6,100 matches
-
alte măsuri - toate curate blasfemii În ochii lui Klaus, care ținea morțiș la marșul forțat spre o piață liberă. De fapt, Întâlnirile lor din iunie și iulie 1992 nu erau negocieri: Klaus pretindea că e surprins și supărat de cererile interlocutorului, Însă ele nu erau un secret pentru nimeni, după nenumăratele discursuri ținute de Mečiar pe această temă. De fapt, Klaus Îl Împingea pe liderul slovac spre sciziune, și nu invers. Prin urmare, deși majoritatea deputaților slovaci din Consiliul Național Slovac
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Adunarea Federală erau dispuși să aprobe un tratat care acorda fiecărei jumătăți autonomie deplină și un statut egal În cadrul unui stat federal, ei au fost puși În fața unui fait accompli. Negocierile au fost suspendate, iar Klaus le-a spus interlocutorilor slovaci: „Cum se pare că nu putem ajunge la un acord, mai bine renunțăm la aceste eforturi inutile și pornim fiecare pe calea lui”. Slovacii, care aparent primeau ce Își doriseră, au căzut În capcana consimțământului, deși mulți dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străini. Nu era exclusiv vina lui. Flatat de vizitele frecvente ale unor diplomați americani - teribil de mândri de talentele lor de negociatori -, dictatorul iugoslav putea crede că era privit În Vest nu ca un dușman de moarte, ci ca un interlocutor privilegiat 10. și el cunoștea prea bine dorința supremă a comunității internaționale de a evita orice altă redesenare a frontierelor dintre state. Chiar și În iulie 1998, când existau dovezi clare că situația din Kosovo e disperată, miniștrii de Externe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ipoteticii membri, „dezamăgiți” (ca să folosim eufemismul prim-ministrului polonez, Hanna Suchocka) de tratativele cu capitalele occidentale și Bruxelles-ul. și, Într-adevăr, liderii politici din estul Europei și-au petrecut restul deceniului căutând, frustrați, dar răbdători, angajamente ferme din partea reticenților interlocutori din Occident, asigurându-i pe alegătorii din țară că aderarea la UE chiar era pe ordinea de zi și Încercând, cu fiecare ocazie, să-i convingă pe partenerii străini că ca acest lucru trebuia să devină urgent realitate. Dar atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tânăr distins, cu o alură de dandy, reverele pardesiului sau hainei sunt deschise, pictorul ține mâna în buzunar, dar gestul are o evidentă notă de eleganță și detașare, iar privirea artistului se fixează în acord cu ținuta aristocratică asupra unui interlocutor invizibil. L. Bassarab desenează o friză decorativă în stil Seccesion, Pești, dar și un portret al lui Friedrich Nietzsche și un tablou pășunist, La pășune. Frederic Storck oferă spre reproducere în revistă un bust al său. Într-un fel, aceste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mentală (percepție) a obiectului și Își va forma o anumită atitudine. Așadar, primele impresii sunt astfel importante Întrucât influențează modul de Învățare ulterioară. Iată de ce dacă, În primă instanță, oamenii se comportă natural, ei determină formarea unor atitudini favorabile din partea interlocutorilor. Experiența poate fi și indirectă; recomandările și comunicarea experiențelor din partea prietenilor sau rudelor sunt importante atunci când nu avem o experiență directă În legătură cu obiectul. Acestea pot determina Însă formarea ideilor preconcepute ce pot aduce prejudicii, datorită naturii sintetice a percepției. Dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini publice În majoritatea cazurilor, oamenii Își inhibă atitudinile pe care se jenează să le recunoască public. Această afirmație a câștigat În importanță Întrucât actualmente corectitudinea politică a devenit o chestiune de civism. Respectivul fenomen mărește dificultatea măsurării atitudinii, deoarece interlocutorii vor opta pentru răspunsurile raționale sau acceptabile și nu pentru cele adevărate. Puțini oameni vor recunoaște deschis că au opinii rasiste, cu toate că multă lume Împărtășește asemenea convingeri. Este limpede că acest fenomen influențează cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a obișnuit să pipăie produsele din diferite magazine pe unde treceau, să diferențieze culori, forme și chiar funcțiile acestora. Ana Îi explica de ce cumpăra un produs, de ce nu-i place altul de la o vârstă extrem de mică, chiar dacă nu primea de la interlocutor decât o privire mai mult sau mai puțin atentă. În timp copilul a Învățat preferințele mamei, valorile după care se conducea ea, gusturile sale, a Început să le discute, să le critice când nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propriului corp este un instrument al exprimării socio-culturale: comunicarea la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea care spune “bună ziua“ interlocutorului Înainte de toate. Astfel, toate modurile de comportament sunt codificate și structurate de tradiție și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și dintr-o gamă redusă de modele, are la bază criterii materiale; aparența vestimentară În cazul adolescenților asigură o investire a identității proprii și permite armonizarea dintre interiorul și exteriorul ființei, participând la comunicarea globală În mai multe sensuri: pentru interlocutor, observator, semnalele aparenței vestimentare denotă gradul de integritate socială, stilul de viață, profesia, apartenența la un grup social; pentru purtător, vestimentația este un modulator psihic: culoarea, confortul, prestanța, croiala, accesoriile pot alunga starea de stinghereală și induce stăpânirea de sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asertivității sociale, comunicarea suportivă are ca scop crearea relației pozitive de comunicare, ca o condiție necesară a eficienței și eficacității sociale. O altă condiție necesară pentru pregătirea succesului social și implementarea schimbării este comunicarea empatică. Aceasta " are ca scop Înțelegerea interlocutorului, adoptarea cadrului său de referință pentru a vedea lucrurile prin prisma sa", precizează autorii citați mai sus. Referindu-se de asemenea la comunicarea de tip empatic, Marcus S. și Săvean D. Ștefana(1994, 39) afirmă că aceasta are un caracter
