7,075 matches
-
pentru istoricul literar. Aceste premise sunt cu atât mai necesare cu cât, ocupându-ne de bestiarul lui Dimitrie Cantemir, intrăm într-o zonă în care imaginarul și cunoașterea se suprapun. Sursele lui Cantemir nu făceau această dinstincție între real și imaginar, care pentru noi, azi, ține de evidență. Imaginarul făcea parte, avertizează același Michel Pastoureau, "din realitatea cea mai comună"5. Prin urmare, acest lucru trebuie bine înțeles și strict aplicat când interpretăm bestiarele medievale. Ceea ce pentru noi se situează într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în limbile latină, respectiv slavonă. Oricum, indiferent de etimonul în care circula, cert este că în spațiul românesc Alexandria a avut o influență decisivă. Povestind cuceririle și isprăvile lui Alexandru, textul, indiferent de versiunile sale, amestecă date istorice cu scene imaginare, evenimente reale cu descinderi fantastice într-o geografie fabuloasă, mitologică. Firește, eroul este creștinizat, devenind un soldat al lui Dumnezeu. Prin intermediul Alexandriei pătrund în imaginarul românesc tot felul de ființe stranii, "fabuloase", cum le numim noi astăzi în mod nepotrivit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea, deci, pe un teren virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar discursivă (rudimentară, dacă o comparăm cu performanețele narative ale Istoriei ieroglifice), ci mai ales una imaginară. O altă carte populară care a contribuit decisiv la implementarea unui bestiar în cultura română a fost, fără doar și poate, Esopia. Figură celebră, legendară, Esop, căruia i se atribuie probabil cea mai celebră culegere de fabule (imitate conștiincios, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conta era potențialul său simbolic. Petru un medieval, cutare animal exista pentru că figura în Biblie sau pentru că el er descris în legende, mituri ori pur și simplu în Fiziolog. Dată fiind funcția covârșitoare a reprezentărilor animaliere, întregul spațiu, concret sau imaginar, era înțesat cu astfel de semne, al căror rost nu era unul pur decorativ; imaginea unui animal avea ea însăși un sens pe care i-l conferea tradiția simbolică. Acest proces de constituire a unui limbaj al imaginilor și semnelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
având în titlu sintagma "animale fabuloase": Nu este cazul nici să acordăm o importanță prea mare distincției care pare fundamentală între animalele reale și fabuloase: oamenii Evului Mediu nu făceau nici o diferență între animalele reale, familiare sau exotice și monștrii imaginari. Aceeași pasăre, acvila, poate fi reală sau poate deveni himerică atunci când e bicefală. După cum scria Sfântul Augustin, interpretul gândirii creștine pre-științifice, important pentru noi este să medităm la semnificația obiectelor, nu să le discutăm autenticitatea. Dacă aplicăm acest raționament la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru ei nu exista o demarcare clară între lumi sau asemenea probleme nu îi preocupau. Între "aici" și "dincolo" existau multiple legături, iar animalele jucau și acest rol de intermediari. Într-o carte de pionierat, Robert Delort consideră că animalele imaginare, pe care astăzi le percepem noi astfel, care s-au dovedit inexistente, nu sunt apariții întâmplătoare în imaginarul medieval. Este interesant de văzut, scrie el, dacă la început, nu a fost vorba de observații retransmise greșit"58; susținând originea unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici o dovadă concretă că ar exista, dar care nu este descris doar în majoritatea cărților de morală creștină, ci beneficiază și de opt menționări în Biblie. Pamela Gravestock se întreabă, într-un excelent studiu, dacă au existat în realitate animalele imaginare: În ce măsură au crezut oamenii medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem că și cititorii medievali recunoașteau aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de opt menționări în Biblie. Pamela Gravestock se întreabă, într-un excelent studiu, dacă au existat în realitate animalele imaginare: În ce măsură au crezut oamenii medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem că și cititorii medievali recunoașteau aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem că și cititorii medievali recunoașteau aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele categorii, care în