7,857 matches
-
Vaida-Voevod, Constantin Argetoianu sau M. Cantacuzino 409. Totuși, georgiștii au hotărât să se prezinte singuri la alegerile județene care urmau a se desfășura, pentru a verifica, din nou, popularitatea organizațiilor sale. În paralel, se desfășurau și tratative pentru reîntregirea partidului liberal 410. Pentru că perspectiva împăcării între Gheorghe și Dinu Brătianu periclita poziția lui Gheorghe Tătărescu în partid, acesta a apelat la ajutorul regelui, care, în noiembrie, i-a încredințat un nou mandat, încredințându-i astfel controlul alegerilor 411. Astfel, potrivit lui Constantin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de georgiști ca fiind întârziat și insuficient, acționând ca o platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
posibilitatea unor noi amânări. * Stabilirea unui regim al creditului care să nu fie influențat de camătă sau de reglementări excepționale. * Organizarea viitoare a terenului cultivabil în asociații, cooperative agricole, grupate în jurul "bunelor gospodării". * Dezvoltarea învățământului agricol practic, aplicat 432. Președintele liberalilor georgisti atrăgea atenția asupra faptului că programul de soluționare a crizei trebuia să fie înfățișat capitalului străin, drept singurul mijloc de a depăși situația de criză și de a lichida datoriile trecutului care împiedicau restabilirea unui regim normal al creditului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exponent al neoliberalismului 434, în condițiile speciale ale crizei economice care a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul general al doctrinei partidului pe care îl conducea, acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
datoriilor agricole și urbane. Acesta acorda un nou moratoriu, de 5 ani, pentru debitorii agricoli cu proprietăți mai mici de 10 ha și de 2 ani, celor care aveau proprietăți cuprinse între 10 și 15 ha447. Potrivit grupului parlamentar al liberalilor georgiști, defectele proiectului constau în faptul că propunând un nou moratoriu, el nu rezolva problema de fond, că îi avea în vedere numai pe debitorii proprietari și că îi favoriza pe marii creditori. Cu aceste rezerve, liberalii georgiști au votat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupului parlamentar al liberalilor georgiști, defectele proiectului constau în faptul că propunând un nou moratoriu, el nu rezolva problema de fond, că îi avea în vedere numai pe debitorii proprietari și că îi favoriza pe marii creditori. Cu aceste rezerve, liberalii georgiști au votat, totuși, proiectul 448. La începutul anului 1932, criza economică din România atinsese cote maxime. Analizând fenomenul, georgiștii au făcut precizări privind unele cauze ale crizei economice. În acest context, cu ocazia unei întruniri la Focșani, C.C. Giurescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
PNL tradițional preciza că "Plata datoriilor externe va fi executată în limita capacității de plată a țării, dar cu grija permanentă de a se apăra creditul ei în afară"458. În acest context, PNL-Gheorghe Brătianu își îndreaptă tirul atacurilor împotriva liberalilor duciști, subliniind modificarea poziției acestora față de problema conversiunii datoriilor agricole, pe care o respinseseră vehement până în acel moment. Georgiștii apreciază că această schimbare de poziție se datorează unor motive demagogice, asumate din dorința duciștilor de a ajunge la putere. Din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestora față de problema conversiunii datoriilor agricole, pe care o respinseseră vehement până în acel moment. Georgiștii apreciază că această schimbare de poziție se datorează unor motive demagogice, asumate din dorința duciștilor de a ajunge la putere. Din aceleași motive, afirmă georgiștii, liberalii conduși de I.G. Duca s-au adresat și creditorilor din străinătate, promițând plata integrală a datoriei externe 459. Poziția exagerat critică la adresa programului de guvernare al PNL tradițional poate fi explicată prin faptul că, în acel moment, acest partid era
