnum Romaniae (lucrare monumentala, din care realizează doar patru tomuri). Predilecția pentru gigantism și monumental îl așază pe Hașdeu alături de Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu, așa cum aprecia criticul și istoricul literar ieșean Mihai Dragan{\cîte 88}. Cum este cunoscut, în ultima parte a vieții se cufunda în singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistica a lui Hașdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță{\cîte 89}., pe medalia celui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860-1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginala cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum este vizibil, cele două medalii ilustrează fericit personalitatea lui Titu Maiorescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
student al Facultății de Litere și Filozofie de aici, având între profesori personalități de talia lui Ilie Minea și Orest Tafrali. Tot la Iași a fost mai apoi onorat cu titlul de doctor în științe istorice. Ca asistent, la Universitatea ieșeana, a funcționat efectiv vreo cinci ani (în perioadă 1932-1940 a fost doi ani bursier al Școlii Române din Romă și un an al celei de la Paris), după care a fost absorbit, asemenea atâtor minți ilustre formate în capitala Moldovei, de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iasul mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om și, după aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat că ieșean, adică cu înțelepciune moldoveneasca. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iasul care, natural, a fost oxigenul tuturor”{\cîte 91}. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iasul care, natural, a fost oxigenul tuturor”{\cîte 91}. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeana din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate, acest renumit și necunoscut Celibidache?”, cum se întreabă, se înțelege simulând ignoranța, Klaus Umbach{\cîte 92}. Pe Sergiu Celibidache îl aflăm, adolescent fiind, răsturnător de tradiții în casa lui Sadoveanu, de la Copou
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în casa lui Sadoveanu, de la Copou, în compania Profirei, a soțului acesteia cât și a altora de vârsta lui. Profira Sadoveanu va consemna în memorialistica să informații care vor fi preluate de toți aceia care s-au interesat de perioada ieșeana a viitorului muzician. Din informațiile oferite de Profira Sadoveanu aflăm că „Sergiu Celibidache, subțire și vioi, cu chip smolit și păr sumbru și creț, dădea din mâini, bătea step pe cerdac, susținând că numai muzică sincopata e interesantă, că nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și prezentat pe scena Teatrului Național din Iași, în ziua de 7 mai 1935. Textul piesei aparținea memorialistei, iar muzică și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean{\cîte 93}. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilica a tânărului „care avea să fie mai tarziu un genial și unic dirijor”. Dar cine a fost în copilărie și adolescență Sergiu Celibidache nu este simplu de reconstituit, mai ales
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]