ochii noștri par distincte, beneficiau, în enciclopedii, tratate de morală, bestiare, în fine, în iconografie de un tratament egal. Dar autoarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care clericii o aveau față de tot ce este pomenit în Scripturi. Dând exemplul lui Albertus Magnus și al lui Edward Topsell (autor al unei lucrări intitluate The Histoire of Foure-footed Beasts apărută în 1606 -), autoarea sesizează că "a demitiza animalele imaginare putea la acea vreme să intre în conflict cu importanța acelei creaturi ca simbol religios sau ca simplu fapt menționat în Biblie"64. Din acest punct de vedere, modul în care Edward Topsell rezolvă enigma existenței sau nonexistenței unicornului este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simbolică, decât rolul său pedagogic. Răspunsul nu trebuie căutat cu ajutorul unor practici arheo-zoologice, ci în istoria culturii și a mentalităților. Pe scurt, pentru medievali, ele au existat sau cel puțin ei au pretins mereu că acești hibrizi, acești monștri există. "Imaginare", "fantastice", "fabuloase" au devenit pentru noi, care raportăm totul la experiența directă, pentru care imaginarul nu mai face parte din instrumentele de cunoaștere, pentru care lumea reală nu este decât ceea ce se lasă explicat, catalogat, clasificat, ierarhizat, pe scurt: asumat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții pentru om și nevoile sale, care cercetează și, în cele din urmă, ajnge să-și dărâme propriile mituri sau pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lupta sa cu Corbul și deznodământul narațiunii există o inadecvare fundamentală, căci în final ținta nu este atinsă, cu alte cuvinte eroul "nu-și îndeplinește misiunea" și nu-și biruiește dușmanul, deși contrariul este afirmat, declarat, anticipat pe toate "căile" imaginarului și ale retoricii"90. Inorogul acceptă să se împace cu tiranul Corb și se consolează prompt cu o poziție diplomatic avantajoasă, dar oricum nu categoric victorioasă. Este un compromis, dar e limpede că mai mult nu e posibil într-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
SF-ului / 93 1.6. Refuzul contactului înseamnă război / 96 2. Iubirea unora și a altora / 98 2.1. Iubirea în utopii / 98 2.2. Iubiri exotice / 99 2.3. Iubirea omenească și variantele ei / 100 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului / 106 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor / 107 3.2. Clonele și problemele identității / 109 3.3. Un univers de clone și simulacre / 111 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității / 113 4.1. Mutanți și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
3. Patru autori ce abordează teme complexe / 141 3.1. Philip K. Dick și SF-ul francez / 141 3.2. Două autoare de SF sau perspective feminine: Ursula K. Le Guin și Elisabeth Vonarburg / 147 3.3. Serge Brussolo sau imaginarul hibrid / 155 Concluzii / 161 Bibliografie / 165 Glosar / 169 Prefață SF-ul, apanajul imaginarului occidental modern "Studiile efectuate de un mare număr de specialiști au aruncat deja subiectul în ceață. E probabil ca, în curând, dacă aceștia perseverează, să nu mai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vizate Studiul se adresează cititorilor curioși, îndeosebi studenților, fie ei de la litere, științe sau drept. Aceștia vor descoperi, sprijinindu-se îndeosebi pe textele citate, cum să abordeze stimulativ o nouă reflecție asupra lumii, pentru a o confrunta profitabil cu altele, imaginare sau nu. 2. Un gen literar aparte SF-ul face parte din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
realistă a Istoriei. Demersul autorului de SF este apropiat de al arheologului, care se bazează pe vestigiile pe care le interpretează, care construiește scenarii încercând să înțeleagă, să-și imagineze, pornind de la câteva imagini izvorâte din știința actuală, extrapolate sau imaginare, dar nu neverosimile în contextul științific al epocii. În SF, autorul construiește "lumi posibile" plasate în timpuri viitoare, prezente sau trecute, paralele. SF-ul propune ficțiuni "mimetice ale virtualului*". Strategiile sale narative sunt aceleași cu ale romanului din literatura generală