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de statul român 486. În plus, guvernul național-țărănist adoptase în 1929, legea privind Regiile Autonome (C.F.R., P.T.T., a monopolului de gaz metan etc.). În aprilie 1934, noul proiect de lege propunea ca Regiile Autonome să treacă sub controlul guvernului, permițând liberalilor guvernamentali să continue politica de intervenție în viața economică 487. Vorbind în numele georgiștilor, N. Constantinescu-Bordeni identifica, unele limite ale legii național-țărăniste din 1929: posibilitatea de comercializare a domeniilor publice și private ale statului, județelor și comunelor, acordarea unei autonomii financiare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se desființa tot ce era parazitar. PNL Gh. Brătianu propusese, de asemenea, în 1935, ca țăranii să ia credit direct de la Banca Națională, pentru a evita dobânzile crescute artificial din cauza diferiților mijlocitori. Legea adusă în discuția Camerei, în 1937, de liberalii guvernamentali, este criticată de georgiști, care apreciază că ea demonstrează consecvența "programului de dictatură și de suprimare a libertăților", promovat de guvern. Potrivit georgiștilor, acest proiect de lege nu se încadra în doctrina economică liberală pentru că suprima libertatea cultivatorilor de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Cercetări Agronomice, ceea ce constituia o piedică pentru inițiativa particulară 502. În același context se încadrează și observațiile făcute de georgiști, în februarie 1937, la proiectul de lege pentru înființarea Institutului Național de Credit Agricol. Gheorghe Deleanu arăta că, spre deosebire de liberalii guvernamentali, care căutau să dea economiei românești un caracter industrial, georgiștii considerau că România era o țară "eminamente agricolă". El aprecia că orice lege de finanțare a agriculturii era sortită eșecului, atâta timp cât se păstra disproporția existentă, în acel moment, între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în plină organizare, desprins din vechiul PNL, care făcea parte din cartelul electoral, rezultatele obținute de georgiști în aceste județe demonstrează că electoratul a fost receptiv la critica vehiculată în programul lor politic. Electoratul georgiștilor era, prin urmare, alcătuit din liberali nemulțumiți de situația din partidul condus de I.G. Duca, un număr de alegători care anterior votaseră cu alte partide, precum și din cetățeni fără apartenență politcă. Cu alte cuvinte, era vorba despre "alegători fideli" și "alegători fluctuanți"513. Fiind un partid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
demonstrația georgistă a fost amânată, fără a se preciza o dată concretă 535. Rivalitatea dintre cele două partide liberale s-a manifestat, din nou, după formarea guvernului liberal condus de I.G. Duca. Unii dintre fruntașii georgiști au trecut de partea vechilor liberali, ajunși la guvernare. În unele din organizațiile județene a fost necesară o acțiune de reorganizare, care s-a produs într-un ritm rapid, așa cum dovedesc listele de candidați ale georgiștilor, pentru alegerile generale din decembrie 1933. Telegramele de solidarizare primite
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sublinia faptul că guvernul trebuia să renunțe la represiune 546. Numit în funcția de prim ministru prin încălcarea tradiției conform căreia președintele partidului de guvernământ era și șeful guvernului, Gheorghe Tătărescu a păstrat, la începutul guvernării sale, relații bune cu liberalii aflați la conducerea acestei formațiuni politice 547. Nemulțumit de această atitudine, Carol a încercat să-l atragă din nou pe Averescu, acum, adversar al camarilei, propunându-i, în februarie 1934, să formeze un nou guvern 548. Regele spera ca prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politică"550. Explicând împrejurările care au dus la apariția comunicatului, Alexandru Averescu arăta că legătura sa cu Gheorghe Brătianu se stabilise încă din 1930, iar posibilitatea încheierii unei înțelegeri între cele două partide politice fusese discutată din octombrie 1933551. Între liberalii georgiști și Partidul Poporului urma să se încheie un acord politic pentru combaterea guvernului Tătărescu. În cazul în care Alexandru Averescu ar fi format un nou guvern, georgiștii urmau să-și îndrepte voturile spre susținerea noii echipe guvernamentale 552. Evenimentele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
armată, produse în lunile aprilie-mai. Victor Precup, împreună cu alți ofițeri puseseră la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea și a Elenei Lupescu 553. În aceste împrejurări, când s-au organizat alegeri pentru consiliile comunale, în mai 1934, liberalii georgiști au publicat un manifest, în care au reluat atacurile împotriva guvernului. Manifestul reamintea înțelegerea încheiată cu Partidul Poporului, dar preciza că PNL își păstrează individualitatea, înțelegerea intrând în funcțiune numai în împrejurări deosebite 554. În timpul campaniei electorale s-a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