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod special, ea reprezentând o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abordarea capitolului despre comunicare, cadrul didactic Întâmpină dificultăți În ascultare, În acceptarea punctului de vedere al elevului și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său de vedere, arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o sursă de inspirație. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe și exprimă idei". Se subliniază, așadar, caracterul activ al ascultării și implicarea individului În pătrunderea sensurilor, În acordarea feed-back-ului și În sprijinirea celuilalt. Referindu-se la nevoia de ascultare activă resimțită În formarea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
descrie ca fiind " acea metodă prin care se poate pătrunde mai ușor " În spatele " cuvintelor auzite, se poate desluși mai ușor ceea ce nu s-a spus cu voce tare". Ascultarea activă vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ori de câte ori este necesar, dar devenind de fiecare dată mai amabili, și mai politicoși. Această tehnică se pliază situațiilor În care este nevoie de repetarea mesajului impunându-se insistarea. Tehnica normandului constă În evitarea unei discuții Într-un asemenea mod Încât interlocutorul să nu fie jignit. Neajungându-se Într-o discuție nedorită sau nerăspunzând la o Întrebare neconvenabilă nu se realizează decât impunerea propriei persoane. Altă tehnică folosită În asertivitate este sprijinul acordat În găsirea unei alternative. Propunerea unei alternative la solicitarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a fi creat un profil psihologic ne mai Întâlnit În literatura română până la el. Eroina nu știe carte, dar este o femeie inteligentă, cu o judecată surprinzătoare. Aparenta ei simplitate În gândire e dublată de o logică neobișnuită pentru interlocutori. Nimeni nu ajunge la capacitatea ei de Înțelegere. Aprecierile și răspunsurile ei Îi derutează pe adversari. În plan real, un asemenea tip uman nu există, dar prozatorul a sintetizat aceste trăsături, Însumându-le, sugerând ideea unei existențe posibile, de altfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
episoade ca un personaj cu trăsături clasice. Precaut, rezervat, șiret, afișându-și intențiile sub masca unei aparente ignoranțe și naivități, Ilie Moromete e un fel de Moș Ion Roată, „face pe prostul, trăgând pe sfoară, bătându-și joc cumplit de interlocutorul tratat cu aparentă considerație.” (spune Dumitru Micu) Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul dublu, eroul aplică În discuție o adevărată strategie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate al unor specialiști ai istoriei ideologiilor și mentalităților (istorici, sociologi ș.a.), consolidându-și reputația de polemist incorigibil și pluridirecțional. A publicat - sub titlul O altă scrisoare pierdută (2002) - o piesă de teatru, într-un fel „continuarea” capodoperei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
ei soldîndu-se cu un eșec41. La 5 septembrie 1925, la Geneva, în cadrul unei convorbiri cu Titulescu și Duca, Vintilă Brătianu aprecia că problema datoriilor interaliate este "complexă" și trebuie atacată "cu mare prudență și chibzuială". Ministrul de finanțe atenționa pe interlocutorii săi asupra "angajamentelor" pe care le va lua țara, el personal văzînd o primejdie în necunoscutele pe care le putea prezenta chestiunea reparațiilor 42. O delegație română, condusă de N. Titulescu, a negociat, în noiembrie-decembrie 192543, la Washington, problema datoriilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
supună planurilor Kremlinului 1322. În multe privințe, aceasta era în propriul său interes, dar dintre principalele țări comuniste, România avea, totuși, cele mai strînse relații cu China. Și fiindcă Washingtonul nu recunoștea regimul de la Beijing, Nixon avea nevoie de un interlocutor care să discute cu China. România părea a fi un candidat de primă mărime. După cum îi explica Nixon lui Kissinger, "cînd noi vom fi terminat această călătorie, (sovieticii) își vor fi ieșit din minți la gîndul că noi facem jocul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de constatare a accidentului. 3.6. Obiectiv: abilități de comportament care să contribuie la îmbunătățirea imaginii unei întreprinderi: - relația dintre comportamentul conducătorului auto și imaginea întreprinderii: importanța pentru întreprindere a calității prestației conducătorului auto, diferitele roluri ale conducătorului auto, diferiții interlocutori potențiali ai conducătorului auto, întreținerea autovehiculului, organizarea muncii, consecințele pe plan comercial și financiar ale unei dispute. 3.7. Principii și modalități de corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează riscuri de accident rutier sau accident de muncă. Permis, C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258705_a_260034]
-
de constatare a accidentului. 3.6. Obiectiv: abilități de comportament care să contribuie la îmbunătățirea imaginii unei întreprinderi: - relația dintre comportamentul conducătorului auto și imaginea întreprinderii: importanța pentru întreprindere a calității prestației conducătorului auto, diferitele roluri ale conducătorului auto, diferiții interlocutori potențiali ai conducătorului auto, întreținerea autovehiculului, organizarea muncii, consecințele pe plan comercial și financiar ale unei dispute. 3.7. Principii și modalități de corectare a atitudinilor și comportamentelor care generează riscuri de accident rutier sau accident de muncă. Permis, C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258706_a_260035]