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum subliniază P. Smith (1996), știința idolatrizată devine, la rândul ei, nucleul noilor mituri. Imaginarul se îmbogățește într-adevăr, se modifică fără încetare. După mituri, istoriile de călătorie, imaginare sau nu, oferă prin exotismul lor dezrădăcinări din care pot izvorî noi povestiri imaginare, relatate, de astă dată, în scris. Astfel, în secolul al II-lea al erei noastre, Lucian din Samosata, în a lui Istorie adevărată, parodiază atât călătoriile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
P. Smith (1996), știința idolatrizată devine, la rândul ei, nucleul noilor mituri. Imaginarul se îmbogățește într-adevăr, se modifică fără încetare. După mituri, istoriile de călătorie, imaginare sau nu, oferă prin exotismul lor dezrădăcinări din care pot izvorî noi povestiri imaginare, relatate, de astă dată, în scris. Astfel, în secolul al II-lea al erei noastre, Lucian din Samosata, în a lui Istorie adevărată, parodiază atât călătoriile lui Ctesias, cât și Odiseea, conferindu-i astfel o altă dimensiune imaginarului, cu un
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lasă să se întrevadă o lume nouă, unde nu se mai aude decât "liniștea eternă [a] spațiilor infinite" care-l va înspăimânta pe Blaise Pascal. Dar Kepler refuză să insereze într-o ficțiune vocabularul nou al științei sale și implicațiile imaginare, metaforice, pe care aceasta le propune. Așa că își împănează narațiunea cu note explicative, mai ample decât textul în sine. În Histoire comique des étates et empires de la Lune ⁄ Istorii comice conținând Statele și Imperiile Lunii (1657)14, Cyrano de Bergerac
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
15 3. Epoca "noului miraculos" Prin L'An 2440, rêve s'il en fut jamais ⁄ Anul 2440 (Louis-Sébastién Mercier, 1771), secolul al XVIII-lea inaugurează deplasarea locului și a sensului utopiei. În loc să o situeze, asemenea lui More, într-un "non-loc" imaginar, L.-S. Mercier își imaginează că o poate plasa în viitor, deschizând astfel calea viitoarelor "lumi posibile", care vor fi exploatate de autorii de narațiuni imaginare din secolul al XIX-lea în legătură cu noțiunea de progres tehnic. Vârsta de aur nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
locului și a sensului utopiei. În loc să o situeze, asemenea lui More, într-un "non-loc" imaginar, L.-S. Mercier își imaginează că o poate plasa în viitor, deschizând astfel calea viitoarelor "lumi posibile", care vor fi exploatate de autorii de narațiuni imaginare din secolul al XIX-lea în legătură cu noțiunea de progres tehnic. Vârsta de aur nu mai este un trecut inaccesibil prin definiție, ci un posibil viitor: Occidentul antamează raporturi noi și problematice cu Istoria. Secolul al XIX-lea ia în calcul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale invențiilor tehnice exploatate ca teme principale ale romanelor, cu o eventuală discuție a normelor sociale din epocă, cum se întâmplă în The Time Machine ⁄ Mașina timpului (1895)22. Asistăm, tot în secolul al XIX-lea, și la apariția ramurii imaginare a ucroniei*, odată cu textul eponim al lui Charles Renouvier (1876). Ucronia abordează un ireal al trecutului, punând întrebarea: "Ce s-ar fi întâmplat dacă?". Dacă Invincibila Armada ar fi acostat în Anglia (Pavana, Keith Roberts, 1968)? Dacă sudiștii ar fi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
unei civilizații universale, totală, etică și științifică totodată, presupunând un progres în același timp spiritual și temporal, era deci la apogeu când a fost agresată de război". Georges Duhamel, Scènes de la vie future, Fayard, 1930. Numeroase povestiri, în loc să dezvolte virtualitățile imaginare ale invenției științifice și ale repercusiunilor ei sociale, se mulțumesc cu o intrigă previzibilă, al cărei scop unic pare a fi dispariția invenției care ar provoca dezordine în universul burghez. Acest fenomen va culmina cu Ravages / Cataclismul (1943) de René
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
science-fiction", cu referire la coperta unuia dintre primele romane traduse, The Humanoids / Umanoizii (Jack Williamson, 1949). Francezii află de "science-fiction" printr-o serie de articole semnate de Boris Vian, Raimond Queneau, C. Elsen și Michel Pilotin, spre cinstea noului spațiu imaginar prezentat drept "mitologia vremii noastre". Articolele respective apar în France Dimanche și sunt însoțite de texte alese din opera lui Ray Bradbury, Murray Leinster și Lewis Padgett.37 Cele două tradiții americană și europeană constituie două tipuri de răspuns la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]