jucat de Elena Lupescu în conducerea statului, a determinat o nouă intervenție a șefului georgiștilor, în ședința Camerei din 18 decembrie. Acuzațiile la adresa guvernului și măsurile sugerate pentru remedierea situației au determinat interzicerea publicării discursului. Gheorghe Brătianu a înfierat servilismul liberalilor guvernamentali, care în loc să combată, au speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și 1933, în paralel cu pregătirile pentru alegerile generale s-a pus și problema reîntregirii Partidului Național Liberal. În preajma alegerilor din 1932, noul președinte, I.G. Duca, susținea revenirea lui Gheorghe Brătianu în Partidul Național Liberal tradițional. Pentru realizarea reîntregirii, președintele liberalilor duciști i-a convocat pe Dinu și Bebe Brătianu, Richard Franasovici, Gheorghe Tătărăscu, Ion Inculeț și Victor Iamandi. Dinu Brătianu a respins, însă, propunerea 583. Pe de altă parte, Dinu Brătianu dezmințea, în presă, informațiile privind eforturile depuse de familia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sugereau ca după unificare să se formeze un guvern al "bătrânilor liberali", din care I.G. Duca să fie exclus 586. Fiecare dintre cele două partide liberale dorea, însă, ca reunificarea să se realizeze în jurul său. Astfel, într-un comunicat al liberalilor duciști se afirma că georgiștii care doreau, puteau să se întoarcă în vechiul PNL, cu condiția respectării integrale a programului, ierarhiei și conducerii sale. Gheorghe Brătianu declara, pe de altă parte, că, în eventualitatea chemării partidului liberal reîntregit la putere
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
respectării integrale a programului, ierarhiei și conducerii sale. Gheorghe Brătianu declara, pe de altă parte, că, în eventualitatea chemării partidului liberal reîntregit la putere, era dispus să accepte ca șef de partid și ca șef de guvern pe orice alt liberal cu autoritate, în afară de I.G. Duca. La rândul său, fruntașul georgist Atta Constantinescu afirma că unificarea nu se putea realiza, în nici un caz, sub șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
excluderii a lui I.G. Duca, să fie reînviată legenda unei dinastii a Brătienilor, opusă dinastiei domnitoare. Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea guvernului, s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ. La 4 ianuarie 1934, Dinu Brătianu a fost desemnat în funcția de președinte al partidului, grupând în jurul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ. La 4 ianuarie 1934, Dinu Brătianu a fost desemnat în funcția de președinte al partidului, grupând în jurul său pe "bătrânii" liberali, în timp ce, susținătorii lui Gheorghe Tătărescu au format grupul liberalilor "tineri". Această situație l-a încurajat pe Gheorghe Brătianu, care urmărea cu atenție evenimentele din interiorul vachiului Partid Național Liberal, în vederea unei eventuale reunificări cu aripa sa dinistă. Ziarul "Mișcarea" comenta zvonurile apărute în presă referitor la problema reîntregirii liberale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu cerea cu consecvență îndepărtarea lui Gheorghe Tătărescu. În mediile politice se vehiculau scenarii referitoare la consecințele susținerii acordate de rege lui Gheorghe Tătărescu. Se vorbea despre posibilitatea ca vechiul partid să se scindeze, iar ramura dinistă să fuzioneze cu liberalii georgiști. După fuziune, Dinu Brătianu s-ar fi retras de la conducere, cedând președinția partidului, lui Gheorghe Brătianu 594. Violența atacurilor proferate de Gheorghe Brătianu împotriva guvernului și a camarilei, cu ocazia Congresului general georgist, din decembrie 1934, i-a surprins
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
având libertatea să aleagă momentul proclamării reîntregirii 613. Se vehiculau zvonuri despre poziția de vicepreșdinte pe care Gheorghe Brătianu ar fi urmat să o ocupe în partidul reîntregit, ca o situație intermediară, până la preluarea șefiei partidului. Ideea era susținută de liberali apropiați familiei Brătianu, precum Tancred Constantinescu, Bebe Brătianu, C. Neamțu de la Craiova, N. Pilat din Dorohoi, Al. Lapedatu, Valer Roman, G. Cipăianu 614. Liberalii guvernamentali care considerau reîntregirea imposibilă, își argumentau poziția, reamintind că acțiunea "Frontului Constituțional" fusese îndreptată împotriva
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]